1,067 matches
-
întoarse și înlemni. Apoi se azvârli cu fața la pământ. Dinaintea lui stătea zîmbindu-i Auta și-i făcea semn să se scoale. Mai-Baka sări în picioare. Mintea lui pricepuse repede ce era de priceput. Strigă către miile de oameni ale căror valuri împînzeau pieptul muntelui: - Veniți, robi fugari, lângă noi este Auta, zeul nostru... și se înecă în lacrimi de bucurie. Iar robii, zornăindu-și bucățile de lanțuri care mai rămăseseră atârnate de unele glezne, veneau întruna, umplând podișul, înțesînd pădurea, intrând în
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
halește mâncarea penală a statului în pârnaia de la Parapetu, e anchetat pentru un F.A.O. (o furăciune, adică-te, știi, din avutul obștesc) săvârșită în Tîncăbești, și machește pe banii vreunei negrese, prin cârciumile hotelelor cele mai periculoase din Sinaia. Împânzește regele ăsta, al cincelea, toată țara ca o buruiană. Tăbară exact unde se scoală mușchiul lui... Pune urechea pe țestele tuturor dușmanilor, Chiose, ca să auză, ce le vorbește în cap, exact vocea lor mintală. I se rupe în paișpe de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
travaliului său poetic. Cei trei dascăli îl îmbrățișară ca pe un egal (cel mai tânăr dintre ei, Vărzaru, ștampilîndu-l și cu sărutul lui Iuda), depărtându- se apoi tustrei, slalomând printre pâlcurile tot mai îndesite ale turnătorilor și ale gurilor cască, împînzind nu numai ulicioarele dimprejur, ci și întregul labirint al stradelelor, încolăcindu-se, blocîndu-se, tăindu-și răsuflarea și, abia într-un târziu, deschizându- se într-un mănunchi către limanul calm, dar încă incomplet domesticit al Parcului Tineretului. Doru Sinistratul dormi neîntors
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
B venea de la Beauvoir și C de la Chanakya. Erau nume istorice, nume cu care să faci impresie, iar domnul Jones, deși deloc impresionant, se considera, într-un anume fel, un istoric. Astăzi, ajungând pe plaja gri-argintie a insulei sale preferate, împânzită de cețurile gri-argintii care învăluie întotdeauna marea învolburată ce o înconjoară, era pe cale să trăiască un mic eveniment istoric. Dacă ar fi știut, ar fi filozofat pe îndelete asupra paradei istoriei, asupra neputinței istoricului de a sta deoparte și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
al treptei se întindea orașul K, fixat în peretele reînnoit al muntelui. Pășunile ocupau restul terasei, unele cu cirezi de vite, altele cu oi. Pe altele creșteau grâul și alte cereale. Dar acum era noapte și lanurile stăteau nemișcate. Fermele împânzeau câmpia, strălucind ca licuricii într-o grădină. Deasupra orașului, pe o stâncă ieșind din munte, stătea cocoțată o singură casă. Pereții ei, în contrast cu varul alb, uniform, în care era zugrăvit restul orașului, erau negrii ca tăciunele. Acum nici nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
trei jefuitori de morminte, simțindu-ne niște infractori, deși nu comiseserăm nimic ilegal. Casa lui Grimus se află într-o zonă periferică și mizerabilă din extremitatea sud-estică a orașului. E la fel de murdară pe dinăuntru ca și pe dinafară și e împânzită cu o mulțime uimitor de pestriță de obiecte și cărți. Are aici nenumărate păsări împăiate și mărturii culese din numeroase călătorii. Peste tot sunt și imagini - orientale, cred - iar tema preponderentă este ornitologia. Grimus este interesat de păsările mitice și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
se repezi spre mine cu sălbăticie. I-am simțit respirația fierbinte și colții perforându mi palma Înghețată. La vederea sângelui șiroind, am țipat derutat, zăpăcit de-a binelea. Apoi a venit și durerea. O senzație tăioasă, care-mi ghilotină inima, Împânzind-o cu-o spaimă adâncă. Și-am Început să zbier, alergând Îngrozit spre casă și Împrăștiind pete mari și roșii peste aripile frumoșilor mei Îngeri de zăpadă. A sunat cineva. Mă Îndrept să deschid. E bătrâna lăptăreasă - a venit, probabil
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
mele bolnave, de care eram acuzat uneori. Lumina băltea Întunecat prin fereastra Îngustă (becul, spart, nu mai fusese schimbat) și, când am Împins ușa, m-a izbit aerul gros, irespirabil, lemnificat În mirosuri puturoase. Distingeam firele vinișoarelor cafenii, care se Împânziseră pretutindeni asemenea nervurilor vegetale. Un motan negru, Înfiorător, mi se strecură brusc printre picioare, dispărând În viteză prin gura știrbită a gheului. De acolo, dinspre subsol, venea o lumină stranie, ca de foc, proiectând pe pereții vineții un dans viu
