99,341 matches
-
Brăila. Din acest drum, la Buzău se ramifică șoseaua județeană DJ203D, care duce spre sud la Țintești și Smeeni, unde se termină în DN2C, cele două drumuri asigurând împreună legătura rutieră a orașului cu Slobozia. În sectorul municipiului, singurul pod rutier funcțional peste râul Buzău este cel de pe DN2 de la Mărăcineni. Mai există însă un alt pod rutier, care leagă orașul de comuna Vadu Pașii, pod aflat pe o rută desemnată ca drum comunal aflată în zona podului de cale ferată
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
și Smeeni, unde se termină în DN2C, cele două drumuri asigurând împreună legătura rutieră a orașului cu Slobozia. În sectorul municipiului, singurul pod rutier funcțional peste râul Buzău este cel de pe DN2 de la Mărăcineni. Mai există însă un alt pod rutier, care leagă orașul de comuna Vadu Pașii, pod aflat pe o rută desemnată ca drum comunal aflată în zona podului de cale ferată. Acesta a fost însă închis circulației rutiere după inundațiile din 2005, reabilitarea sa fiind amânată continuu, cu
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
de pe DN2 de la Mărăcineni. Mai există însă un alt pod rutier, care leagă orașul de comuna Vadu Pașii, pod aflat pe o rută desemnată ca drum comunal aflată în zona podului de cale ferată. Acesta a fost însă închis circulației rutiere după inundațiile din 2005, reabilitarea sa fiind amânată continuu, cu impact asupra economiei comunelor vecine de la nord-est, și este folosit de atunci doar de către pietoni și bicicliști. În mai 2015, deși în sfârșit proiectul era atribuit, începerea lucrărilor întârzia din cauza
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
corupție comise de oficiali ai Consiliului Județean Buzău. Două autogări principale, una aflată în nordul orașului și cealaltă în sud, în apropierea gării, dar și altele secundare, sunt folosite de companiile private de transport care operează servicii regulate de legătură rutieră cu alte orașe sau cu comunele din apropiere. Buzăul nu are un aeroport civil, singura componentă de infrastructură aeriană a orașului fiind aeroportul și heliportul militar din sud-vest, folosit doar de aviația sanitară. Traficul aerian civil al Buzăului este deservit
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
navigabil în Evul Mediu. Orașul Dej a apărut și s-a dezvoltat într-un spațiu al confluențelor: aici se unesc cele două Someșuri; este elementul de clivaj între Câmpia Transilvaniei și Podișul Transilvaniei; se intersectează vechi drumuri comerciale și strategice (rutiere și feroviare), Dejul fiind o adevărată „Poartă de intrare” în Transilvania, pe valea Someșului unit. Dejul a fost reședința comitatului Solnocul Interior, iar din 1878 a comitatului Solnoc-Dăbâca. Din 1925 până în 1950, orașul a fost capitala județului Someș. În 1950
Dej () [Corola-website/Science/296961_a_298290]
-
încă din perioada medievală. Poziția geografică favorabilă, împreună cu dezvoltarea infrastructurii, oferă bune oportunități pentru activități legate de transport și logistică. Sectorul de transport mărfuri este dominat de transporturile feroviare, care transportă 70% din mărfuri, atât intern cât și internațional. Transporturile rutiere domină sectorul transporturilor de călători; aproape 90% din toți călătorii se deplasează pe șosele. Reconstrucția autostrăzii Tallinn-Tartu a intrat în atenția opiniei publice naționale deoarece leagă cele mai mari două orașe din țară. În afara acestui proiect, Estonia nu are autostrăzi
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
