9,879 matches
-
la fel Iveștii, au avut vetrele pe malul de est al Bârladului, deci pe stânga cursului apei. Numai ceea ce s-a numit în vechime Slobozia-Torcești, satul de răzeși ce a fost permanent parte componentă a obștii Umbrăreștilor, și-a avut vatra pe dreapta Bârladului. E mai mult decât evident că, în spațiul teritoriului nostru, drumul dat ca fiind moldovenesc suprapune traseul străvechi, deci artera de circulație prezentată de noi, în sens invers, adică de la sud spre nord. Faptul se constituie încă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
drumuri de fier, primul ce face legătura între Tecuci și Galați, iar al doilea duce de la Tecuci la Făurei, pentru o mai lesnicioasă joncțiune cu linia spre Constanța, marele port al țării. Prima linie trece prin partea de est a vetrei comunei, iar a doua prin partea vestică a satelor Siliștea și Condrea, gările fiind la Umbrărești, pentru prima, la Siliștea, dar cu numele Condrea, pentru a doua. Se știe că prima linie de cale ferată română, în ordine cronologică, își
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
formele de stăpânire, adică cea veche a devălmășiei despre care am vorbit, în această situație păstrându-se tot timpul jumătatea de sud a obștii umbrăreștene, și stăpănirea individuală, în care au ajuns Torceștii, Bozieștii, Țigăneii și partea de nord a vetrei umbrăreștene, trecerea la noua formă făcându-se diferit în timp și spațiu. De aici și consecința diferențierii în modul de existență și de muncă al oamenilor din întreg perimetrul hotarelor umbrăreștene. Dacă se întâmpla ca stăpânul căruia comunitatea îi datora
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în foaia de zestre, prin care vornicul atunci Neculai Balș își va dota fiica cu giuvaiere, argintărie în vase și tacâmuri, moșiile „Torceștii și Țigănei la Tecuci, pe apa Bârladului, cu mori [...]”, la urmă înscrie și „12 sălașe țâgani de vatră”, adică șezători pe moșie. Este vorba de țiganii din categoria numită vătrași, cu așezări stabile pe vatra satului sau în jurul curților boierești unde practicau meseriile de vizitii, fierari, bucătari, cojocari, lăutari etc. Ei se deosebeau de categoria țiganilor numiți șetrari
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în vase și tacâmuri, moșiile „Torceștii și Țigănei la Tecuci, pe apa Bârladului, cu mori [...]”, la urmă înscrie și „12 sălașe țâgani de vatră”, adică șezători pe moșie. Este vorba de țiganii din categoria numită vătrași, cu așezări stabile pe vatra satului sau în jurul curților boierești unde practicau meseriile de vizitii, fierari, bucătari, cojocari, lăutari etc. Ei se deosebeau de categoria țiganilor numiți șetrari, adică acei care umblau din loc în loc, cu șatra, sub conducerea unui vătaf de țigani, om de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
parte din aceste venituri revenind stăpânului lor în fiecare an. Cum în foaia de zestre de mai sus nu figurează alte sate decât Torceștii și Țigăneii, credem că și acele 12 sălașe de țigani (locuințe de dimensiuni mici) își aveau vetrele pe aceste două moșii sau pe una din ele. O evidență mai aproape de realitate în privința numărului de țigani robi de la Torcești ne-o oferă documentul intitulat Catagrafia robilor dumisale Panaite Balș de pe moșia Torcești, evidență întocmită în anul 1854, cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu obligațiile ce decurg din această stare de fapt, cea mai restrictivă dintre ele fiind aceea de a nu putea părăsi moșia pe care au locuit ca răzeși. După opinia exprimată mai sus, aceasta trebuia să fie situația țăranilor de pe vetrele umbrăreștene ajunse în condiția de moșii și sate dependente, Bozieștii de prin secolul al XVI-lea, Torceștii în cel următor, iar jumătatea de nord a Umbrăreștilor la începutul secolului al XVIII-lea, 1704, când se produce prin act scris și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dintre partea rămasă răzeșească și aceea atribuită boierilor Costăchești. Lucrurile de aici nu sunt așa cum le-a prezentat istoricul Al. I. Gonța. Nu există nici un document din care să se constate starea de vecinie a locuitorilor umbrăreșteni aserviți, indiferent de vatra pe care au locuit, fie că au ajuns mai devreme, fie mai târziu în situația arătată. Să ne referim, de pildă, la satul Boziești, ajuns în condiția de stăpânire individuală înainte ca el să fi intrat sub ascultarea hatmanului Isac
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în prea multe împrejurări. Este adevărat că au existat de multe ori vremuri de bejenie, dar adăpostul se găsea în codrii seculari din apropiere, de nepătruns pentru străini. Ba de multe ori vedem că unii capi de familie veneau la vatră și observau, cercetau în ce stare se află gospodăria și avutul rămas. Există documente din care se constată că anumiți consăteni ai refugiaților s-au folosit de împrejurare și au sustras bunuri materiale ale consătenilor. Este adevărată și situația că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că anumiți stăpâni de moșie chemau oameni străini și de sat, și de neam, numeroase documente atestă fenomenul, dar situația consemnării documentare a cazurilor din speța dată derivă din faptul că nu puteau fi așezați locuitori străini pe o anumită vatră fără aprobarea autoritățiilor domnești, deci fără act. De aici și impresia bogăției documentare și a concluziei existenței satelor goale în mare număr. Or, pentru întoarcerea sau reîntoarcerea localnicilor pe vechile lor vetre, nu era nevoie să se emită acte, iar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
