99,341 matches
-
Comuna se întinde pe mare parte din extremitatea estică a județului, pe malul stâng al Dunării, pe teritoriul ei brațul Borcea reunindu-se cu Dunărea. Este străbătută de șoseaua națională DN2A, care leagă Slobozia de Constanța, aici aflându-se podul rutier peste Dunăre ce duce spre orașul Hârșova din județul Constanța. Lângă Giurgeni, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN3B care duce spre sud la Fetești, și șoseaua județeană DJ213 care duce spre nord la Gura Ialomiței. Conform recensământului efectuat
Giurgeni, Ialomița () [Corola-website/Science/301240_a_302569]
-
la est de Carpații Orientali, în Podișul Moldovei, mai exact în Depresiunea Jijia - Bahlui, între râul Bahlui, la nord și pârâul Bahluieț la sud. Localitatea se află pe fostul Drum Mare, care face legătura între Iași și Târgu Frumos, legătură rutieră asigurată astăzi de șoseaua națională DN28. Localitatea Budăi are un relief variat, fiind așezată în Podișul Moldovei, mai exact în partea central - sudică a Câmpiei Moldovei, în Depresiunea Jijia - Bahlui. Câmpia Moldovei este înconjurată de alte regiuni mult mai înalte
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
Dragomirești se situează în zona de est a județului Timiș, la granița cu județul Caraș-Severin, la circa 18 km sud de municipiul Lugoj. Este un sat relativ izolat, în zona de confluență dintre câmpia Lugojului și Dealurile Sacoșului. Singura conexiune rutieră este un drum comunal care îl leagă de centrul de comună, localitatea Știuca. Drumul de acces a fost asfaltat în anul 2008. Satul Dragomirești este amintit pentru prima dată în anul 1439 cu numele de "Dragomerfalva". Localitatea a fost locuită
Dragomirești, Timiș () [Corola-website/Science/301357_a_302686]
-
Ferendia este situată într-o zonă puțin izolată de fluxurile economice importante. Este străbătută de Calea ferată Buziaș-Jamu Mare la care are haltă proprie, însă această cale ferată are o importanță destul de redusă, iar frecvența trenurilor este mică. În ceea ce privește legăturile rutiere, acestea sunt drumuri judetene, prin care se leagă de satele învecinate. Prin Ferendia trece drumul judetean DJ588 care face legătura la nord cu Gătaia și drumul național 58B Timișoara-Reșița. În direcție sud, trecând prin Clopodia, se ajunge la centrul de
Ferendia, Timiș () [Corola-website/Science/301359_a_302688]
-
Bucovăț este un sat în comuna Dumbrava din județul Timiș, Banat, România. Satul Bucovăț se află localizat în partea estică a județului Timiș, în apropierea orașului Făget, între municipiile Lugoj și Deva. Distanțe rutiere: Dumbrava - 5 km Făget - 11 km Lugoj - 33 km Timișoara - 92 km Deva - 75 km București - 461 km Căi de acces: Accesul rutier se face în pricipal pe DN68A/E673 Lugoj (TM) - Ilia (HD), iar apoi din comuna Dumbrava până în
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
localizat în partea estică a județului Timiș, în apropierea orașului Făget, între municipiile Lugoj și Deva. Distanțe rutiere: Dumbrava - 5 km Făget - 11 km Lugoj - 33 km Timișoara - 92 km Deva - 75 km București - 461 km Căi de acces: Accesul rutier se face în pricipal pe DN68A/E673 Lugoj (TM) - Ilia (HD), iar apoi din comuna Dumbrava până în localitatea Bucovăț pe DJ694 Dumbrava (TM) - Fârdea (TM), drum pietruit. Accesul feroviar se face pe magistrala secundară de cale ferată CFR 212 Lugoj
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
România. Se situează în sudul județului Timiș, la circa 35 de km sud de municipiul Timișoara și circa 15 km nord de orașul Deta. La 5 km vest de sat, trece drumul național DN59 Timișoara - Stamora Moravița (E70), insă legăturile rutiere directe spre Folea sunt drumuri comunale. Satul este așezat în plină câmpie, relativ departe de alte centre populate (Voitegul este cel mai apropiat). Folea datează cel puțin din Evul Mediu. Ea este amintită documentar pentru prima dată în documente maghiare
Folea, Timiș () [Corola-website/Science/301360_a_302689]
-
un sat în comuna Ohaba Lungă din județul Timiș, Banat, România. Ohaba Română se situează în nord-estul județului Timiș, la limita dintre acesta și județul Arad, într-o zonă deluroasă (Dealurile Lipovei), relativ izolată de centrele economice sau de arterele rutiere cele mai importante. Satul este accesibil numai pe drumuri comunale. Cele mai apropiate centre urbane sunt la circa 30 km distanță: municipiul Lugoj la sud și orașul Făget la sud-est. Față de municipiul Timișoara, distanța pe șosea este de circa 70-80
Ohaba Română, Timiș () [Corola-website/Science/301383_a_302712]
-
