99,341 matches
-
realistă, deși aceasta depindea pe de o parte de lucrările la autostrada M43 din Ungaria cu care tronsonul trebuie să se conecteze la vest, și pe de altă parte de lucrările la tronsonul al doilea din care face parte nodul rutier de la Pecica și care au fost atribuite aceleiași asocieri în septembrie 2014. În cele din urmă, lucrările au fost finalizate în luna iunie 2015, iar în luna următoare segmentul a fost dat în folosință odată cu autostrada maghiară M43, cu care
Autostrada A1 (România) () [Corola-website/Science/300224_a_301553]
-
din zona turistică de interes local „Valea Geoagiului” precum și introducerea în intravilan a unor parcele construibile situate lângă artere de circulație pe care există sau urmează a se executa rețele edilitare. Circulația în localitatea Geoagiu de Sus se desfășoară exclusiv rutier și pietonal, rețeaua rutieră în intravilan cuprinde DC 78 Teiuș - Valea Mănăstirii ce străbate vatra satului longitudinal pe o lungime de cca.5 Km constituind Strada principală a satului. Lungimea totală a străzilor din vatra satului este de 1,4
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]
-
interes local „Valea Geoagiului” precum și introducerea în intravilan a unor parcele construibile situate lângă artere de circulație pe care există sau urmează a se executa rețele edilitare. Circulația în localitatea Geoagiu de Sus se desfășoară exclusiv rutier și pietonal, rețeaua rutieră în intravilan cuprinde DC 78 Teiuș - Valea Mănăstirii ce străbate vatra satului longitudinal pe o lungime de cca.5 Km constituind Strada principală a satului. Lungimea totală a străzilor din vatra satului este de 1,4 Km. Drumul comunal DC
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]
-
probleme: distanțele mari care separă diferitele trupuri, starea mediocră a celor mai multe din locuințe, media de vârstă ridicată a locuitorilor, dificultățile cu care se confruntă economia agricolă practicată în teritoriu ce nu permit mecanizarea lucrărilor. În Fața Pietrii circulația se face exclusiv rutier și pietonal, rețeaua rutieră din intravilan cuprinde două drumuri clasificate DC 78 - Teiuș - Valea Mănăstirii ce urmărește îndeaproape cursul văii Geoagiului și DC 76 - Cetea Tecșești pe valea Cetii. Drumul comunal DC 78 - este asfaltat în întregime pe traseul de la
Fața Pietrii, Alba () [Corola-website/Science/300239_a_301568]
-
separă diferitele trupuri, starea mediocră a celor mai multe din locuințe, media de vârstă ridicată a locuitorilor, dificultățile cu care se confruntă economia agricolă practicată în teritoriu ce nu permit mecanizarea lucrărilor. În Fața Pietrii circulația se face exclusiv rutier și pietonal, rețeaua rutieră din intravilan cuprinde două drumuri clasificate DC 78 - Teiuș - Valea Mănăstirii ce urmărește îndeaproape cursul văii Geoagiului și DC 76 - Cetea Tecșești pe valea Cetii. Drumul comunal DC 78 - este asfaltat în întregime pe traseul de la intrarea în sat până la
Fața Pietrii, Alba () [Corola-website/Science/300239_a_301568]
-
mai exact din strada Petricani, și continuă spre nord, pe pasajul Petricani peste calea ferată București-Constanța, la kilometrul 7 trece peste ocolitoarea existentă a Bucureștiului, iar după aproximativ se intersectează cu viitoarea autostradă de centură a capitalei printr-un nod rutier, continuând până la Moara Vlăsiei. Finanțarea este asigurată de Guvernul României, valoarea proiectului se ridică la 183.6 milioane Euro, execuția și proiectarea au fost câștigate, prin licitație, de asocierea Impresa Pizzarotti & C. S.p.A. și Tirrena Scavi S.p.A., iar termenul oficial
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]
-
Este o autostradă de legătura în lungime de și patru benzi de circulație. De la Moara Vlăsiei, direcția generală fiind nord, ea traversează râul Ialomița și râul Prahova și continuă până la sud de Dumbrava (unde se va intersecta, printr-un nod rutier, cu viitoarea autostradă Ploiești-Focșani), punct din care avansează spre nord-vest, trecând peste DN1 la Bărcănești, la sud de Ploiești, și terminându-se în același drum alături de această localitate. Finanțarea este asigurată de Guvernul României, valoarea proiectului se ridică la 238
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]
-
Euro Construct Trading '98 și COM-AXA, iar termenul oficial de finalizare a lucrărilor este iulie 2010. A fost primul tronson de autostradă din România executat de firme autohtone. După deschidere, s-a constatat că este necesară existența unui alt nod rutier pe malul stâng al Ialomiței, care să deservească sud-estul județului Prahova și să ofere o legătură alternativă și către Buzău până la realizarea autostrăzii sau drumului expres către acea destinație. Astfel, Consiliul Județean Prahova a finanțat realizarea unui nou nod rutier
