99,341 matches
-
Boiștea este un sat în comuna Petricani din județul Neamț, Moldova, România. Situat la o distanță de 9 km de orașul Târgu Neamț (urmând calea rutieră), satul Boiștea se găsește la baza versantului sudic al dealului cu același nume. Spre deosebire de versantul sudic, cel nordic este mai abrupt și la baza lui se află satul Blebea, o suburbie a orașului Târgu Neamț. Dealul Boiștea este situat pe
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
spre demolare. Comuna Bordei Verde beneficiază de o infrastructură destul de binedezvoltată, fapt datorat în special necesității de a asigura buna desfășurare a activităților legate de extragerea și transportul petrolului și gazelor naturale, de la exploatările de pe teritoriul comunei. Rețeaua de transport rutier principală este formată din drumurile județene DJ 211 și DJ 211A, (ambele asfaltate), iar sistemul de transport și distribuție a energiei electrice cuprinde linii electrice de medie și joasă tensiune de 110kV/20kV și 0,4kV, precum și o stație de
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
furnizate de către Agenția Județeană pentru Ocupare și Formare Profesională Brăila, numărul șomerilor la începutul anului 1999 era de 418 persoane dintre care 148 în plată. Raportatăa la totalul populației active ocupate rezultă o rată a șomajului de 46%. 1. Circulația rutieră Schema stradală a localității Dudești are o configurație în general neregulată. Rețeaua stradală este alcătuită din străzi cu lățimi cuprinse între 3,00 și 5,00 m parte carosabilă. Lungimea totală a străzilor din localitatea Dudești este de 13,330
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
corespunzător unei suprafețe carosabile de 52,405 mp. Suprafața totală ocupată de zonele străzilor (inclusiv trotuare, fâșii de spații verzi, șanțuri) este de 152788 mp. La ora actuală circulația majoră se desfășoară pe DJ211, ea constituie rețeaua principală de circulație rutieră a localității. Transportul de călători și de marfă pe raza comunei se face cu ajutorul unor autovehicole de tip camion, aro, tv, Dacie Papuc, tractoare cu remorcă , autobasculante aflate în proprietatea de stat și a unor autovehicole și vehicole de tip
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
a circulației În localitate nu există la nici o intersecție sau elemente de organizare a circulației orizontale șsi verticale. Nu există semnalizări la intrarea în curbe, indicatoare de prioritate, treceri de pietoni. 4. Căile de comunicație și transporturi Căile de comunicație rutieră ocupă o suprafață de 28,67 ha, iar calea ferată împreună cu construcțiile aferente și zonele de protecție ocupă o suprafață de 10,46 ha. 5. Echiparea edilitară În intravilanul localității există o stație de transformare electrică ce ocupă o suprafață
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
pesticide. Impactul acestora cu atmosfera este mediu. La aceasta se adaugă factorii poluanți rezultați din activitățile legate de viața de zi cu zi a locuitorilor, printre care se inscriu: încălzirea spatiilor de locuit și institutionale; prepararea hranei (mijloace proprii); traficul rutier (propriu și în comun); generarea curentului electric; servicii; depozitarea și arderea deșeurilor solide. Toate acestea conduc nu numai la deteriorarea atmosferei ci și a celorlalți factori de mediu, biotici și abiotici, afectând astfel direct sau indirect omul. Factorul de mediu-
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
construcții de locuințe aflate în prezent în extravilan. O altă cerință se referă la căminul cultural pentru care se dorește stabilirea unui nou amplasament, lângă primărie, în fața școlii. Din anchetele efectuate s-au desprins și propuneri privind căile de circulație rutieră și rețelele edilitare. Acestea sunt: reparații de îmbrăcăminți asfaltice; împietruirea drumurilor de pământ; extinderea sistemului de alimentare cu apă; realizarea unui sistem de canalizare; realizarea rețelei de alimentare cu gaze a localității. Pe lângă acestea mai sunt necesare organizarea circulației (amenajări
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
rar, somnul. În perioada de primăvară, peștii pătrund și pe văile laterale, în special pe Zanicel. Climă din zona se încadrează în tipul de climat temperat-continental. Vânturile predominanțe bat din sectorul vestic. Legătură cu principalele centre urbane se realizează, pe cale rutieră, pe drumul European E81 Zalău-Satu Mare, care traversează comună pe o distanță de 9 km și trece prin satul Bobota. Accesul satelor comunei către centrul de comună se face prin drumul județean DJ 110B Șărmășag-Dersida-Zalnoc-Camar, care are o lungime de
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
