KorAP: Find »[drukola/base=trandafir & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...388 389 390 ...401 >

10,007 matches

Corola-website/Science/297687_a_299016

baza tulpinilor înscrisă denumirea prescurtată a partidului - PSD. Fondul semnului electoral este roșu, iar desenul celor trei trandafiri precum și inițialele partidului sunt de culoare albă. Începând din 2006 PSD folosește și o formă simplificată a semnului electoral, făra cei trei trandafiri, constând dintr-un părtat roșu pe care sunt scrise cu alb inițialele partidului în treimea inferioară. Trandafirii reprezintă simbolul partidelor social-democrate din Europa și întreaga lume. În România trandafirul este folosit și de către PD, probabil ca element vestigial al fostei

Partidul Social Democrat (România) (2017) [Corola-website/Science/297687_a_299016]
trandafiri precum și inițialele partidului sunt de culoare albă. Începând din 2006 PSD folosește și o formă simplificată a semnului electoral, făra cei trei trandafiri, constând dintr-un părtat roșu pe care sunt scrise cu alb inițialele partidului în treimea inferioară. Trandafirii reprezintă simbolul partidelor social-democrate din Europa și întreaga lume. În România trandafirul este folosit și de către PD, probabil ca element vestigial al fostei sale apartenențe la Internaționala Socialistă. Până în 2006 culorile partidului au fost albastru și alb, fiind înlocuite cu

Partidul Social Democrat (România) (2017) [Corola-website/Science/297687_a_299016]
folosește și o formă simplificată a semnului electoral, făra cei trei trandafiri, constând dintr-un părtat roșu pe care sunt scrise cu alb inițialele partidului în treimea inferioară. Trandafirii reprezintă simbolul partidelor social-democrate din Europa și întreaga lume. În România trandafirul este folosit și de către PD, probabil ca element vestigial al fostei sale apartenențe la Internaționala Socialistă. Până în 2006 culorile partidului au fost albastru și alb, fiind înlocuite cu roșu și alb pentru a marca apartenența la Partidul Socialiștilor Europeni și

Partidul Social Democrat (România) (2017) [Corola-website/Science/297687_a_299016]
Corola-website/Science/297600_a_298929

sociologie, economie, estetică, filozofie, istorie, artă, substanțiale și sintetice: din „Noul curent literar” (în „Literatorul”, 1899), „Poezia nouă” și „Transformarea liricii” (în „România Jună”, 1900), îl situează pe cântărețul și cavalerul „Fecioarei în alb”, comilitonul „Solilor păcii” și doritorul parfumului „Trandafirilor înfloriți”, să fie, după maestrul Al. Macedonski, cel de-al doilea teoretician al simbolismului românesc, întruchipând intelectualul analitic, cu viziune integratoare, multidomenială, în calitate de poet, prozator, dramaturg, sociolog, economist, ziarist. George Bacovia publica în revista bârlădeană "Vitraliu" poemul ”Tu ai murit

Ștefan Petică (2017) [Corola-website/Science/297600_a_298929]
Editura Librăriei Dimitrie C. Patron, 1925. TOMESCU 2006: Ana-Marina Tomescu, "Barbu Fundoianu, Ștefan Petică - personalități cu orgoliul singularității / Barbu Fundoianu, Ștefan Petică - Personalities with the Pride of Loneliness", in „Annales Universitatis Apulensis Series Philologica”, 7, Tom 1, Alba Iulia, 2006. TRANDAFIR 1969: Constantin Trandafir, "Ștefan Petică - un destin tragic, "în „Dunărea. Supliment al ziarului "Viața nouă"”, Galați, decembrie 1969, p. 12. TRANDAFIR 1972: Constantin Trandafir, "Întâiul simbolist declarat și veritabil", în „Convorbiri literare”, 3,nr. 17, 15 sept. 1972, pp. 4-5

