99,341 matches
-
europeană E576 (DN 17), fiind poziționat la jumătatea distanței dintre Suceava și Câmpulung Moldovenesc, la circa 35 de km de aceste două centre urbane. Cel mai apropiat oraș de Gura Humorului este Frasin (7 km, către Câmpulung Moldovenesc). Altă cale rutieră care străbate orașul este drumul județean DJ 177, către comuna Mănăstirea Humorului, pe valea râului Humor. Gura Humorului este conectat la sistemul național feroviar și are două stații CFR pe magistrala Suceava - Vatra Dornei: Gura Humorului Oraș (în apropiere de
Gura Humorului () [Corola-website/Science/297026_a_298355]
-
suferit un puternic declin după căderea regimului comunist. Același lucru s-a întâmplat și cu forța de muncă. Orașul beneficiază de scutiri de taxe deoarece se gaseste într-o zonă declarată defavorizata. Rețeaua de comunicații din zona cuprinde: a) Căile rutiere: Drumuri naționale, 1)D.N. 51, Zimnicea - Izvoarele - Alexandria = 40 km. 2)D.N. 51 A, Zimnicea - Suhaia - Turnu Măgurele = 60 km. 3)D.N. 5 C, Zimnicea - Pietroșani - Giurgiu = 60 km. Drumuri județene, 1)D.J. 658 B, Furculești - Piatră = 15 km. 2
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
D.N. 5 C, Zimnicea - Pietroșani - Giurgiu = 60 km. Drumuri județene, 1)D.J. 658 B, Furculești - Piatră = 15 km. 2)D.J. 506, Bujoru - Bragadiru - Alexandria = 50 km. Drumuri comunale, 1) D.C. 9, intersecția cu D.N. 51 A - Viișoara = 5 km. Căile rutiere menționate mai sus sunt asfaltate, au fundație de piatră și șanțuri pe ambele părți. b) Căile ferate: 1)Zimnicea Port - Zimnicea - Alexandria - Roșiori Nord = 80 km. Calea ferata menționată mai sus este simplă, cu ecartament normal. Din Stația Roșiori Nord
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
spre Podișul Transilvaniei. Localitatea este așezată la 16 km vest de municipiul Orăștie și 10 km est de municipiul Deva și este un important nod de cale ferată cu stație de triaj în sud-estul orașului. Beneficiază, de asemenea, de legături rutiere optime (E68 / DN7 / A1). Orașul Simeria este delimitat de valorile 45°51' latitudine nordică și 23°01' longitudine estică și se întinde pe o suprafață de 375 ha ( 51 km²), cuprinzând în teritoriul său administrativ și localitățile Cărpiniș, Uroi, Simeria-Veche
Simeria () [Corola-website/Science/297038_a_298367]
-
pierderea acestui oras în fața Aliaților a dus la stabilirea unei baze acolo, iar mai apoi la pierderea războiului. Economia orașului se axează pe industrie, învățământ și cercetare, transporturi și turism. Principalele ramuri industriale sunt: Orașul Aachen este un important nod rutier și de cale ferată. Trenurile de mare viteză asigură legături rapide cu orașe din trei țări. Există patru mari colegii și universități, în care învață aproximativ 40.000 de studenți: Rheinisch-Westfälische Technische Hochschule (RWTH-Aachen, fondată în 1870), Universitatea de Științe
Aachen () [Corola-website/Science/296773_a_298102]
-
după fenomenul Caritas și au rămas la un nivel ridicat, fiind încurajate de investitorii străini, dar și de numărul mare de studenți (Clujul găzduiește cea mai mare universitate din România - Universitatea Babes-Bolyai). Municipiul are acces direct la magistralele feroviare și rutiere care îl traversează, lucru care asigură legătura cu principalele orașe ale țării și cu centrele regionale, atât pentru călători cât și pentru marfă. Cluj-Napoca este traversat de drumul european "E 60" (București - Oradea - Budapesta - Viena). Totuși, lipsa legăturilor rutiere cu