puteau fi așezați locuitori străini pe o anumită vatră fără aprobarea autoritățiilor domnești, deci fără act. De aici și impresia bogăției documentare și a concluziei existenței satelor goale în mare număr. Or, pentru întoarcerea sau reîntoarcerea localnicilor pe vechile lor vetre, nu era nevoie să se emită acte, iar situațiile de acest gen erau cu mult mai numeroase. Acesta este motivul lipsei informațiilor ori a sărăciei lor cu privire la situația locuitorilor din satele mari (Corod, Cudalbi, Matca, Umbrărești etc.) și pentru că unele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dat, statutul de slobozii. Potrivit opiniilor lor, sloboziile ar fi fost populate în exclusivitate cu oameni aduși de prin alte părți, cei mai mulți de alt neam, toți scutiți pentru un timp de unele obligații în schimbul așezării pe o anumită moșie și vatră veche indicată de autoritatea domnească. După expirarea termenului pentru care fuseseră acordate scutirile, locuitorii treceau la starea de vecinie cu toate consecințele ce decurgeau din această situație. Concluziile de genul acestora s-au tras pe baza câtorva cazuri din care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
deja cum satul numit Slobozia-Torcești a rămas totdeauna la statutul de sat răzeșesc, făcând parte din marea obște a Umbrăreștilor. Dar găsim, la un moment dat, în catagrafia din 1774, unitatea administrativ-teritorială Slobozia-Condrea inclusă în vechea obște a Umbrăreștilor, având vatră proprie de locuit, sat cu oameni răzeși în tot timpul existenței sale. Prin urmare, avem două entități cu epitetul de slobozie, despre care știm sigur că n-au fost niciodată sate dependente, de o stăpânire individuală, țăranii de aici făcând
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de dijmă ori de alte obligații și practici ce țin de specificul satelor dependente. Singura unitate fiscală de pe teritoriul de azi al comunei Umbrărești, cu numele de Slobozia-Umbrărești, înregistrată ca atare în Condica liuzilor din 1803, alcătuită din sate cu vetre diferite, dar depinzând de același perimetru de moșie și de un singur stăpân la timpul dat, îngloba satele Siliștea (adică Umbrăreștii partea de nord), Tămășenii și Bozieștii. Dar, nici despre locuitorii din respectivele sate nu avem știri că au venit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
n. n.); 2 - Cotuna Tămășianii; 3 - Cotuna Siliștea. Pământului cuvenitu locuitoriloru li s-au datu în trei bucăți precum urmează: locuitorilor din Tămășiani și Boziesci pământul de hrană li s-au datu la un locu, dându-se în cotuna Tămășianiloru numai vatra satului. Astfeliu, fig. l care cuprinde 20 de fălci și 32 prăjini, reprezintă cotuna Tămășeni; iaru fig. 2 în suprafacia de 201 fălci și 70 1/2 prăjini este pământulu de hrană al Busoiosceniloru și Tămășianiloru, plus vatra satului a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Tămășianiloru numai vatra satului. Astfeliu, fig. l care cuprinde 20 de fălci și 32 prăjini, reprezintă cotuna Tămășeni; iaru fig. 2 în suprafacia de 201 fălci și 70 1/2 prăjini este pământulu de hrană al Busoiosceniloru și Tămășianiloru, plus vatra satului a cotunei Busoescii. Inginer-topograf, Lt. Th. Șerbănescu”. Un plan similar s-a alcătuit pentru terenul acordat locuitorilor silișteni, diferind doar suprafața; trebuie reținut că numai planurile cu loturile reprezentate pe ele sunt separate, în timp ce tabelul cuprinde laolaltă pe toți
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
laolaltă pe toți locuitorii celor trei cătune, fără a se face precizări în care din ele locuiește fiecare. Ei pot fi recunoscuți după numele specifice fiecărui sat, moștenite acum de urmașii lor, altele dispărute deja. Siliștenilor li s-a atribuit vatra satului actual, pe care, de fapt, ei s-au stabilit după împroprietărire, vechea vatră fiind în jurul bisericii și pe valea de est dinspre biserică, iar terenul spre apus de sat până în dreptul șoselei ce duce acum la balastiera Condrea, suprafața
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din ele locuiește fiecare. Ei pot fi recunoscuți după numele specifice fiecărui sat, moștenite acum de urmașii lor, altele dispărute deja. Siliștenilor li s-a atribuit vatra satului actual, pe care, de fapt, ei s-au stabilit după împroprietărire, vechea vatră fiind în jurul bisericii și pe valea de est dinspre biserică, iar terenul spre apus de sat până în dreptul șoselei ce duce acum la balastiera Condrea, suprafața totală fiind de 175 fălcii și 57 1/2 prăjini în planul lui Th.
