98,632 matches
-
Din această cauză, după o remarcă amară la adresa Dictatului de la Viena (care va fi "un triumf pentru grofii unguri" și pentru alți moșieri feudali unguri), Iorga a optat pentru acceptare. El a scris mai tîrziu: "aveam de ales între a pierde 1.100.000 de români... sau întreaga Moldovă". Continua afirmînd că statul este una, iar națiunea alta și încheia: "Națiunea este cea care se află acum pe primul loc". A doua zi, Iorga scria că "poporul român pornea într-o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
acum pe primul loc". A doua zi, Iorga scria că "poporul român pornea într-o călătorie pe o cărare plină de lupi"21. Efectul produs în România (în special la București) a fost de nedescris. Amărăciunea umplea inimile oamenilor. România pierduse în două luni mari teritorii în care majoritatea locuitorilor erau români. În ziua de 30 august nu era ceva neobișnuit să vezi oameni plîngînd pe străzile Bucureștiului. Starea de spirit era revoluționară. Sistemul politic care ceda o treime din teritoriu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
se permită să tragă primul în Iorga și să-l rănească pentru că "îmi poartă numele și mi-l face de rușine". Cererea i-a fost satisfăcută, după care au răsunat și celelalte împușcături. Așa cum s-a spus, "Balcanicii și-au pierdut cel mai mare intelectual pe care-l aveau". Între timp, doamna Catinca încerca cu disperare să obțină legătura telefonică cu cabinetul Mareșalului Antonescu. I-a fost imposibil să obțină legătura cu cabinetul primului ministru. După cutremur, legăturile telefonice erau răzlețe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Ceea ce voia să spună arhitectul politicii realiste era că el prefera războiul împotriva Franței sau a Austriei unui război civil. Dar dacă Iorga ar fi avut o altă personalitate, dacă ar fi fost un politician bun și nu ar fi pierdut marea sa șansă politică de după război, galvanizînd așteptările "Generației tranșeelor", ar fi putut el oare să fi avut un mare impact asupra istoriei României? Privind retrospectiv din perspectiva sfîrșitului secolului al XX-lea, s-ar părea că singura diferență majoră
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
împotriva sionismului, văzînd în el un obstacol în calea asimilării, nereușind să-și dea seama că aceasta nu era decît o consecință a încercărilor eșuate ale evreilor de a se asimila. Etichetat de către mulți drept "năimit evreilor", Iorga și-a pierdut răbdarea, fără însă a propune recurgerea la persecuții. Cu toate acestea, prin 1937, atitudinile "în funcție de toane" ale editorialelor lui Iorga au devenit discutabile. Poziția lui nu era deloc ușoară. "Susținătorul" și "lefegiul evreilor" era insultat aproape zilnic, amintindu-i-se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
era suficient de mulțumit de sine ca să recunoască asemănările dintre atitudinea sa și cea a lui Stalin. Pe măsură ce timpul trecea, Iorga devenea și mai închistat în "realismul (său) naționalist". Sămănătorismul era o încercare de reconstituire a unui trecut care se pierdea în uitare tot mai repede, adică de a întoarce timpul înapoi. Rezultatele au fost cele obișnuite. Jurnalismul lui Iorga milita pentru naționalismul său cultural. Acesta era mai bun decît jurnalismul est-european al perioadei respective, deși era evident marcată de el
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
are nici un rost (așa cum se întîmplă adesea!) nici să căutăm paralele dincolo de Nistru: la sfîrșitul secolului al XIX-lea, guvernul rus a inițiat un program ambițios de modernizare, ceea ce a dus la răzvrătiri în zonele rurale. Temîndu-se că-și va pierde privilegiile și puterea economică, nobilimea a făcut o încercare disperată de a opri acest proces. Ceea ce a dus la stabilirea că numai evreii erau țapii ispășitori, încercîndu-se să se facă din aceștia autorii schimbării și ai declinului. Astfel, "evreii au
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
doamnă Boeru, ca să mă întîlnesc cu Traian Boeru. Eram copleșit de un sentiment straniu: după atîția ani de trudă la biografia lui Iorga, aveam cum să-l întîlnesc pe asasinul lui. Conducînd pe autostradă, mașina în care ne aflam se pierdea într-o mare de vilegiaturiști, toți îndreptîndu-se spre sud. Erau alte vremuri, într-o Germanie nouă reprezentînd o generație nouă. Și iată-l pe Boeru. După prezentările de rigoare, am încercat să-mi amintesc imaginile pe care le văzusem pînă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
