9,837 matches
-
ca boala denga să fie diagnosticată prin această metodă este mult mai mare în regiunile în care boala este cunoscută a fi frecventă. Cu toate acestea, în fazele inițiale ale bolii nu există diferențe între boala denga și alte infecții virale (infecții cauzate de virusuri). O persoană prezintă probabil boala denga, dacă are febră și două dintre următoarele simptome: greață și vărsături, erupții cutanate, dureri generalizate, un număr redus de leucocite, un rezultat pozitiv la testul garoului. În regiunile în care
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
minute, după care observă punctele roșii apărute pe piele. Dacă numărul punctelor roșii este mare, probabilitatea ca persoana examinată să sufere de febra denga este mare. Nu există diferențe semnificative între febra denga și febra chikungunya. Chikungunya este o infecție virală similară febrei denga, prezintă multe dintre simptomele acesteia și se întâlnește în aceleași regiuni. La rândul ei, febra denga poate avea simptome similare cu cele ale altor boli, cum ar fi malaria, leptospiroza, febra tifoidă și meningococul. De multe ori
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
zile. Medicul va mări cantitatea de lichide administrată pentru a asigura eliminarea de către bolnav a cantității recomandate de urină (0.5-1 mL/kg/h). Cantitatea de lichide se va mări până când masa eritrocitară (cantitatea de fier din sânge) și semnele virale ale bolnavului revin la normal. Din cauza existenței riscului de sângerare, medicii tind să evite proceduri invazive precum intubarea nasogastrică (înserarea în stomac a unui tub prin cavitățile nazale), injecții intramusculare (administrarea prin injectare a medicamentelor în mușchi), și puncția arterială
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
fiecare an, între 50 și 100 milioane de oameni sunt infectați în toată lumea. O jumătate de milion de bolnavi ajung să fie spitalizați și aproximativ 12.500 - 25.000 mor în fiecare an. Febra denga este cea mai comună boală virală răspândită de artropode. Se estimează că povara bolii denga exprimată în ani de viață ajustați la incapacitate este de circa 1600 de ani la un milion de oameni. Acest lucru înseamnă că la fiecare milion de oameni, boala denga este
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
ul (sau laringotraheobronșita) este o afecțiune respiratorie cauzată de o infecție virală a căilor respiratorii superioare. Infecția provoacă inflamarea internă a gâtului. Inflamația împiedică respirația normală; simptomele crupului sunt tusea lătrătoare, stridorul (respirația șuierătoare) și răgușeala (disfonia). Simptomele crupului pot fi ușoare, moderate sau severe, agravându-se adesea în timpul nopții. Afecțiunea poate
Crup () [Corola-website/Science/327227_a_328556]
-
respirației șuierătoare se pot ameliora. Alte simptome includ febră, guturai (simptome tipice ale răcelii obișnuite) și retracția pielii intercostale. Salivația sau aspectul bolnav indică, în mod tipic, alte afecțiuni medicale. De regulă, crupul se consideră a fi datorat unei infecții virale. Unele persoane folosesc termenul pentru a indica laringotraheita severă, crupul spasmodic, difteria laringiană, traheita bacteriană, laringotraheobronșita și laringotraheobronhopneumonia. Primele două afecțiuni sunt virale și prezintă simptome mai ușoare; ultimele patru sunt bacteriene și sunt, de obicei, mai severe. În 75
Crup () [Corola-website/Science/327227_a_328556]
-
indică, în mod tipic, alte afecțiuni medicale. De regulă, crupul se consideră a fi datorat unei infecții virale. Unele persoane folosesc termenul pentru a indica laringotraheita severă, crupul spasmodic, difteria laringiană, traheita bacteriană, laringotraheobronșita și laringotraheobronhopneumonia. Primele două afecțiuni sunt virale și prezintă simptome mai ușoare; ultimele patru sunt bacteriene și sunt, de obicei, mai severe. În 75% din cazuri virusul paragripal, îndeosebi tipul 1 și 2, este responsabil de apariția crupului. În unele cazuri, crupul este cauzat de alte virusuri
Crup () [Corola-website/Science/327227_a_328556]
-