autostrăzi, dar drumurile sale principale, cu o bandă sau două pe sens, construite în perioada de ocupație sovietică, nu trec prin localități și asigură legături rapide între marile orașe și cu țările vecine. S-a propus și construcția unei legături rutiere permanente cu Insula Saaremaa ca parte a programului național de dezvoltare a infrastructurii. Costurile proiectelor au fost estimate la a fi de ordinul miliardelor de euro, ceea ce a atras atenția mass-media și a stârnit dezbateri publice în jurul întrebării dacă ele
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
naturală: stepă și baltă. În această situație, vegetația spontană este variată și bogată în exemplare. Subzona de stepă este reprezentată prin pajiști stepice primare și derivate, care ocupă arii destul de răstrânse, îndeosebi de-a lungul căilor ferate și a drumurilor rutiere, precum și pe izlazurile comunale. Dar și pe aceste suprafețe s-au rărit foarte mult speciile care erau altădată caracteristice Bărăganului. Pajiștile naturale se pot identifica prin prezența următoarelor specii: pirul (Agropyrum cristatum), jaleșul (Salvia nemorosa), iarba șarpelui (Echium vulgare), firuța
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
trecere a Dunării Chiciu - Ostrov; trecerea în zona Chiciu - Ostrov se face cu bacul și cu feribotul,dar si cu un taxi fluvial. Municipiul Călărași are o poziție privilegiată în sud-estul României, respectiv este situat la 120 km de infrastructură rutieră și 139 km de infrastructură feroviară față de București și 140 km față de Constanța. Accesul la aceste localitați este mult îmbunătățit datorită conexiunii facile la Autostrada Soarelui prin drumul național care leagă Călărașiul de Slobozia. Așezarea geografică, pe malul brațului Borcea
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
în condițiile în care peste 6.000 de ieșeni sunt diagnosticați cu această boală. Orașul Iași este al doilea cel mai poluat oraș din România. În 2015, poluarea cu particule fine (PM10) a depășit în mod repetat pragurile legale. Traficul rutier, șantierele nesupravegheate și lipsa acută a spațiilor verzi (orașul deține în jur de 11 metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor ) sunt câteva din motivele din spatele acestor probleme. În 2014, Comisia Europeană a lansat acțiuni legale împotriva României
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
CTP Iași (prin desființarea Regiei Autonome de Transport Public Iași în 16 septembrie 2016). A existat și un transportator privat, Unistil Bârlad, la care s-a renunțat în iunie 2016. Printr-un împrumut de la BERD s-a început reabilitarea infrastructurii rutiere a municipiului și a căilor de rulare tramvai. Liniile de tramvai fac legătura între majoritatea cartierelor orașului. În 1989, rețeaua electrică de tramvai din Iași a atins maxima dezvoltare, cumulând 35 km de cale dublă activă pe trasee. În 1997
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
servicii. Pe data de 15 ianuarie 2007, s-a deschis un nou punct de trecere al frontierei Sighetu Marmatiei - Solotvino, înspre Ucraina. După alegerile din 2012, primarul municipiului Sighetul Marmației este Nemeș Ovidiu Gheorghe iar viceprimarul este Scubli Horia. Transportul rutier se realizează mai dificil, fiind necesară trecerea Munților Gutâi, Țibles, Rodnei, si Munții Maramureșului. Din Sighet pornesc curse regulate spre toate văile din Maramureș (Valea Izei, Marei, Vișeului si Tisei), si spre orase ca Baia Mare, Cluj, Oradea, Timișoara. Transportul rutier
Sighetu Marmației () [Corola-website/Science/296975_a_298304]
-
rutier se realizează mai dificil, fiind necesară trecerea Munților Gutâi, Țibles, Rodnei, si Munții Maramureșului. Din Sighet pornesc curse regulate spre toate văile din Maramureș (Valea Izei, Marei, Vișeului si Tisei), si spre orase ca Baia Mare, Cluj, Oradea, Timișoara. Transportul rutier se mai realizează prin punctul de trecere al frontierei Sighetul Marmației - Solotvino (nu mai este nevoie de viză) pe podul peste râul Tisa. Gara Sighetul Marmației este situată pe magistrala 400 a Căilor Ferate Române. Accesul feroviar se face dinspre județul Bistrița-Năsăud