extremă vestică a județului Timiș, pe granița cu Șerbia, la circa 3,5 km nord-vest de Teremia Mare, de care este legată printr-un drum comunal. Același drum, în direcție opusă, leagă satul de satul Valcani. Acestea sunt singurele legături rutiere cu vecinii. Teremia Mică a fost înființată între 1769 - 1771 pe locul numit odinioară "Kulas Teremi". S-a construit o dată cu Teremia Mare în cadrul programului de colonizare din perioada tereziano-iosefină. Aici au fost aduși coloniștii germani (șvabi) din Alsacia, Lorena și
Teremia Mică, Timiș () [Corola-website/Science/301403_a_302732]
-
stângă a râului Timiș. Este puțin izolat de arterele principale de circulație, într-o zonă de câmpie mai puțin locuită, la sud de Timișoara. Din acest motiv, distanța pe șosea este de circa 25 km. Satul este legat de rețeau rutieră printr-un drum comunal în lungime totală de 8 km, care pornește de la drumul județean Timișoara-Buziaș, trece prin Uliuc și se termină la Unip. Satul este amintit pentru prima dată în evidențele papale de dijmă din 1332-1337, cu numele de
Unip, Timiș () [Corola-website/Science/301406_a_302735]
-
dintre dealurile subcarpatice, la 1 km nord de orașul Buzău, aflat pe malul opus al râului. Comuna Mărăcineni este legată de oraș printr-un pod, cunoscut sub numele de "podul Mărăcineni", pod peste care trece DN2, cea mai importantă conexiune rutieră între București și orașele din Moldova. Acest pod a fost avariat la inundațiile din vara anului 2005, și în consecință a fost demolat și reconstruit până în luna noiembrie a aceluiași an. Din DN2, pe teritoriul comunei, în dreptul capătului podului Mărăcineni
Comuna Mărăcineni, Buzău () [Corola-website/Science/300116_a_301445]
-
a fost avariat la inundațiile din vara anului 2005, și în consecință a fost demolat și reconstruit până în luna noiembrie a aceluiași an. Din DN2, pe teritoriul comunei, în dreptul capătului podului Mărăcineni, se desprinde șoseaua județeană DJ203K, o importantă arteră rutieră de comunicație la nivelul județului, care urcă pe malul stâng al Buzăului și apoi pe valea Slănicului, legând de Mărăcineni și Buzău comune ca Cernătești, Mânzălești și Lopătari, continuând printr-un traseu dificil, greu practicabil, spre Gura Teghii. Comuna Mărăcineni
Comuna Mărăcineni, Buzău () [Corola-website/Science/300116_a_301445]
-
mare parte de orașul Sărmașu. "Târguri" săptămânale în fiecare joi în Sărmașu și anual în ultimul weekend al lunii august, tot în Sărmașu. Transportul în zona este asigurat prin microbuz între sat și oraș, cale ferată Luduș-Sărmașu-Bistrița, P.O. Balda , rutier prin curse regulate între Sărmașu, Ludus, Târgu Mureș și Bistrița. Se poate face un popas în centrul satului pentru a vizita o întreagă colecție de sculpturi, rezultatul mai multor tabere de sculptură din ani anteriori. În apropiere se poate face
Balda, Mureș () [Corola-website/Science/300108_a_301437]
-
leagă Buzăul de Brașov, precum și de calea ferată Buzău-Nehoiașu, deschisă în 1908, care leagă Pătârlagele de Buzău, cale ferată pe care diferitele localități componente ale orașului sunt deservite de stațiile Mărunțișu, Pătârlagele și Valea Sibiciului. Pe DN10, circulă și mijloace rutiere de transport în comun ce leagă Pătârlagele de Buzău și Brașov, precum și autocare ce efectuează curse București-Ploiești-Vălenii de Munte-Cislău-Pătârlagele-Nehoiu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Pătârlagele se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
Pătârlagele () [Corola-website/Science/300118_a_301447]
-
care 47.000 mai erau incă în viață, în locurile de deportare, în 1954. Aceasta reprezintă o medie de 90 de persoane pe zi sau 2700 pe lună, dar practic deportările se efectuau în valuri, în funcție de disponibilitatea materialului feroviar și rutier. Conform cercetărilor istoricului american Rudolf Joseph Rummel, de la Universitatea din Hawaii : În total, după Rudolf Joseph Rummel, aproximativ 2.344.000 de persoane, în mare parte români, au fost deportate din teritoriile anexate de URSS în 1940 în dauna României
Republica Sovietică Socialistă Moldovenească () [Corola-website/Science/300191_a_301520]
-
ierarhizări există municipii de: Municipii de rangul 0 și I sunt centre de dezvoltare ce au număr important de locuitori: minimum 150.000 de locuitori (excepție Bacău și Târgu Mureș), accesibilitate directă la rețeaua majoră de căi de comunicații paneuropene (rutiere, feroviare, navale și aeriene), o bază economică la înalt nivel tehnologic și flexibilă (sector secundar, servicii productive, social-culturale și de natură informatică), universități, instituții de învățământ superior diversificate și o viață culturală bogată. De asemenea municipiile de rangul 0 și
Municipiile României () [Corola-website/Science/300211_a_301540]
-