Ștefan Petică (2017) [Corola-website/Science/297600_a_298929]
C. Patron, 1925. TOMESCU 2006: Ana-Marina Tomescu, "Barbu Fundoianu, Ștefan Petică - personalități cu orgoliul singularității / Barbu Fundoianu, Ștefan Petică - Personalities with the Pride of Loneliness", in „Annales Universitatis Apulensis Series Philologica”, 7, Tom 1, Alba Iulia, 2006. TRANDAFIR 1969: Constantin Trandafir, "Ștefan Petică - un destin tragic, "în „Dunărea. Supliment al ziarului "Viața nouă"”, Galați, decembrie 1969, p. 12. TRANDAFIR 1972: Constantin Trandafir, "Întâiul simbolist declarat și veritabil", în „Convorbiri literare”, 3,nr. 17, 15 sept. 1972, pp. 4-5. TRANDAFIR 1984: Constantin

Ștefan Petică (2017) [Corola-website/Science/297600_a_298929]
Petică - Personalities with the Pride of Loneliness", in „Annales Universitatis Apulensis Series Philologica”, 7, Tom 1, Alba Iulia, 2006. TRANDAFIR 1969: Constantin Trandafir, "Ștefan Petică - un destin tragic, "în „Dunărea. Supliment al ziarului "Viața nouă"”, Galați, decembrie 1969, p. 12. TRANDAFIR 1972: Constantin Trandafir, "Întâiul simbolist declarat și veritabil", în „Convorbiri literare”, 3,nr. 17, 15 sept. 1972, pp. 4-5. TRANDAFIR 1984: Constantin Trandafir, "Introducere în opera lui Ștefan Petică", București, Editura Minerva, 1984. TRANDAFIR 1984: Constantin Trandafir, "Ștefan Petică. Alianțe

Ștefan Petică (2017) [Corola-website/Science/297600_a_298929]
the Pride of Loneliness", in „Annales Universitatis Apulensis Series Philologica”, 7, Tom 1, Alba Iulia, 2006. TRANDAFIR 1969: Constantin Trandafir, "Ștefan Petică - un destin tragic, "în „Dunărea. Supliment al ziarului "Viața nouă"”, Galați, decembrie 1969, p. 12. TRANDAFIR 1972: Constantin Trandafir, "Întâiul simbolist declarat și veritabil", în „Convorbiri literare”, 3,nr. 17, 15 sept. 1972, pp. 4-5. TRANDAFIR 1984: Constantin Trandafir, "Introducere în opera lui Ștefan Petică", București, Editura Minerva, 1984. TRANDAFIR 1984: Constantin Trandafir, "Ștefan Petică. Alianțe și originalitate, 22

Ștefan Petică (2017) [Corola-website/Science/297600_a_298929]
1969: Constantin Trandafir, "Ștefan Petică - un destin tragic, "în „Dunărea. Supliment al ziarului "Viața nouă"”, Galați, decembrie 1969, p. 12. TRANDAFIR 1972: Constantin Trandafir, "Întâiul simbolist declarat și veritabil", în „Convorbiri literare”, 3,nr. 17, 15 sept. 1972, pp. 4-5. TRANDAFIR 1984: Constantin Trandafir, "Introducere în opera lui Ștefan Petică", București, Editura Minerva, 1984. TRANDAFIR 1984: Constantin Trandafir, "Ștefan Petică. Alianțe și originalitate, 22 I 1877 - 17 X 1904," în „România literară”, an 17, nr. 44, 1 nov. 1984, p. 8

Ștefan Petică (2017) [Corola-website/Science/297600_a_298929]
Ștefan Petică - un destin tragic, "în „Dunărea. Supliment al ziarului "Viața nouă"”, Galați, decembrie 1969, p. 12. TRANDAFIR 1972: Constantin Trandafir, "Întâiul simbolist declarat și veritabil", în „Convorbiri literare”, 3,nr. 17, 15 sept. 1972, pp. 4-5. TRANDAFIR 1984: Constantin Trandafir, "Introducere în opera lui Ștefan Petică", București, Editura Minerva, 1984. TRANDAFIR 1984: Constantin Trandafir, "Ștefan Petică. Alianțe și originalitate, 22 I 1877 - 17 X 1904," în „România literară”, an 17, nr. 44, 1 nov. 1984, p. 8. TRANDAFIR 1990: Constantin