Sighetu Marmației () [Corola-website/Science/296975_a_298304]
-
Focșani ar putea proveni de la numele familiei Focșa, "„moldoveni buni și drepți din vremea lui Ștefan cel Mare”". Focșani se află în Moldova, la limita între regiunile istorice Moldova și Muntenia din România. E situat la intersecția căilor de comunicație rutieră și feroviară europene, fiind străbătut de coridorul feroviar nr. 9 (Helsinki-Moscova-Chișinău-București-Plovdiv) și poate beneficia de propunerea de extindere a coridorului rutier nr. 1 (Tallinn-Varșovia-Cernăuți-București). Este încadrat geografic la , străjuind partea sud-estică a Carpaților de curbură, la contactul dintre Câmpia Siretului
Focșani () [Corola-website/Science/296965_a_298294]
-
în Moldova, la limita între regiunile istorice Moldova și Muntenia din România. E situat la intersecția căilor de comunicație rutieră și feroviară europene, fiind străbătut de coridorul feroviar nr. 9 (Helsinki-Moscova-Chișinău-București-Plovdiv) și poate beneficia de propunerea de extindere a coridorului rutier nr. 1 (Tallinn-Varșovia-Cernăuți-București). Este încadrat geografic la , străjuind partea sud-estică a Carpaților de curbură, la contactul dintre Câmpia Siretului inferior și dealurile subcarpatice ce culminează cu Măgura Odobeștilor (). Municipiul Focșani are o suprafață de , ceea ce reprezintă 1% din suprafața județului
Focșani () [Corola-website/Science/296965_a_298294]
-
Evoluția prezenței la Alegerile locale în turul I: Municipiul Vaslui împreună cu cele 5 localități componente are 248 de artere conform nomenclatorului stradal de pe harta municipiului Vaslui. În Vaslui se găsesc următoarele centre comerciale: Accesibilitatea în orașul Vaslui se face: Distanțe rutiere față de principalele orașe din țară și din Europa *. Zone de acces din municipiu unde populația poate accesa internet broadband gratuit prin tehnologia Wi-Fi. Dezvoltarea turismului este o alternativă de viitor pentru punerea în valoare a patrimoniului turistic al Municipiului Vaslui
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
care se ocupă de zugrăvit, pus faianță și gresie. Transportul în comun se asigură cu autobuze, midibuze și microbuze pe linii fixe și taxi-uri. Acesta se efectuează pe o infrastructură în general bună și în continuă dezvoltare.Principalele artere rutiere sunt:Bulevardul Calea lui Traian,Bulevardul Tudor Vladimirescu,Bulevardul Nicolae Bălcescu, Bulevardul Dem Rădulescu,Bulevardul Tineretului,Bulevardul Pandurilor,Strada General Magheru,Strada Știrbei Vodă,Calea Bucuresti. Societatea de transport in comun din Râmnicu Vâlcea se numește SC ETA SA, și
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
al României în ceea ce privește capacitatea de tranzit. La Turnu Măgurele există și un punct de trecere a frontierei între România și Bulgaria,operațional din luna aprilie 2010, trecerea către portul Nicopole de pe malul bulgăresc făcându-se cu bacul. Rețeaua de transport rutier din zonă cuprinde: Căile rutiere menționate mai sus sunt asfaltate, au fundație de piatră și șanțuri pe ambele părți. Orașul Turnu Măgurele este legat prin căi feroviare de restul României prin intermediul unei căi ferate Turnu Măgurele Port - Turnu Măgurele - Salcia
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
tranzit. La Turnu Măgurele există și un punct de trecere a frontierei între România și Bulgaria,operațional din luna aprilie 2010, trecerea către portul Nicopole de pe malul bulgăresc făcându-se cu bacul. Rețeaua de transport rutier din zonă cuprinde: Căile rutiere menționate mai sus sunt asfaltate, au fundație de piatră și șanțuri pe ambele părți. Orașul Turnu Măgurele este legat prin căi feroviare de restul României prin intermediul unei căi ferate Turnu Măgurele Port - Turnu Măgurele - Salcia - Roșiori Nord, de 55 km