care leagă mai multe comune între ele, fiind îngrijită de comunele respective. Partea carosabilă a unei străzi este cuprinsă între trotuare. În limba română termenul vine din cuvântul "chaussée" din limba franceză. Suprastructura șoselei este acea parte care conține sistemul rutier și amenajarea terasamentelor. Straturile rutiere se așază pe partea amenajată a terasamentelor care se numește patul drumului. Există două principii de execuție a straturilor rutiere :
Șosea () [Corola-website/Science/300207_a_301536]
-
între ele, fiind îngrijită de comunele respective. Partea carosabilă a unei străzi este cuprinsă între trotuare. În limba română termenul vine din cuvântul "chaussée" din limba franceză. Suprastructura șoselei este acea parte care conține sistemul rutier și amenajarea terasamentelor. Straturile rutiere se așază pe partea amenajată a terasamentelor care se numește patul drumului. Există două principii de execuție a straturilor rutiere :
Șosea () [Corola-website/Science/300207_a_301536]
-
vine din cuvântul "chaussée" din limba franceză. Suprastructura șoselei este acea parte care conține sistemul rutier și amenajarea terasamentelor. Straturile rutiere se așază pe partea amenajată a terasamentelor care se numește patul drumului. Există două principii de execuție a straturilor rutiere :
Șosea () [Corola-website/Science/300207_a_301536]
-
biserica „Sfânta Treime” (1813, refăcută în 1846-1847), biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1834-1838), casele monahale (începutul secolului al XX-lea), fosta trapeză și clopotnița (ambele din 1846). Ea este de fapt accesibilă dinspre comuna Brănești doar pe un pod pietonal, accesul rutier făcându-se dinspre satul Cozieni, comuna Găneasa. Celălalt este biserica „Sfântul Ilie” din satul Pasărea, datând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Comuna Brănești, Ilfov () [Corola-website/Science/300210_a_301539]
-
60 km/h). Vehiculele cu viteza de circulație mai mică, de asemenea pot fi motivul de producere a accidentelor de circulație. Oprirea, întoarcerea, mersul înapoi, coborârea sau urcarea din vehicule în locuri neamenajate, sunt strict interzise pe autostradă. Conform Codului rutier din România: În multe țări pentru circularea pe autostrăzi, sunt obligatorii taxe de circulație. Această poate fi dependentă de timp sub formă unei viniete, sau pe porțiuni de drum la stații de taxare, procedeu obișnuit în multe țări europene. De
Autostradă () [Corola-website/Science/300223_a_301552]
-
benzi de circulație, pentru ca celălalt sens să fie terminat în anul următor. Din 6 iunie 2006 traficul pe Autostrada Soarelui este supravegheat video. Camerele sunt instalate îndeosebi în intersecțiile autostrăzii cu șoselele de legatură și sunt menite să monitorizeze traficul rutier și să descurajeze furturile de materiale de pe autostradă. Sistemul de supraveghere video va fi dublat de polițiștii de la Poliția Rutieră care vor monitoriza traficul și vor patrula pe autostradă. În 2008, deși spațiile de servicii erau amenajate, nicio benzinărie nu
Autostrada A2 (România) () [Corola-website/Science/300225_a_301554]
-
este supravegheat video. Camerele sunt instalate îndeosebi în intersecțiile autostrăzii cu șoselele de legatură și sunt menite să monitorizeze traficul rutier și să descurajeze furturile de materiale de pe autostradă. Sistemul de supraveghere video va fi dublat de polițiștii de la Poliția Rutieră care vor monitoriza traficul și vor patrula pe autostradă. În 2008, deși spațiile de servicii erau amenajate, nicio benzinărie nu era deschisă pe toată distanța între București și Cernavodă. Primele benzinării s-au deschis în vara anului 2009. După deschiderea
Autostrada A2 (România) () [Corola-website/Science/300225_a_301554]
-
fost atribuit firmei Strabag, iar cel de-al doilea lot, Sebeș-Cunța, a fost atribuit asocierii Straco Grup - Studio Corona Civil Engineering. În decembrie 2013 s-au încheiat lucrările pe porțiunea dintre Cunța și Orăștie, cuprinzând centura orașului Sebeș, un nod rutier major ce nu putea fi ocolit și care era grav afectat de ambuteiaje și alte probleme asociate circulației traficului greu prin oraș. Tot atunci, centura Sibiului a fost prelungită până la orașul Săliște, mai rămânând în lucru porțiunea dintre Săliște și
Autostrada A1 (România) () [Corola-website/Science/300224_a_301553]
-
km între Traian Vuia și Belinț, porțiune continuată apoi cu autostrada A6. Deși la acea dată mai erau gata alți 10 km, aceștia nu au putut fi dați în folosință deoarece contestările în instanță au amânat începutul lucrărilor la nodul rutier de la capătul acestora, nod ce face parte din lotul al doilea al tronsonului Timișoara-Lugoj. Prima porțiune din tronsonul Timișoara-Lugoj, de 10 km, a fost realizată de firma Spedition UMB, fiind deschisă în luna octombrie 2012. Cel de-al doilea sector
Autostrada A1 (România) () [Corola-website/Science/300224_a_301553]