de leucocite). Tratamentul și reacția la tratament sunt identice. Crupul bacterian poate fi clasificat în următoarele tipuri: difterie laringiană, traheită bacteriană, laringotraheobronșită și laringotraheobronhopneumonie. Difteria laringiană este cauzată de agentul "Corynebacterium diphtheriae" în timp ce traheita bacteriană, laringotraheobronșita și laringotraheobronhopneumonia au origine virală, urmată de o infecție bacteriană. Bacteriile cel mai adesea implicate sunt "Staphylococcus aureus", "Streptococcus pneumoniae", "Hemophilus influenzae", și "Moraxella catarrhalis". Infecția virală provoacă inflamarea laringelui, a traheei și a căilor respiratorii majore ca urmare a pătrunderii leucocitelor. Inflamația poate determina
Crup () [Corola-website/Science/327227_a_328556]
-
și laringotraheobronhopneumonie. Difteria laringiană este cauzată de agentul "Corynebacterium diphtheriae" în timp ce traheita bacteriană, laringotraheobronșita și laringotraheobronhopneumonia au origine virală, urmată de o infecție bacteriană. Bacteriile cel mai adesea implicate sunt "Staphylococcus aureus", "Streptococcus pneumoniae", "Hemophilus influenzae", și "Moraxella catarrhalis". Infecția virală provoacă inflamarea laringelui, a traheei și a căilor respiratorii majore ca urmare a pătrunderii leucocitelor. Inflamația poate determina dificultăți respiratorii. Diagnosticul de crup se stabilește pe baza semnelor și simptomelor. Primul pas constituie excluderea altor afecțiuni care pot determina obturarea
Crup () [Corola-website/Science/327227_a_328556]
-
nu este un procedeu de rutină, însă dacă se realizează, poate indica îngustarea traheii, denumită semnul clopotului, datorită formei de clopot a acesteia. Aspectul de clopot nu este evident în jumătate din cazuri. Analizele de sânge și efectuarea de culturi virale (analize în vederea detectării virusurilor) pot provoca, în mod inutil, iritarea căilor respiratorii. Totuși, culturile virale obținute prin aspirație rinofaringiană (un procedeu de utilizare a unui tub pentru prelevarea de mucus nazal), pot fi utilizate pentru a confirma cauza exactă. De
Crup () [Corola-website/Science/327227_a_328556]
-
semnul clopotului, datorită formei de clopot a acesteia. Aspectul de clopot nu este evident în jumătate din cazuri. Analizele de sânge și efectuarea de culturi virale (analize în vederea detectării virusurilor) pot provoca, în mod inutil, iritarea căilor respiratorii. Totuși, culturile virale obținute prin aspirație rinofaringiană (un procedeu de utilizare a unui tub pentru prelevarea de mucus nazal), pot fi utilizate pentru a confirma cauza exactă. De regulă, aceste culturi sunt limitate la domeniul cercetării. În cazul în care starea unui pacient
Crup () [Corola-website/Science/327227_a_328556]
-
de obicei dextrometorfan și/sau guiafenezină. Deși în trecut s-a recomandat inhalarea de heliox (un amestec de heliu și oxigen) pentru îmbunătățirea respirației, nu există dovezi suficiente pentru a susține acest tratament. Deoarece crupul este, de obicei, o afecțiune virală, nu se administrează antibiotice decât în cazul în care se suspectează prezența bacteriilor. În cazul infecțiilor bacteriene, se recomandă antibioticele vancomicină și cefotaximă. În cazuri grave asociate cu gripă A sau B, pot fi administrate antivirale cum ar fi inhibitorii
Crup () [Corola-website/Science/327227_a_328556]
-
antibiotice decât în cazul în care se suspectează prezența bacteriilor. În cazul infecțiilor bacteriene, se recomandă antibioticele vancomicină și cefotaximă. În cazuri grave asociate cu gripă A sau B, pot fi administrate antivirale cum ar fi inhibitorii de neuraminidază. Crupul viral este, de obicei, o boală de scurtă durată; rareori survine decesul în urma insuficienței respiratorii și/sau a unui stop cardiac. De regulă, simptomele se ameliorează în decurs de două zile, dar pot dura până la șapte zile. Alte complicații rare includ
Crup () [Corola-website/Science/327227_a_328556]
-
denumirea a fost utilizată pentru prima oară în Scoția și a devenit populară în secolul al XVIII-lea. Crupul difteric a fost cunoscut încă din timpul lui Homer în Grecia Antică. În anul 1826, Bretonneau a stabilit distincția între crupul viral și crupul cauzat de difterie. Francezii numeau crupul viral „faux-croup”, utilizând termenul „croup” pentru a desemna o boală provocată de bacteria cauzatoare de difterie. Crupul cauzat de difterie a devenit aproape necunoscut datorită imunizării eficiente.