44°, cu meridianul de 25°. Comuna Fântânele este situată în partea de sud a județului Teleorman, legătura comunei cu exteriorul realizându-se prin DN 51 A Zimnicea -Turnu Măgurele care străbate localitatea de la est la vest. Localitatea beneficiază de legături rutiere permanente și rapide cu toate centrele urbane importante din zonă. Comuna Fântânele se învecinează cu următoarele teritorii administrative: Condițile geologice se pot caracteriza prin depozite de câmpie cuaternare în stratificație tubulară acoperite cu loessuri. Clima este temperat - continentală și se
Comuna Fântânele, Teleorman () [Corola-website/Science/301801_a_303130]
-
cerealelor necesare traiului sau că locuri de pășunat. Localitatea este situată în partea nord est a județului Sălaj, la sud de Podișul Purcăreț - Boiu Mare - Jugrăsteni, într-un bazinet format de valea Săcăturii un mic afluent a râului Someș. Accesul rutier se face prin Băile Bizușa din drumul național DN1C. Localitatea a fost întemeiata în jurul anului 1543 și a fost înglogată în domeniul Cetății Chioarului. . Cetatea Chioarului sau Cetatea de Piatră, situată în Defileul Lăpușului în apropiere de actualul sat Berchezoaia
Luminișu, Sălaj () [Corola-website/Science/301806_a_303135]
-
avea o populație de 282 locuitori. Numele satului provine de la zăvoaiele de plopi de la marginea așezării, din lunca pârâului. Plopii au fost defrișați în anii '70. Cel mai apropiat oraș, Roșiorii de Vede, este situat la c. 30 de km (rutier) și 18 km (feroviar, prin intermediul stației de cale ferată Beuca). În linie dreaptă, capitala României, București, se află la aprox. 90 de km. E de localitate. Cea mai veche mențiune despre sat apare într-un document din vremea domniei lui
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
Chilia și Sulina, pe grindul Letea. La recensământul din 2002 avea o populație de 404 locuitori. Satul Letea se află la nord-nord-vest de orașul Sulina, nu departe de Rezervația Pădurea Letea. Satul este legat de orașul Sulina printr-un drum rutier pietruit rudimentar. Sate vecine: Periprava, Sfiștofca, Cardon, C.A. Rosetti. Satul a fost format în mare parte din refugiați politici neoficial din Imperiul Rus, în timpul împărătesei Ecaterina cea Mare, de frica oștirilor sale represive. Locuitorii satului sunt urmași ai acestor
Letea, Tulcea () [Corola-website/Science/301848_a_303177]
-
-a cu o populație sub 600 de persoane, singurele locuri de muncă fiind oferite de primărie și școală. Școala are clase simultane 1-3, 2-4 si 5-8, datorită numărului mic de copii. Căile de acces spre localitate sunt cea navală și rutieră, distanța dintre Pardina și Tulcea fiind de . Foarte firav dezvoltat este agroturismul; există o societate cu acest profil, cu 24 de locuri ce oferă condiții normale pentru a petrece timpul liber. Sub raport climatic - climă continentală: veri călduroase; ierni geroase
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
fapt ce atestă importantă economică și socială a acestui teritoriu. A purtat denumirea de Enichioi La începutul secolului XX localitatea pimeste denumirea actuala și este cunoscută ca având o populație de 585 de locuitori, majoritatea fiind agricultori și grădinari. Legătură rutieră directă se face pe drumul național DN 22 Tulcea - Constantă. Pe calea ferată, cea mai apropriata stație este Mihail Kogălniceanu, situată la 3 km față de centrul localității. Această stație asigura legătură cu municipiul Tulcea și orașele București și Constantă. De
Comuna Mihail Kogălniceanu, Tulcea () [Corola-website/Science/301851_a_303180]
-
sau cultivat suprafețe cu răpită. În zona de șes se mai cultiva legume, tutun și pepeni dar și fasole și cartofi. Ruinele bisericii construite în Mânzați în 1761 ar putea fi considerat un obiectiv turistic, dar izolarea comunei față de arterele rutiere principale și slabă dezvoltare economică a zonei este un obstacol. Rezervatia paleontologica din Mânzați este de interes național și poate fi inclusă în circuite turistice . Până în prezent au fost la rezervație mai multe grupuri de elevi și studenți. În afara celor
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
distrus, am fi fost mult mai săraci decât eram", a povestit Temistocle Diaconu pentru HotNews. Printre cele mai spectaculoase investiții ale primăriei se număra piscină, sală de spectacole și un parc inedit. Toate acestea în paralel cu investiții în infrastructura rutieră și de utilități. Piscina de satul Pădureni este una dintre cele mai importante atracții pentru tinerii din sat și din zonă. Însă construcția sa a fost privită cu scepticism încă de la avansarea acestei idei, și chiar și acum ea este
Comuna Pădureni, Vaslui () [Corola-website/Science/301904_a_303233]
-
și nord ( Diacu, Măgura, Căpățâna ) și de munții Stânișoarei (Muncelul Mic, Obcina Mare și Muncelul Mare) la sud si la est. Se învecinează cu următoarele localități . La N-NV Slătioara , la E-SE Stulpicani, S-SV Ostra, V Chiril. Distanțele rutiere față de principalele orașe apropiate sunt următoarele Este dată forma de relief montan, versantul nord vestic fiind dominat de pășuni și fânațe, spre deosebire de de versantul sud estic dominat preponderent de păduri de conifere. Demn de remarcat este abundenta faunei și florei