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]
-
rutier pe malul stâng al Ialomiței, care să deservească sud-estul județului Prahova și să ofere o legătură alternativă și către Buzău până la realizarea autostrăzii sau drumului expres către acea destinație. Astfel, Consiliul Județean Prahova a finanțat realizarea unui nou nod rutier la Gherghița în zona kilometrului 44, nod deschis în noiembrie 2015. Tronsonul Ploiești-Brașov nu a fost încă început, el fiind permanent amânat. În 2009, ministrul transporturilor Radu Berceanu spera că ar putea fi finalizat până în 2014; la această dată, ministrul
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]
-
ul (oficial numerotat DN7C) este o cale rutieră de circulație din România, care începe în comuna Bascov, județul Argeș de lângă orașul Pitești, în direcția orașului Curtea de Argeș și se termină la intersecția cu drumul DN1 între Sibiu și Brașov, în apropierea comunei Cârțișoara, cu o lungime de 151 km
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]
-
după o serie de serpentine, trecând prin dreptul Cascadei Capra, ajunge până la intrarea sudică a tunelului Capra-Bâlea, care trece pe sub creasta Munților Făgăraș, între vârfurile Iezerul Caprei (2414 m) și Paltinul (2398 m). Tunelul acesta" "este cel mai lung tunel rutier din România, având o lungime de 887 m, cu o înălțime de 4,4 m, o lățime de 6 m și un trotuar cu o lățime de 1 m, fiind iluminat electric și ventilat natural. În partea nordică a drumului
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]
-
contur (astfel se explică și lipsa unui viaduct care ar fi scurtat simțitor traseul, deoarece o dată cu modificarea nu se aprobase suplimentarea bugetului alocat; astfel, până în 2000, drumul de contur al țărmului vestic al Lacului Vidraru a fost trecut în nomenclatorul rutier ca DN7D, când clasificarea a fost reatribuită drumului Câineni-Perișani-Curtea de Argeș). S-a lucrat pe toată perioada anului, condițiile fiind îngreunate de faptul că climatul alpin la peste 1.600 de metri altitudine - cu vânturi puternice și viscole abundente, la
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]
-
au întâlnit în ziua de 16 august 1971 două subunități de geniu care lucrau la deschiderea drumului Transfăgărășan din sensuri opuse. În amintirea evenimentului, bravii geniști au denumit acest loc POARTA ÎNTÂLNIRII"". Zona montană înaltă a DN7C este deschisă circulației rutiere în fiecare an doar de la 30 iunie până în 1 noiembrie, întrucât drumul este înzăpezit pe timp de iarnă, iar deszăpezirea lui este impractică; la aceasta se adaugă riscul căderilor de pietre și al avalanșelor. Iarna, drumul este deschis în mod
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]
-
deosebit de multe viraje și curbe în ac de păr, fără să fie prevăzut cu elemente reflectorizante, iar riscul căderii în gol este deosebit de mare. Limita de viteză recomandată este de 40 km/h. În timpul iernii, când Transfăgărășanul este închis circulației rutiere, la Lacul Bâlea se poate ajunge cu telecabina de la cabana „Bâlea Cascadă”. Multimedia
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]
-
atât în natură cât și în bani. Pe raza teritorială a localității nu există transport feroviar. Cele mai apropiate stații CFR de comună se află la 20 km Cunța și 22 km Blaj. Transportul direct al localității Ohaba este cel rutier. Cel mai apropiat drum național este DN 1 (E81) Sibiu - Sebeș - Alba Iulia - Cluj Napoca și se poate ajunge prin: Drumuri județene -12.5 km: Drumuri comunale - 9 km DC 205: Berghin - Ohaba - Magherat, pregătit pentru asfaltare în primăvara 2008 și
Ohaba, Alba () [Corola-website/Science/300254_a_301583]
-
sunt prezente cu procente mult mai mici. Sursa: Roșia Montană este situată în centrul Munților Apuseni, la poalele Munților Metaliferi la 80 km de orașul Alba Iulia, 15 km de Câmpeni și 11 km de Abrud. Aflându-se aproape de nodul rutier dintre DN74 și DN75, accesul se face cu ușurință din toate direcțiile: Din Alba Iulia pe DN74 pe ruta Alba Iulia - Zlatna - Abrud - Roșia Montană. Din Cluj pe DN75 pe ruta Cluj - Turda - Baia de Arieș - Câmpeni - Roșia Montană. Din
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
în partea de est a Câmpiei Crișului. Alb, pe cursul râului Cigher. Este reședința comunei Seleuș. Seleuș este situat în centrul județului Arad, cu o altidunine cuprinsă între 110 și 112 m. Este amplasat pe o importantă rețea de comunicație rutieră (pe DJ 709 și DJ 792, la 41,6 km de mun. Arad, 5 km de Orașul Pâncota și 12 km de orașul Ineu, și este deservită de rețeaua feroviară (linia Arad - Brad). Comunele învecinate sunt: la nord-est orașul Ineu
Seleuș, Arad () [Corola-website/Science/300303_a_301632]
-