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
și rutiere care îl traversează, lucru care asigură legătura cu principalele orașe ale țării și cu centrele regionale, atât pentru călători cât și pentru marfă. Cluj-Napoca este traversat de drumul european "E 60" (București - Oradea - Budapesta - Viena). Totuși, lipsa legăturilor rutiere cu "Coridorul 4 European" (Arad - Deva - Alba Iulia - Târgu-Mureș - Brașov - București - Constanța) împiedică intrarea orașului în circuitul european, însă este avută în vedere realizarea unei autostrăzi Sebeș - Turda până în 2016, care sa facă conexiunea rapidă cu Coridorul 4 European. De
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
asigurate legături cu București, Râmnicu Vâlcea, Mediaș, Sighișoara, Brașov, Alba Iulia, Târgu Mureș, Timișoara, iar în sezonul estival și cu Constanța. Sibiul este străbătut de Coridorul 4 European, drumul european E68/E81 (drumul național DN1). Prin municipiu trec următoarele căi rutiere: Centura rutieră a orașului la standard de autostradă a fost inaugurată în data de 1 Decembrie 2010, iar prelungirea Autostrăzii A1, care va trece pe lângă Sibiu, este deschisă până la Săliște. Aceasta va prelua mare parte din traficul auto desfășurat în
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
cu București, Râmnicu Vâlcea, Mediaș, Sighișoara, Brașov, Alba Iulia, Târgu Mureș, Timișoara, iar în sezonul estival și cu Constanța. Sibiul este străbătut de Coridorul 4 European, drumul european E68/E81 (drumul național DN1). Prin municipiu trec următoarele căi rutiere: Centura rutieră a orașului la standard de autostradă a fost inaugurată în data de 1 Decembrie 2010, iar prelungirea Autostrăzii A1, care va trece pe lângă Sibiu, este deschisă până la Săliște. Aceasta va prelua mare parte din traficul auto desfășurat în estul Uniunii
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
piloți turci de către navele de mare tonaj. Pe lângă marele trafic naval internațional, apele strâmtorii sunt înțesate de o puzderie de vase mici turcești folosite la traversări, la navetele locuitorilor între cartiere, la trafic comercial local și, desigur, la turism. Legătura rutieră dintre partea europeană și cea asiatică a metropolei se realizează prin două mari poduri suspendate de dată recentă, cu câte șase benzi de circulație: Podul Bosfor și Podul Fatih Sultan Mehmed sau Podul Cuceritorului. Pe calea apelor, cartierele de pe cele
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
localitatea componentă (reședința), și din satele Cebza, Macedonia, Obad și Petroman. Are o populație de locuitori (2011). Ciacova se află în Câmpia Timișului, pe râul Timișul Mort, la o distanță de 28 km de Timișoara, de care este legat atât rutier cât și feroviar. Rutier, accesul în localitatea este asigurat pe drumul județean DJ 693 in lungime de 9 km, care face legătura cu șoseaua internațională E70 Timișoara - Stamora Moravița. De asemenea orașul Ciacova este legat de Timișoara și de alte
Ciacova () [Corola-website/Science/301014_a_302343]
-
din satele Cebza, Macedonia, Obad și Petroman. Are o populație de locuitori (2011). Ciacova se află în Câmpia Timișului, pe râul Timișul Mort, la o distanță de 28 km de Timișoara, de care este legat atât rutier cât și feroviar. Rutier, accesul în localitatea este asigurat pe drumul județean DJ 693 in lungime de 9 km, care face legătura cu șoseaua internațională E70 Timișoara - Stamora Moravița. De asemenea orașul Ciacova este legat de Timișoara și de alte localități prin calea ferată