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
fi sărutat pe furiș. Nu putem arunca pământul așa peste el. Trebuie să-l acoperim cu ceva, propuse din nou Libelula. Am Început să culegem și să aruncăm frunze și crenguțe. Numai ea strângea margarete sălbatice și nemțișori - florile care Împânzeau, În pâlcuri, Întreg cimitirul. Își umplea poala rochiței, alerga până la buza gropii și le presăra lăcrimând peste trupul Îngerului. Pământul l-am Împins cu mâinile și l-am bătătorit. Ne-a luat destul de mult timp. Lutul cleios se lipea cu
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
prăpăstii: era o cutie ca de instrument muzical, lambrisată cu fag, cu pereții presărați cu tablouri. Dar se asemănau prin ceva: Godun prefera scenele de ospăț și naturile statice și tot astea îi plăceau și lui. Doar că gazda își împânzise cu cópii de bâlci fiecare locșor și, când se așezase, avusese impresia că vânatul, vasele cu flori și toți peștii au să-i cadă în cap. Încăperea avea în schimb o fereastră mare, cu vedere spre câmp și era încălzită
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Maradona, pentru că era negricios și vorbea numai despre fotbal. Tipul cu piscinele se numea Artimon și îl prescurtaseră Arti, pentru că le era la îndemână și fiindcă așa își botezase afacerea: Arti’s Pools era brand-ul pentru gropile asfaltate care împânziseră curțile. Greu nu îi era să-l convingă pe fiecare îmbogățit să îi sape un bazin lângă casă, mai greu era să priceapă că piscina e ca o gură cu dinți și că trebuie curățată. El ar fi putut să
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
dacă îl pricepea. Ca și cum nu l-ar fi auzit, ea îi spuse, cu o voce care îl liniștea: — Asta e o inserție intraviteană în maculă și nimic mai mult. O înțepătură cu avastin, ca să restricționăm vasele de sânge care au împânzit aici totul. Azi, pupila e dilatată, dar în două zile va trece. Însă ce constat nu îmi place: o degenerescență în formă umedă, care a afectat ochiul în proporție de treizeci la sută, dar care poate s-ajungă până la lezarea
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Pe acoperișurile lucioase se fugăreau motanii. Se auzeau streșinile curgând și prin curți se vedea ultima zăpadă, strânsă grămadă pe lângă pomi, la rădăcini. Aerul mirosea proaspăt și drumurile pline de bălți și noroi se zbiciseră pe margini. Tot orașul era împînzit de o iță de lumină, strălucitoare și veselă. Hoții și-au descheiat paltoanele. Bine era să trăiești! - Parc-am fi conți! zise Nicu-Piele, întinzîndu-se pe pernele de catifea. Gheorghe se uita înapoi la trăsura în care ședea Paraschiv cu Sandu-Mînă-mică
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
alături, întîi pe spate, pe șolduri și pe la încheieturi. Îi mutau oasele. Iar țipă. Sergentul se încălzise. Ridică brațul și-l lăsă cu furie de nenumărate ori. Durerea se înteți, crescu, se ascuți, apoi iar nu mai știu nimic. Îl împînzi o lene dureroasă. Parcă se scufundase într-o apă fierbinte. Capul i se rostogoli și se prăbuși de pe ladăv Gheorghe tremura de frică pe dușumea. Îl luară și pe el și frânghia udă sapă și în carnea lui semnele sălbatice
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ei... - Mai taci dracului din gură! Ai îmbătrînit și tu ca alte cumetre... Și-a plecat repede la depou, c-avea treabă și nu era chip să întîrzie. Trecuseră câteva luni. Întomna. O lumină de început de septembrie, pierită, albă, împînzea curtea. Pomii lăsau o umbră rară în țarină. Mirosea a gutuie pârguită. Procopie ședea și se uita la vița urcătoare ce acoperea ferestrele lui. Era așezat pe un scaun, cu ochii în soare, orbit de lumina aceea mângâietoare, numai într-
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
atinși de moarte și strângea purcoaie-purcoaie straturile uscate care foșneau sub pași, aprindea un amnar cu iască și dădea foc. Trâmbe de fum alb, înecăcios se ridicau drept în sus, sub coroanele pomilor. Toată strada aceea pardosită cu frunze se împînzea într-o lumină în care nu se mai deslușea nimic... Gogu croitorul zăcuse două luni pe patul spitalului și, în cele din urmă, doctorii îl trimiseseră acasă, n-aveau ce-i mai face. - Barim să mor în patul meu, spunea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Chateaubriand, Barbey d’Aurevilly contemplă, când mai rezervați, când cu Încântare, stilul high life al Londrei. Toți sau aproape toți depun mărturie În scris despre unul din polii fascinației lor - dandysmul. Memorii, jurnale, Însemnări de călătorie, pagini de eseu, romane Împânzesc epoca. Până și marele Brummell compune literatură (e drept, fără vreo strălucire): un vraf de scrisori (pierdute, cele mai multe), niște poeme, ba chiar un mic tratat despre arta veșmântului. Vom cita și noi, din când În când, aceste documente, spre a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