Crup () [Corola-website/Science/327227_a_328556]
-
și a devenit populară în secolul al XVIII-lea. Crupul difteric a fost cunoscut încă din timpul lui Homer în Grecia Antică. În anul 1826, Bretonneau a stabilit distincția între crupul viral și crupul cauzat de difterie. Francezii numeau crupul viral „faux-croup”, utilizând termenul „croup” pentru a desemna o boală provocată de bacteria cauzatoare de difterie. Crupul cauzat de difterie a devenit aproape necunoscut datorită imunizării eficiente.
Crup () [Corola-website/Science/327227_a_328556]
-
grea și de durată este asociată cu un risc mai mare de transmitere. Nu există dovezi privind transmiterea HCV prin alăptare; totuși, mama infectată ar trebui să evite alăptarea la sân dacă mameloanele sunt fisurate și sângerează, sau dacă încărcătura virală este ridicată. Testele de diagnosticare a hepatitei C includ: anticorpi anti-HCV, ELISA, tehnica Western blot și ARN VCH cantitativ. Reacția de polimerizare în lanț poate detecta ARNul VHC la una sau două săptămâni după infecție în timp ce testele care depistează anticorpii
Hepatită C () [Corola-website/Science/327225_a_328554]
-
prin diaree cât și prin vomă, iar în cazuri mai rare, prin doar unul dintre cele două simptome. De asemenea, pot apărea crampe abdominale. Semnele și simptomele apar la 12-72 ore de la contractarea infecției. În cazul în care cauza este virală, boala se vindecă în decurs de o săptămână. Gastroenterita virală poate fi asociată uneori cu febră, senzație de oboseală, dureri de cap și dureri musculare. În caz de scaun cu sânge, cauza bolii nu este virală, ci bacteriană. Unele infecții
Gastroenterită () [Corola-website/Science/327313_a_328642]
-
rare, prin doar unul dintre cele două simptome. De asemenea, pot apărea crampe abdominale. Semnele și simptomele apar la 12-72 ore de la contractarea infecției. În cazul în care cauza este virală, boala se vindecă în decurs de o săptămână. Gastroenterita virală poate fi asociată uneori cu febră, senzație de oboseală, dureri de cap și dureri musculare. În caz de scaun cu sânge, cauza bolii nu este virală, ci bacteriană. Unele infecții bacteriene pot fi asociate cu dureri abdominale severe și pot
Gastroenterită () [Corola-website/Science/327313_a_328642]
-
în care cauza este virală, boala se vindecă în decurs de o săptămână. Gastroenterita virală poate fi asociată uneori cu febră, senzație de oboseală, dureri de cap și dureri musculare. În caz de scaun cu sânge, cauza bolii nu este virală, ci bacteriană. Unele infecții bacteriene pot fi asociate cu dureri abdominale severe și pot persista mai multe săptămâni. De regulă, copiii infectați cu rotavirus se refac complet în 3-8 zile. Totuși, în țările sărace, tratamentul infecțiilor severe este adesea inaccesibil
Gastroenterită () [Corola-website/Science/327313_a_328642]
-
toxina Shiga și se manifestă prin reducerea numărului de trombocite din sânge, insuficiență renală și reducerea numărului de globule roșii din sânge (datorită distrugerii acestora). Copiii au o predispoziție mai ridicată de a contracta HUS comparativ cu adulții. Unele infecții virale pot produce spasme infantile benigne. Virusurile (îndeosebi rotavirusul) și bacteriile "Escherichia coli" și "Campylobacter" reprezintă cauzele principale ale gastroenteritei. Totuși, există numeroși alți agenți patogeni care pot cauza acest sindrom. Ocazional, boala poate avea o cauză neinfecțioasă, dar probabilitatea este