Ștefan Petică (2017) [Corola-website/Science/297600_a_298929]
nouă"”, Galați, decembrie 1969, p. 12. TRANDAFIR 1972: Constantin Trandafir, "Întâiul simbolist declarat și veritabil", în „Convorbiri literare”, 3,nr. 17, 15 sept. 1972, pp. 4-5. TRANDAFIR 1984: Constantin Trandafir, "Introducere în opera lui Ștefan Petică", București, Editura Minerva, 1984. TRANDAFIR 1984: Constantin Trandafir, "Ștefan Petică. Alianțe și originalitate, 22 I 1877 - 17 X 1904," în „România literară”, an 17, nr. 44, 1 nov. 1984, p. 8. TRANDAFIR 1990: Constantin Trandafir, Iarăși despre locul lui Ștefan Petică, în „Porto-franco”, Galați, V

Ștefan Petică (2017) [Corola-website/Science/297600_a_298929]
1969, p. 12. TRANDAFIR 1972: Constantin Trandafir, "Întâiul simbolist declarat și veritabil", în „Convorbiri literare”, 3,nr. 17, 15 sept. 1972, pp. 4-5. TRANDAFIR 1984: Constantin Trandafir, "Introducere în opera lui Ștefan Petică", București, Editura Minerva, 1984. TRANDAFIR 1984: Constantin Trandafir, "Ștefan Petică. Alianțe și originalitate, 22 I 1877 - 17 X 1904," în „România literară”, an 17, nr. 44, 1 nov. 1984, p. 8. TRANDAFIR 1990: Constantin Trandafir, Iarăși despre locul lui Ștefan Petică, în „Porto-franco”, Galați, V, nr. 1, 1990

Ștefan Petică (2017) [Corola-website/Science/297600_a_298929]
1984: Constantin Trandafir, "Introducere în opera lui Ștefan Petică", București, Editura Minerva, 1984. TRANDAFIR 1984: Constantin Trandafir, "Ștefan Petică. Alianțe și originalitate, 22 I 1877 - 17 X 1904," în „România literară”, an 17, nr. 44, 1 nov. 1984, p. 8. TRANDAFIR 1990: Constantin Trandafir, Iarăși despre locul lui Ștefan Petică, în „Porto-franco”, Galați, V, nr. 1, 1990, p. 22. TRANDAFIR 2002: Constantin Trandafir, "Ștefan Petică - întâiul simbolist declarat și veritabil." În: Constantin Trandafir. "Recunoașterea valorii: scriitori români". București, Libra, 2002, pp.

Ștefan Petică (2017) [Corola-website/Science/297600_a_298929]
Introducere în opera lui Ștefan Petică", București, Editura Minerva, 1984. TRANDAFIR 1984: Constantin Trandafir, "Ștefan Petică. Alianțe și originalitate, 22 I 1877 - 17 X 1904," în „România literară”, an 17, nr. 44, 1 nov. 1984, p. 8. TRANDAFIR 1990: Constantin Trandafir, Iarăși despre locul lui Ștefan Petică, în „Porto-franco”, Galați, V, nr. 1, 1990, p. 22. TRANDAFIR 2002: Constantin Trandafir, "Ștefan Petică - întâiul simbolist declarat și veritabil." În: Constantin Trandafir. "Recunoașterea valorii: scriitori români". București, Libra, 2002, pp. 55-67. TRANDAFIR 2004

Ștefan Petică (2017) [Corola-website/Science/297600_a_298929]
Alianțe și originalitate, 22 I 1877 - 17 X 1904," în „România literară”, an 17, nr. 44, 1 nov. 1984, p. 8. TRANDAFIR 1990: Constantin Trandafir, Iarăși despre locul lui Ștefan Petică, în „Porto-franco”, Galați, V, nr. 1, 1990, p. 22. TRANDAFIR 2002: Constantin Trandafir, "Ștefan Petică - întâiul simbolist declarat și veritabil." În: Constantin Trandafir. "Recunoașterea valorii: scriitori români". București, Libra, 2002, pp. 55-67. TRANDAFIR 2004: Constantin Trandafir,"Ștefan Petică - deschizător de drumuri noi în literatura română," în „Porto-franco”, Galați, nr. 4-5-6