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mărimea etalon pentru fiecare moșie, indiferent de numărul bisericilor și preoților slujitori în ele. Tămășenii și cei din Slobozia au devenit proprietari pe terenul din partea sudică a moșiei, ce pleca cu lungimea din malul de est al Bârladului, incluzând și vatra satului Slobozia, și ducea spre răsărit, până la est de actuala cale ferată, oprindu-se într-o mică costișă, numită de atunci încoace de către locuitori Capul moșiei. Iar curmezișul pornea din dreptul casei lui Costache Hâncu, devenită după ultimul război sediul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Torcești a fost același sistem de înfăptuire a reformei, diferența constând în suprafața totală, numărul locuitorilor și fixarea pe teren. Astfel, lor li s-a atribuit un teritoriu ce pleca tot din malul de est al apei Bârladului, incluzând și vatra satului, dar mergea în lungime pe întreaga moșie până în Herătău, pe o lățime de 200 stânjeni. Cum întinderea cuprindea soluri diferite ca fertilitate, s-a convenit la împărțirea pe trunchiuri de teren astfel încât fiecărui împroprietărit să-i revină atât locuri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bănuim că au fost cuprinse în acest act toate trunchiurile în care a fost divizată moșia Torceștilor, partea acordată țăranilor clăcași din sat. Enumerarea din actul de mai sus respectă traseul în ordinea de la est spre vest, de la Herătău până în vatra satului, pe malul de est al Bârladului. Mai trebuie amintit și faptul că locul rezervat clăcașilor a fost în partea de nord a moșiei pe toată lungimea ei, nu trunchiată, ca la Siliștea și Slobozia. În partea de nord, locul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
teren, rămânând aceleași, devin tot mai neîndestulătoare pe familii, iar oamenii recurg la încălcări de stăpânire în detrimentul vecinilor, a rudelor chiar, a celor plecați în alte localități. Se pare că e și o dispută aprigă între răzeșii de pe cele trei vetre principale de locuire: Umbrărești, Condrea și Suraia. Avem de-a face acum cu disoluția totală și definitivă a stăpânirii în devălmășie, concretizată cu fixarea stăpânirilor de teren pe familii și pe vetre de locuit, Siretul devenind hotar despărțitor între umbrăreșteni
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o dispută aprigă între răzeșii de pe cele trei vetre principale de locuire: Umbrărești, Condrea și Suraia. Avem de-a face acum cu disoluția totală și definitivă a stăpânirii în devălmășie, concretizată cu fixarea stăpânirilor de teren pe familii și pe vetre de locuit, Siretul devenind hotar despărțitor între umbrăreșteni și surăieni. Din amintirile unor locuitori investigați asupra problemei, rezultă că reglementarea s-a desfășurat în timp și a prevalat înțelegerile succesive între conducerile satelor, iar dovada ar consta și în faptul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
rezultă că reglementarea s-a desfășurat în timp și a prevalat înțelegerile succesive între conducerile satelor, iar dovada ar consta și în faptul că nu există nici un document oficial din care să se vadă că Siretul a ajuns hotar între vetre prin vreo instanță a statului. Dar și existența, până la colectivizare, pe ici-colo a proprietăților surăienilor la est de Siret, confirmă aserțiunea noastră. Până s-a ajuns la înțelegerea invocată mai sus, au avut loc și s-au purtat procese între
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a statului. Dar și existența, până la colectivizare, pe ici-colo a proprietăților surăienilor la est de Siret, confirmă aserțiunea noastră. Până s-a ajuns la înțelegerea invocată mai sus, au avut loc și s-au purtat procese între răzeșii de pe aceeași vatră datorate, așa cum arătam, unor încălcări, ușurate acestea și de întinderea destul de mare, ca lungime, a stânjenilor pe fâșii de moșie, pe de o parte, a îngustimii părții unora dintre foștii copărtași, care, de multe ori, se credeau nedreptățiți. Documentele strânse
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]