Ciacova () [Corola-website/Science/301014_a_302343]
-
Păltineni este un sat ce aparține orașului Nehoiu din județul Buzău, Muntenia, România. Este situată direct pe valea râului Buzău, pe cursul superior al acestuia. Accesul rutier și feroviar se face prin drumul național DN10, respectiv calea ferată Buzău-Nehoiașu. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Păltineni făcea parte din comuna Păltineni din plaiul Buzău al județului Buzău, comună cu reședința în satul Nehoiu și formată din cătunele
Păltineni, Buzău () [Corola-website/Science/301030_a_302359]
-
calea ferată Buzău-Mărășești (printre satele Băjani și Vadu Pașii), dar comuna nu are nicio stație pe această linie, localnicii folosind gara Buzău, aflată în apropiere. Accesul în Buzău se realizează, momentan doar pentru pietoni și cicliști, pe un vechi pod rutier, degradat de inundații și pe care Consiliul Județean încearcă să-l reabiliteze; legătura rutieră cu Buzăul se realizează pe podul Mărăcineni, pe DN2. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vadu Pașii se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul
Comuna Vadu Pașii, Buzău () [Corola-website/Science/301051_a_302380]
-
stație pe această linie, localnicii folosind gara Buzău, aflată în apropiere. Accesul în Buzău se realizează, momentan doar pentru pietoni și cicliști, pe un vechi pod rutier, degradat de inundații și pe care Consiliul Județean încearcă să-l reabiliteze; legătura rutieră cu Buzăul se realizează pe podul Mărăcineni, pe DN2. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vadu Pașii se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,63
Comuna Vadu Pașii, Buzău () [Corola-website/Science/301051_a_302380]
-
o panoramă completă și impresionantă a localității și în general a Văii Almăjului; de mulți ani, pe vârful dealului Crîst se adună localnici în noaptea Învierii și aprind focuri mari la miezul nopții. Căile de acces spre Bozovici sunt exclusive rutiere, principalul drum fiind DN-57 dinspre Anina și Reșița. Se mai poate intra în Bozovici și dinspre Iablanița, deviind de la E-94 (Timișoara-București), pe DN-57B, iar dinspre sud, de la Dunare, de la Șopotu Nou prin Dalboșeț, se ajunge la Bozovici pe DJ-13
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
Săndulița, Sărulești-Gară, Sărulești-Sat (reședința), Sătucu și Solacolu. Comuna se află în nord-vestul județului, pe malul stâng al râului Mostiștea. Este traversată de autostrada București-Constanța, care însă nu o deservește prin nicio ieșire, cea mai apropiată fiind la Fundulea. Principala cale rutieră ce traversează comuna este șoseaua județeană DJ303, care o leagă spre nord de Tămădău Mare (unde se termină în DN3) și spre sud de Gurbănești, Valea Argovei, Frăsinet și Mânăstirea (unde se termină în DN31). Prin comună trece și calea
Comuna Sărulești, Călărași () [Corola-website/Science/301125_a_302454]
-
închinată Sfintei Mucenițe Filofteia, a adăpostit moaștele sfintei Paraschiva care au trecut pe aici într-o perioadă istorică întunecată. Accesul spre mânăstire este indicat actualmente de o troiță zidită cu hramul Duminica Tuturor Sfinților, ce a fost ridicată pe drumul rutier național din apropiere.