Ștefan Petică (2017) [Corola-website/Science/297600_a_298929]
22 I 1877 - 17 X 1904," în „România literară”, an 17, nr. 44, 1 nov. 1984, p. 8. TRANDAFIR 1990: Constantin Trandafir, Iarăși despre locul lui Ștefan Petică, în „Porto-franco”, Galați, V, nr. 1, 1990, p. 22. TRANDAFIR 2002: Constantin Trandafir, "Ștefan Petică - întâiul simbolist declarat și veritabil." În: Constantin Trandafir. "Recunoașterea valorii: scriitori români". București, Libra, 2002, pp. 55-67. TRANDAFIR 2004: Constantin Trandafir,"Ștefan Petică - deschizător de drumuri noi în literatura română," în „Porto-franco”, Galați, nr. 4-5-6/iulie-septembrie 2004, pp.

Ștefan Petică (2017) [Corola-website/Science/297600_a_298929]
17, nr. 44, 1 nov. 1984, p. 8. TRANDAFIR 1990: Constantin Trandafir, Iarăși despre locul lui Ștefan Petică, în „Porto-franco”, Galați, V, nr. 1, 1990, p. 22. TRANDAFIR 2002: Constantin Trandafir, "Ștefan Petică - întâiul simbolist declarat și veritabil." În: Constantin Trandafir. "Recunoașterea valorii: scriitori români". București, Libra, 2002, pp. 55-67. TRANDAFIR 2004: Constantin Trandafir,"Ștefan Petică - deschizător de drumuri noi în literatura română," în „Porto-franco”, Galați, nr. 4-5-6/iulie-septembrie 2004, pp.3-4. TUDORANCEA 2013: Titi Tudorancea, "Ștefan Petică", în „The Titi

Ștefan Petică (2017) [Corola-website/Science/297600_a_298929]
Constantin Trandafir, Iarăși despre locul lui Ștefan Petică, în „Porto-franco”, Galați, V, nr. 1, 1990, p. 22. TRANDAFIR 2002: Constantin Trandafir, "Ștefan Petică - întâiul simbolist declarat și veritabil." În: Constantin Trandafir. "Recunoașterea valorii: scriitori români". București, Libra, 2002, pp. 55-67. TRANDAFIR 2004: Constantin Trandafir,"Ștefan Petică - deschizător de drumuri noi în literatura română," în „Porto-franco”, Galați, nr. 4-5-6/iulie-septembrie 2004, pp.3-4. TUDORANCEA 2013: Titi Tudorancea, "Ștefan Petică", în „The Titi Tudorancea Bulletin”", "12 februarie 2013. TUTOVEANU 1905: George Tutoveanu, "lui

Ștefan Petică (2017) [Corola-website/Science/297600_a_298929]
despre locul lui Ștefan Petică, în „Porto-franco”, Galați, V, nr. 1, 1990, p. 22. TRANDAFIR 2002: Constantin Trandafir, "Ștefan Petică - întâiul simbolist declarat și veritabil." În: Constantin Trandafir. "Recunoașterea valorii: scriitori români". București, Libra, 2002, pp. 55-67. TRANDAFIR 2004: Constantin Trandafir,"Ștefan Petică - deschizător de drumuri noi în literatura română," în „Porto-franco”, Galați, nr. 4-5-6/iulie-septembrie 2004, pp.3-4. TUDORANCEA 2013: Titi Tudorancea, "Ștefan Petică", în „The Titi Tudorancea Bulletin”", "12 februarie 2013. TUTOVEANU 1905: George Tutoveanu, "lui Ștefan Petică (poezie