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
fiscale pe care le oferă. Avantajele oferite de amplasamentul "Zonei Libere Galați" (suprafață totală de 137 ha) se constituie în accesul la importantele magistrale de transporturi fluviale (canalul Rin - Main - Dunăre), de transporturi feroviare (inclusiv transferul la ecartamentul larg) și rutiere precum și în accesul la chei și la instalațiile portuare, poziționarea pe Dunărea maritimă la 80 km de Marea Neagră și foarte aproape de frontierele cu Ucraina și Republica Moldova. În Galați se găsește singurul parc de software din România. Parcul de software de la
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
în Podișul Sucevei, pe cursul râului cu același nume, la 21 km distanță de vărsarea în Siret. Municipiul este unul dintre cele mai vechi și importante orașe ale României si este tranzitat de drumul european E85 (DN2), care asigură legătura rutieră cu București, față de care se află la 432 km. Magistrala CFR 500 străbate orașul, care este nod feroviar, de aici desprinzându-se linia ferată către Transilvania. Suceava se numără printre cele mai vechi și mai importante așezări ale României. A
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
partea sud-vestică a municipiului și se învecinează cu Obcini la sud-vest și cu Areni, Mărășești și Zamca la est și nord-est. A fost construit în perioada anilor '70 ai secolului al XX-lea în jurul bulevardului cu același nume (principala axă rutieră care îl străbate). George Enescu este un cartier de blocuri, fiind zona cu cea mai mare densitate a populației din municipiul Suceava. Conține o parte dintre cele mai mari complexuri de locuințe ale orașului: „Belvedere”, „Șarpe”, „Curcubeul”, „Vapor”, „Mobila”, „Moto-Velo
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
mai mare altitudine. Se întinde în partea de nord a zonei centrale și a cartierului Areni, până pe culmea dealului Zamca, care reprezintă limita de nord și nord-est a cartierului. Zamca este străbătută de Strada Mărășești, pe direcția nord-sud. Alte axe rutiere principale sunt: Bulevardul George Enescu și străzile Mărăști, Zamca, Grigore Ureche, Narciselor. Pe teritoriul cartierului Zamca, care este una dintre cele mai vechi zone ale orașului, se găsesc două lăcașuri de cult armenești din perioada medievală: Mănăstirea Zamca și Biserica
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
la est) și Zamca (la nord), pe locul unde mai demult se afla oborul orașului. Cartierul a fost construit între anii 1960 și 1975, fiind o zonă preponderent cu blocuri, dar și cu suprafețe mari de spații verzi. Principalele căi rutiere care străbat zona sunt: Bulevardul 1 Mai și străzile Universității, Mihai Viteazu și Alexandru cel Bun. În Areni se găsesc câteva instituții și obiective importante ale orașului: Primăria Municipiului Suceava, Universitatea „Ștefan cel Mare”, Palatul de Justiție (în prezent sediul
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
partea de nord și nord-vest, zona centrală se continuă cu cartierul Zamca, iar către vest cu cartierul Areni. În partea nord-estică a zonei centrale se află Hărbăria, unde relieful coboară (abrupt în unele locuri) către valea râului Suceava. Principalele artere rutiere care străbat zona centrală sunt: Bulevardul Ana Ipătescu și străzile Ștefan cel Mare, Nicolae Bălcescu, Petru Rareș, Vasile Alecsandri, Curtea Domnească, Mihai Viteazu, Mitropoliei, Mirăuți. Centrul istoric al Sucevei a fost în mare parte demolat în anii '60 ai secolului
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]