Gemenea, Suceava () [Corola-website/Science/301957_a_303286]
-
2009), se estimează că populația comunei ar depăși 10.000 de locuitori. În comuna Dumbrăveni se găsesc 5 unități școlare: Comună Dumbrăveni este traversata de la vest la est de drumul național DN 29 Suceava-Botoșani, arteră de maximă importanță în structura rutieră a județului Suceava. Este una din șoselele dezvoltării comunei, motiv pentru care amplasarea dezvoltării trebuie să vizeze vecinătatea acestei artere. Legătură cu comună Siminicea, situată la 4 km nord, de Dumbrăveni, se realizează prin drumul județean DJ 208 B. Același
Comuna Dumbrăveni, Suceava () [Corola-website/Science/301951_a_303280]
-
Horodniceni este o comună în județul Suceava, Moldova, România, formată din satele Botești, Brădățel, Horodniceni (reședința), Mihăiești și Rotopănești. Comuna Horodniceni este situată în partea de nord-vest a Municipiului Fălticeni, la o distanță rutieră de cca. 18 km și la cca. 19 km față de Suceava. Aeroportul Salcea la distanță de 34 km. Drmul național DN17A la distanța de 11 km. Drumul european E85 la distanța de 18 km. Gara CF Lucăcești la 7 km
Comuna Horodniceni, Suceava () [Corola-website/Science/301961_a_303290]
-
Densitatea/concentrarea populației pe zone-aglomerari."' Densitatea mai mare a populației se concentrează înspre centrul localității și scade către periferie. În general, se menține un anumit echilibru în ceea ce privește numărul de gospodării / kmp. Secțiunea 5. Căi de transport a.Cai de transport rutiere Localitatea este situată la intersecția a doua artere de circulație rutieră foarte importante, de-a lungul liniei de contact munte-podiș DN 2E, între comună Putna și orașul Gură Humorului și alta care traversează Obcina Mare - DN 17A, între municipiile Rădăuți
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
concentrează înspre centrul localității și scade către periferie. În general, se menține un anumit echilibru în ceea ce privește numărul de gospodării / kmp. Secțiunea 5. Căi de transport a.Cai de transport rutiere Localitatea este situată la intersecția a doua artere de circulație rutieră foarte importante, de-a lungul liniei de contact munte-podiș DN 2E, între comună Putna și orașul Gură Humorului și alta care traversează Obcina Mare - DN 17A, între municipiile Rădăuți și Câmpulung Moldovenesc, pește Pasul Ciumarna (1100 metri altitudine), fiind în
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
forme de relief. Denumirea localității derivă de la poziția geografică fiind destul de sugestiva. Condițiile cadrului natural sunt favorabile, comuna beneficiind de resursele podișului dar și ale muntelui. Poziția de contact munte-podiș dar și situarea satului la intersecția a doua importante rețele rutiere DN17A și DJ209, favorizează dezvoltarea activităților comerciale, dar agricultură este una din ramurile economice importante alături de industrie turismul având mari perspective de dezvoltare. Numărul mare al locuințelor, ponderea destul de ridicată a populației tinere (peste 40%) cât și una din
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
și pomi fructiferi {pe terasele existente), turism rural și recreere. Dâmburile, în strategia de dezvoltare pe termen lung a comunei are un rol extrem de important datorită apropierii de Cojocna, practic fiind la granița cu metropola Cluj. Dacă se realizează legătura rutieră asfaltată între Cojocna și Suatu, prin Dâmburile, atunci este posibilă o puternică dezvoltare a acestei zone datorită peisajului împădurit, a distanței mici față de Băile Cojocna și a potențialului agricol deosebit. Datorită volumului mare de precipitații raportat la alte zone din
Dâmburile, Cluj () [Corola-website/Science/300326_a_301655]
-
autoutilitare, utilaje, echipamente agricole și camioane, transport intern și internațional, prelucrare și comercializare produse din carne, depozite carburanți și gpl, depozite farmaceutice și produse metalurgice, etc. Situarea geografică a localității Sânnicoară la granița cu municipiul Cluj-Napoca, accesul facil la infrastructura rutieră, la centura N-E Cluj centura E-V Cluj, sunt atuurile dezvoltării social-economice a localității Sânnicoară. Prima atestare documentară este din anul 1363, când apare ca ”Villa Zenthmiklos”, un an mai târziu, în 1364, fiind menționat ca ”Scenthmiclous”. Secolul al
Sânnicoară, Cluj () [Corola-website/Science/300353_a_301682]
-
diferența era imputata celor 3 ciobani la prețul de livrare, respectiv 18 lei/kg. În general se încadrau în normă de producție și chiar obțineau venituri suplimentare prin valorificarea derivatelor din lapte { urda, zer etc.}. După 1970 ,odată cu dezvoltarea transportului rutier, laptele obținut de colectiviști nu mai este prelucrat în sat ci transportat la o fabrică specializată din Cluj, insă prețul obținut era prea mic și nu contrabalansa cheltuielile. Producția zilnică de lapte era cuprinsă între 650 - 700 litri, la un
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]