Ștefan Petică (2017) [Corola-website/Science/297600_a_298929]
Corola-website/Science/296854_a_298183

largi intermitențe la Comisia Monumentelor Istorice, dar în urma protestului scriitorilor bucureșteni publicat în "Presa Capitalei" la 18 martie, ministerul revine asupra deciziei. Alexandru Macedonski moare la 24 noiembrie 1920, ora 3 după amiază, cerând "roze", iar fiul său Nikita negăsind trandafiri, îi aduce să inhaleze parfum de trandafiri. Scena morții a fost povestită de fiul său Nikita într-o scrisoare adresată lui Alexandru T. Stamatiad, în anul 1936. La 27 noiembrie 1920 este înmormântat în cimitirul Bellu din București. Din 20

Alexandru Macedonski (2017) [Corola-website/Science/296854_a_298183]
în urma protestului scriitorilor bucureșteni publicat în "Presa Capitalei" la 18 martie, ministerul revine asupra deciziei. Alexandru Macedonski moare la 24 noiembrie 1920, ora 3 după amiază, cerând "roze", iar fiul său Nikita negăsind trandafiri, îi aduce să inhaleze parfum de trandafiri. Scena morții a fost povestită de fiul său Nikita într-o scrisoare adresată lui Alexandru T. Stamatiad, în anul 1936. La 27 noiembrie 1920 este înmormântat în cimitirul Bellu din București. Din 20 mai 2009, Banca Națională a pus în

Alexandru Macedonski (2017) [Corola-website/Science/296854_a_298183]
Corola-website/Science/296898_a_298227

condiționat, de frica otrăvirii. Pardoseala are un câmp central simplu și motive ornamentale marginale unde predomină elementele geometrice și florale. În această sală sunt expuse lucrări de pictură și artă decorativă - tapiserii. Printre pictori se numără Angela Brădean - "Coșul cu trandafiri", Marin David - "Grădina păcii" și Vasile Celmare care deși a făcut și pictură monumentală, nu s-a îndepărtat de pictura de gen cum ar fi "Interior", "Magnolii" sau "Flori". Tapiseriile expuse sunt "Toamnă II" de Ovidiu Moga și "Unirea" de

Palatul Parlamentului (2017) [Corola-website/Science/296898_a_298227]
Corola-website/Science/296917_a_298246

Consiliul local al municipiului este compus din consilieri, împărțiți astfel: Sediul central al primăriei constănțene se află pe Bulevardul Tomis, numărul 51. Totuși, câteva instituții municipale au sediile în alte părți ale orașului. Primarii postdecembriști ai Constanței au fost Gheorghe Trandafir, Tudor Baltă, Corneliu Neagoe, Gheorghe Mihăieș și Radu Mazăre. Constanța nu este împărțită din punct de vedere administrativ în niciun fel, unicul municipiu al României care are în componență subdiviziuni fiind Bucureștiul. Cartierele tradiționale sunt însă în uz, fiind folosite

Constanța (2017) [Corola-website/Science/296917_a_298246]
Corola-website/Science/298245_a_299574

susține un recital la cea de-a IX-a ediție a Concursului Interjudețean de Muzică Ușoară „Stelele Cetății”, desfășurat la Deva. În acest an, Loredana lansează noi șlagăre scrise de Adrian Enescu, pe versurile lui Lucian Avramescu („Un buchet de trandafiri” „Joc matematic”, „Zăpada palmei tale”, „Iubirea, cartea mea de oftat”, „Scrisoare simplă”) precum și „În fiecare zi” (Ion Cristinoiu/R.Rojescu), și „Lumea e pentru noi făcută” (O.Firulescu/Dan V. Dumitriu); cea din urmă melodie fiind un duet cu Adrian

Loredana Groza (2017) [Corola-website/Science/298245_a_299574]
ele fiind „Cip-cirip”, care s-a bucurat de succes în Germania. La începutul lunii decembrie 1989 a apărut pe piață cel de-al doilea album al Loredanei, în colaborare cu Adrian Enescu (muzica) și Lucian Avramescu (versurile), „Un buchet de trandafiri”, care repetă succesul primului album. După căderea regimului comunist din 22 decembrie 1989, Loredana a hotărât să-și încerce norocul și în alte țări, pentru a stabili un contact mai strâns cu locurile de unde vine muzica adevărată și unde există

Loredana Groza (2017) [Corola-website/Science/298245_a_299574]