multe târguri anuale: în Huși pe 14 septembrie, în Fălciu pe 24 iunie, în Vutcani pe 15 august, în Hoceni pe 14 octombrie, în Băsești pe 23 iunie și în Răducăneni pe 29 august. Transporturile erau realizate atât pe căile rutiere, cât și pe cele feroviare. Rețeaua de drumuri a județului Fălciu însuma 1.496 km și era împărțită astfel: drumuri naționale (69 km în total, din care Direcțiunea Generală a Drumurilor întreținea 66 km de drum pietruit, restul de 3
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]
-
86 din Tratat (1), modificat ultima dată de Actul de aderare a Austriei, Finlandei și Suediei, în special art. 24, având în vedere Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 1017/68 din 19 iulie 1968 privind aplicarea regulilor de concurență transportului feroviar, rutier și pe căile navigabile interne (2), modificat ultima dată de Actul de aderare a Austriei, Finlandei și Suediei, în special art. 29, având în vedere Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 4056/86 din 22 decembrie 1986 privind stabilirea regulilor detaliate de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/89088_a_89875]
-
și Ilovăț. De aici până la reședința de județ, municipiul Drobeta Turnu-Severin sunt 50 km. Cele mai apropiate orașe sunt Motru și Baia de Arama, aflate la distanță de aproximativ 25 km. Căile de acces către această stațiune balneoclimaterica sunt reprezentate de arterele rutiere care străbat județul Mehedinți: Majoritatea drumurilor sunt nemodernizate, dar sunt bine întreținute. Rețeaua feroviară este slab reprezentată având că puncte terminale căile ferate de la Drobeta Tr. Severin, Motru și Târgu Jiu. Bala reprezintă, alături de Ponoarele, una dintre cele mai răspândite
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
la poalele masivului Ceahlău (pe versantul de nord-vest al acestui) la o altitudine de 780-800 metri și, se află la o distanță de 9 km de lacul de acumulare Izvorul Muntelui de pe râul Bistrița. Singura cale de acces este calea rutieră secundară DJ155F - cunoscută și sub denumirea de "„axial”", cu conexiuni inițială și finală la DN15, pe porțiunea care încojoară Lacul Izvorul Muntelui. Aceasta este și o cale de acces spre zona înaltă a masivului montan și face legătura între Bicaz
Durău, Neamț () [Corola-website/Science/301632_a_302961]
-
și Prahova, având o parte din teritoriu, nelocuit, în jurul lacului Răstoace de pe malul drept al Proviței. În partea sa sudică, comuna este străbătută de șoseaua DN72 și de calea ferată Ploiești-Târgoviște, pe care este deservită de halta Brătășanca. Principalele căi rutiere ale comunei sunt DJ101P, care pornește din DN72 și duce către Câmpina, și DJ101I care leagă comuna de Ploiești (ca rută alternativă drumului național) și de satul Dițești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Filipeștii de Târg se ridică
Comuna Filipeștii de Târg, Prahova () [Corola-website/Science/301673_a_303002]
-
Drăgănești. Prin comună trece, pe la sud de satul de reședință, și calea ferată Ploiești-Buzău, pe care este deservită de stația Valea Călugărească. Este recunoscută pentru podgoriile sale de vii, făcând parte dintre localitățile pe unde trece "Drumul Vinului", un traseu rutier turistic ce leagă mai multe localități din zona podgoriilor Dealul Mare și a celor din împrejurimi. În fiecare an, la sfârșitul lunii septembrie, în localitatea de reședință are loc un festival al vinului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei
Comuna Valea Călugărească, Prahova () [Corola-website/Science/301754_a_303083]
-
comuna Buceș - județul Hunedoara, trăiau de pe urma aurului. Nici nu erau nevoiți să sape galerii, pentru ca, aici, aurul e scos la suprafață de ape. Malurile de pământ galben de pe valea oricărui pârâiaș adăpostesc firimituri mici. Accesul spre localitate se realizează pe cale rutieră. Stănija este străbătuta de drumul județean DJ705D, ce face legătura cu reședința de comună și mai departe cu localitățile Boiu, Geoagiu și Orăștie. La Buceș această șosea se intersectează cu drumul național DN74(Brad-Abrud). Acest drum face legătura direct sau
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
secetoase dar provoacă inundații atunci când plouă abundent. Lunca acestui parau este numită de localnici Valea Săracului. Se învecinează cu următoarele comune: Buzoești la nord, Negrași la est, Izvoru la sud și Ungheni la vest. Comună este străbătuta de următoarele căi rutiere:DJ 504 Vulpești-Alexandria,DC 122 Cornățel -Deaguri, DC 123 Deagu de Sus - Bârlogu (comună Negrasi), DC 126 Orodelu -Goia (comună Ungheni). Sursa principala de venit este agricultură. Este cunoscută ca și comuna cu cele mai multe fântâni din Argeș. Conform recensământului efectuat
Comuna Recea, Argeș () [Corola-website/Science/300640_a_301969]