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
trecut, Valea Tatei) este un sat în comuna Pietroșița din județul Dâmbovița, Muntenia, România. Satul Dealu Frumos se află la vest de satul Pietroșița, reședință comunei, el fiind legat și de satul Runcu (dintr-o comună vecină) printr-un drum rutier comunal asfaltat. Satul este o dovadă că această regiune era locuită încă din neolitic, dovadă fiind tezaurul dacic din piese de aur, din epoca târzie a bronzului, descoperit în anul 1964, pe islazul satului și care se află la Muzeul
Dealu Frumos, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301166_a_302495]
-
și calea ferata ce face legătura între municipiile Ploiești și Tîrgoviște, comuna dispunând atât de halta CFR cât și de gară în satul I.L. Caragiale. Traficul feroviar este însă din ce in ce mai redus, urmare a avântului luat în ultimii ani de transportul rutier. Rețeaua de alimentare cu apă potabilă s-a realizat în anul 2005 ca urmare a obținerii unor fonduri externe nerambursabile prin Agenția Sapard. Primăria are în vedere extinderea acestei rețele știut fiind faptul că aceasta nu acoperă în întregime teritoriul
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
de risc identificați ls nivelul comunei I.L. Caragiale sunt: -Cutremurele de pământ -Alunecările de teren -Inundații datorate râului Cricov și pâraielor afluențe de pe raza comunei; -Înzăpezirile -Incendii, incendiile de pădure -Accidente nucleare și căderi de corpuri cosmice -Accidente chimice -Accidente rutiere și feroviare, muniții neexplodate. Supravegherea zonelor de risc se realizează cu ajutorul agenților economici din localitate. Avertizarea populației se face cu ajutorul unei sirene electrice instalată la sediul Primăriei I.L. Caragiale. Nu există aparat de radiotransmisie, de asemenea, în cazuri de situatii
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
nisip de concasaj 0-4 mm, criblură 4-8 mm, criblură 8-16 mm, criblură 16-25 mm; - piatră spartă pentru drumuri (sort 25-63 mm); - piatră spartă pentru calea ferată (sort 31,5-50 mm); - piatră brută; - deșeu de carieră și split 0-25 mm. •cântar rutier Flintab; •utilaje de exploatare. Principalele segmente de activități deservite de Balastiera Salcia sunt: construcții de infrastructură rutieră și feroviară, regularizarea cursurilor de apă, construcții civile, construcții industriale, industrie. Aria de răspândire a produselor oferite de aceasta este destul de mare având
Salcia, Galați () [Corola-website/Science/301222_a_302551]
-
drumuri (sort 25-63 mm); - piatră spartă pentru calea ferată (sort 31,5-50 mm); - piatră brută; - deșeu de carieră și split 0-25 mm. •cântar rutier Flintab; •utilaje de exploatare. Principalele segmente de activități deservite de Balastiera Salcia sunt: construcții de infrastructură rutieră și feroviară, regularizarea cursurilor de apă, construcții civile, construcții industriale, industrie. Aria de răspândire a produselor oferite de aceasta este destul de mare având următoarele cifre regionale: Moldova (80%),Muntenia (10%), Dobrogea (10%). Balastiera a fost deschisă în anul 2007 și
Salcia, Galați () [Corola-website/Science/301222_a_302551]
-
Pochina, cuprinzând trei așezări: una din perioada Latène, alta din perioada Halstatt, precum și o așezare medievală din secolele al X-lea-al XI-lea. Biserica, având hramul Sfântul Ierarh Nicolae, se află în partea de est a așezării, în stânga drumului rutier spre Țăndărei și Constanța. Întâiul lăcaș de zid a fost ctitorit la anul 1820, dar ruinându-se, a fost ridicat lăcașul păstrat până astăzi. Rectitorită la anii 1886-1892 de comunitate, îndeosebi prin strădaniile familiilor de proprietari și arendași funciari Orzea
Bucu, Ialomița () [Corola-website/Science/301233_a_302562]
-
este necesar că evoluția așezărilor omenești să se țină cont de condițiile fizico-geografice pentru a se păstra o armonie între mediu și om. În localitatea Ivești se află 16 blocuri (P+1, P+2) însumând 133 de aparamente. Transporturile: cel rutier este cel mai vechi și trama stradală însumează 70 km liniar.DN 25 are 8km ele este funcțional din sec I î.e.n, a fost modernizat în mai multe rânduri: între 1839-1843 a fost modernizat de Mihail Sturza, iar
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]