alăturat. Nici nu a participat la executarea planului, dar nici nu s-a amestecat în treburile Echipei Morții". Afirmație uluitoare, dat fiind că Boeru era comandantul acesteia). În timpul conversației, Boeru și-a păstrat calmul și atitudinea reținută și și-a pierdut cumpătul doar atunci cînd i-am pus o întrebare în legătură cu o eventuală implicare a Germaniei în asasinarea profesorului Iorga. "N-aveam nevoie de nemți!", a replicat el violent. "Ne era de-ajuns rolul jucat de Iorga în asasinarea Căpitanului!" Am
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
înstrăinat deloc de români primind educație străină, folosind cunoștințele dobîndite pentru revigorarea culturii române. Dar avea puține motive să creadă că același lucru li s-ar întîmpla și altor români veniți în contact cu cultura occidentală 14 "Sodoma și-a pierdut acum puterea, dar cînd va stăpîni iar Gomora... ", scria Iorga. "Neamul românesc", 25 iunie 1906 15 Supt trei regi, pp. 9-21, și O viață de om așa cum a fost, vol. II, p. 11 16 O viață de om așa cum a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
istoriografia română 45 Iorga explica în fața unui public american că "singura cale de a ține o conferință acceptabilă despre istorie este să o faci ca istoric, nu ca profesor de istorie. Dacă o faci ca profesor de istorie, cauza este pierdută de la început. Dar dacă îți asumi sarcina aceasta ca istoric, atunci conferința va deveni suportabilă și poate deveni chiar interesantă". Americani și români din America, p. 213 46 Relatări făcute autorului de familia Iorga 47 În 1985, Profesorul Karl Göllner
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sortită să nu fie citită de contemporanii săi și de cei de după el... , aceasta a fost să-i fie soarta". Șeicaru, op. cit., pp. 73 și 90. Dar Iorga le spunea uneori alor lui: Dacă nu mă citesc, ei au de pierdut" 60"Neamul românesc", 16 ianuarie 1921. G. Călinescu scria: "Este imposibil să treci peste vreun subiect din istoria românilor oricît de obscur și de limitat ar fi el fără să nu remarci că Iorga se află deja acolo... ", Călinescu, op. cit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
din corespondența lui Iorga din anii 1917 și 1918. Ele prezintă starea specială din cadrul Forțelor Armate conduse de "despotismul oriental": arbitrar, corupție și cinism drept rezultate ale ineficienței, egotismului și incapacității. Soldații plăteau prețul pentru toate acestea: întrucît aceștia își pierduseră încrederea în superiorii lor, scrisorile ilustrează apariția la ei unor atitudini egoiste, de autoapărare, nesinchisindu-se decît de ei înșiși și (eventual) de prietenii lor 96 Memorii, vol. I, pp. 76-82 97 O viață de om..., vol. II 98 "Neamul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Vezi și Supt trei regi, p. 326 38 O viață de om..., vol. III, p. 65. Iorga a scris o carte despre Stere, intitulată La trahison de Stere, București, 1921, un bun exemplu de felul în care putea Iorga să piardă atît perspectiva cît și controlul asupra lui însuși atunci cînd erau implicate sentimente personale. Încercînd să-l descrie pe Stere, el uita rolul decisiv jucat de acesta ca să-și convingă basarabenii să voteze revenirea Basarabiei la România. Lui Iorga îi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
conducătorii lor regali, în care caz am avut parte de fel de fel de scandaluri care ar fi putut să ne convingă (dar nu au reușit) că orice sumă de bani pe care o puteam investi în țările acelea era pierdută din momentul în care părăsea țărmurile noastre..." Profesor Van Loon se referea la vizita Reginei Maria. Von Loon, Hendrik, The Story of America, New York, 1946, p. 368 203 Supt trei regi, pp. 401-403; vezi și O viață de om..., vol
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui Mircea Eliade și multe traduceri din opera lui; autorul îi este îndatorat acestuia pentru multitudinea de informații despre conflictele dintre Iorga și Eliade 223 Ibidem. Mircea Eliade declara în cel de al doilea volum de memorii (postume) că nu "pierduse contactul" cu generația colegilor săi de facultate. Călăuzit de misticismul și de căutările sale întru găsirea răspunsurilor, el s-a alăturat Legiunii la îndemnul mentorului său, Nae Ionescu, în anii '30. Au fost amîndoi arestați în timpul Dictaturii Regale. Carol le-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sexuală a lui Carol cu un dispreț cinic. Memoriile lui C. A., "Magazin istoric", anul 1, nr. 2, pp. 73-75 46 Op. cit., anul 2, nr. 3, martie 1968, p. 70 47 În Memoriile sale (din perioada 1932-1938), Iorga nu a pierdut niciodată ocazia de a face o remarcă disprețuitoare la adresa lui Argetoianu 48 Memorii, vol. VI, pp. 94-98, 158 și 179 49 Arhivele familiei Iorga-Pippidi 50 Memorii, vol. VI, pp. 173-177, 311, 318 51 Iorga, Doi ani de restaurare, p. 21 52