Gastroenterită () [Corola-website/Science/327313_a_328642]
-
benigne. Virusurile (îndeosebi rotavirusul) și bacteriile "Escherichia coli" și "Campylobacter" reprezintă cauzele principale ale gastroenteritei. Totuși, există numeroși alți agenți patogeni care pot cauza acest sindrom. Ocazional, boala poate avea o cauză neinfecțioasă, dar probabilitatea este mai mică în comparație cu etiologia virală sau bacteriană. Riscul de infecție este mai ridicat în cazul copiilor datorită lipsei de imunitate și condițiilor de igienă precare. Virusurile responsabile de apariția gastroenteritei sunt rotavirusul, norovirusul, adenovirusul, și astrovirusul. Rotavirusul reprezintă cauza cea mai frecventă a gastroenteritei în
Gastroenterită () [Corola-website/Science/327313_a_328642]
-
pneumonia, răceala, boala Carre. De asemenea, prezintă infecții cu trichineloza, leptospiroză sau turbare. În cazul animalelor de companie s-a observat o rată ridicată a cancerului care afectează glandele adrenale, pancreasul și sistemul limfatic. Enterita catarală epizootică este o infecție virală care afectează membranele mucoaselor intestinale. Simptomele acestei boli sunt vomă, diaree pronunțată însoțită de pierderea în greutate și lipsa poftei de mâncare. Înainte de descoperirea tratamentului, mortalitatea din cauza acestei boli era destul de mare. Acum, dacă mamiferul este tratat, există mari șanse
Dihor () [Corola-website/Science/327330_a_328659]
-
Viroza respiratorie reprezintă o boală infecțioasă virală a căii respiratorii superioare ce afectează îndeosebi zona nazală. Ea mai este cunoscută și sub denumirea de rinofaringită, coriză acută (rinită acută, guturai), sau mai simplu, răceală. Simptomele care apar pot include tuse, dureri la nivelul gâtului, secreții nazale (rinoree
Viroză respiratorie () [Corola-website/Science/327341_a_328670]
-
distrugerea propriu-zisă a virusurilor asupra țesuturilor. Principala modalitate de prevenție constă în spălarea mâinilor, eventual și purtarea unei măști medicale de protecție, pentru un grad crescut de eficacitate. Există posibilitatea ca raceala să evolueze uneori către o pneumonie de orgine virală sau bacteriană (pneumonie secundară). Viroza respiratorie este cea mai frecventă boală care cauzează infecție la oameni. Nu există remediu pentru ea, dar simptomele pot fi tratate. De regulă, un adult poate răci de 2-3 ori într-un an, iar un
Viroză respiratorie () [Corola-website/Science/327341_a_328670]
-
frig. Motivul care stă la baza acestui fapt nu au fost pe deplin elucidate. Cauzele ar putea fi determinate de schimbările induse de frig asupra sistemului respirator, răspunsul imun scăzut și nivelul scăzut de umiditate care crește gradul de transmitere virală. Acesta din urmă are loc probabil datorită aerului uscat care permite aerosolilor virali să se disperseze pe o distanță mai lungă și să persiste mai mult timp în aer. Ar putea fi și din cauza factorilor sociali, prin persoanele care petrec
Viroză respiratorie () [Corola-website/Science/327341_a_328670]