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
extremitatea vestică a continentului, apoi - dacă au apucat să scape la timp - În Americi. Alții, ca Stefan Zweig sau Walter Benjamin, și-au luat viața. Pe punctul de a aluneca pentru totdeauna În abis, Europa părea fără speranță. Ceea ce se pierduse odată cu implozia civilizației europene - pierdere ale cărei implicații fuseseră de mult intuite de Karl Kraus și Franz Kafka În Viena lui Zweig - avea să fie cu neputință de regăsit. În clasicul film omonim al lui Jean Renoir din 1937, Marea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
linii de cale ferată și poduri fuseseră aruncate În aer - de către nemții aflați În retragere, de Aliații care avansau sau de Rezistența franceză. Două treimi din flota maritimă comercială franceză fusese scufundată. Într-un singur an (’44-’45), Franța a pierdut 500.000 de locuințe. Însă francezii - ca și britanicii, belgienii, olandezii (care pierduseră 219.000 de hectare inundate de nemți și rămăseseră În 1945 doar cu 40% dintre șoselele, canalele și căile ferate dinainte de război), danezii, norvegienii (care au pierdut
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În retragere, de Aliații care avansau sau de Rezistența franceză. Două treimi din flota maritimă comercială franceză fusese scufundată. Într-un singur an (’44-’45), Franța a pierdut 500.000 de locuințe. Însă francezii - ca și britanicii, belgienii, olandezii (care pierduseră 219.000 de hectare inundate de nemți și rămăseseră În 1945 doar cu 40% dintre șoselele, canalele și căile ferate dinainte de război), danezii, norvegienii (care au pierdut 14% din capitalul național În cursul ocupației germane) și chiar italienii - nu Își
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pierdut 500.000 de locuințe. Însă francezii - ca și britanicii, belgienii, olandezii (care pierduseră 219.000 de hectare inundate de nemți și rămăseseră În 1945 doar cu 40% dintre șoselele, canalele și căile ferate dinainte de război), danezii, norvegienii (care au pierdut 14% din capitalul național În cursul ocupației germane) și chiar italienii - nu Își dădeau seama cât de norocoși erau prin comparație. Adevăratele orori ale războiului avuseseră loc În Est. Naziștii Îi trataseră pe europenii din Vest cu oarecare respect, deși
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
păduri distruse și 1.000 de sate rase de pe fața pământului. În paralel, politica nemților de a stabili taxe de ocupație În funcție de nevoile armatei germane (și nu de capacitatea de plată a Greciei) a dus la creșterea inflației. Iugoslavia a pierdut 25% din podgorii, 50% din șeptel, 60% din drumurile naționale, 75% din pământurile arabile și din podurile de cale ferată, o locuință din cinci și o treime din capitalul industrial și așa limitat - precum și 10% din populația de dinainte de război
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
jumătate dintre morți. Victimele civile au depășit pierderile militare În URSS, Ungaria, Polonia, Iugoslavia, Grecia, Franța, Olanda, Belgia și Norvegia. Numai În Marea Britanie și Germania au murit mai mulți soldați decât civili. Nu se știe exact câți civili și-au pierdut viața pe teritoriul Uniunii Sovietice, deși, cel mai probabil, este vorba de peste 16 milioane (dublul numărului de soldați sovietici uciși pe câmpul de luptă, dintre care 78.000 numai În bătălia Berlinului). Pe teritoriul care Însemna Înainte de război Polonia au
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
suflare a muncitorilor-sclavi din industria de armament și din lagărele de prizonieri. Cele mai mari pierderi militare s-au Înregistrat În Uniunea Sovietică: 8,6 milioane de membri ai armatei. Armata germană a Înregistrat 4 milioane de victime, Italia a pierdut 400.000 de soldați, marinari și personal aviatic, iar România 300.000, majoritatea căzuți pe frontul de Est, În lupta cu armatele Axei. Dacă ne raportăm la populația totală, Austria, Ungaria, Albania și Iugoslavia au suferit pierderile cele mai semnificative
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
populația totală, Austria, Ungaria, Albania și Iugoslavia au suferit pierderile cele mai semnificative. Dacă ținem cont de numărul total de morți - civili și militari la un loc -, cele mai afectate țări au fost Polonia, Iugoslavia, URSS și Grecia. Polonia a pierdut un om din cinci, procentul fiind mult mai ridicat În cazul celor cu studii, selectați de naziști pentru exterminare 1. Față de populația antebelică, Iugoslavia a pierdut o persoană din opt, URSS una din 11, Grecia una din 14. Ca să subliniem
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]