că, spre 1840, dintre cele două mari modele - Byron și Chateaubriand - câștigă tot mai mulți adepți cel de-al doilea. Deși mai toți susțin că atât de contorsionatul dandysm se află În declin pe malurile Senei, dandy-i continuă să Împânzească saloanele, cafenelele, cluburile. Doar că nu sunt priviți cu mare simpatie. Ei se mai numesc spre 1830 și les Roués de la Régence. Les Roués... ar fi vicioșii, libertinii, corupții, cei care n-au nici un scrupul și, În plus, nici o snagă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Ba chiar de un nobil eroism. Dandysmul la răscrucetc "Dandysmul la răscruce" Filfizoni mai mici, mai mari tc " Filfizoni mai mici, mai mari " Înghesuindu-se În foaierele teatrelor și ale Operei, forfotind la ore fixe prin parcurile și bulevardele șic, Împânzind cafenele și cluburi, indiferent de numele pe care Îl poartă, dandy-i gustă toate deliciile a ceea ce se cheamă „viață pariziană”. Ei reușesc să stilizeze cotidianul cu atâta frivolitate și inconsistență, Încât Își atrag o puzderie de porecle: gandins, gants
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
capitale, de la Berlin, Viena, Praga, Budapesta, București până la Sankt Petersburg, suprizele s-ar ține lanț. Am vedea cum valul decadentismului ajunge pretutindeni, modelat de „specificul local”, și că dandy-i scriitori, artiști, ofițeri sau pur și simplu oameni de lume Împânzesc cafenele, saloane, cluburi, după model englezesc și francez, așa cum o făceau și pe vremea vârstei de aur a dandysmului, În plin romantism, la mijloc de veac. Așa cum o vor face și după 1900, până să izbucnească primul război mondial. Studii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
La 1900 Baudelaire e mai viu ca oricând, deși dispărut de 33 de ani. E tradus În numeroase limbi, ca și Barbey d’Aurevilly, de la a cărui moarte abia trecuse un deceniu. Prin mii și mii de cărți, spiritul lor Împânzește Întreaga Europă. Marile figuri care Întreținuseră vie atmosfera estetizantă a finalului de secol prin opera lor (Mallarmé, Walter Pater) sau care trăiseră dandysmul ca experiență totală (Beardsley) dispăruseră de foarte puțină vreme. Whistler, Huysmans și (oricât ar părea de ciudat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
să fie demodată. Chiar dacă grafia epocii Îl Înregistrează ca dandi, cuvântul poate fi Întâlnit pentru prima oară, după știința noastră, În romanul neterminat al lui Kogălniceanu Tainele inimei, din 1850. „Tineri anglomani, dandis și gentlemani, riders, lei și paralei”1 Împânzesc cofetăria lui Felix Barla din Iași. Cu un umor de zile mari, Kogălniceanu prinde din zbor Întreaga atmosferă În care evoluează high life a Ieșilor. Două sunt locurile unde dă bine să fie văzuți cei dornici de havadișuri (adică de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
de turnesol a unui proces cultural nebănuit de amplu și complex, depășind cu mult limitele unor simple crize (individuale) de masculinitate. Mai mult decât sigur, memoria epocii interbelice, a „anilor nebuni” din București păstrează, fie și ajustate, figuri de dandy Împânzind cafenele, cazinouri, „Jokey Club”-ul, sălile de spectacol, terenurile de tenis, aerodromul. Pe unii i-am pomenit În treacăt, dar povestea lor și a celor neștiuți Încă de marele public merită scrisă cândva pe larg. Poate și pentru că, la scurtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
și critic dramatic, urmându-i lui Bernard Shaw la The Saturday Review. Numeroasele cronici, eseuri pe cele mai neașteptate teme (Între care nu puține dedicate dandysmului sau unor dandy celebri, cum ar fi Însuși George al IV-lea), caricaturile care Împânzesc revistele decadente, toate Îi aduc celebritatea. Căsătorit cu o actriță americană, trăiește Între cele două războaie la Rapallo, În Italia, scrie, are emisiuni la BBC și, În 1937, e Înnobilat. Prezența lui distinsă, ironia subtilă, finețea spiritului Îl fac dorit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
dublului, Înțeles de obicei ca „suflet”, ca nevăzută parte feminină a lui Narcis. Îndrăgostirile anapoda, fie de o altă făptură În travesti, fie de propriul chip (ca portret pictat sau privindu-se În oglindă), la rândul său deghizat ori nu, Împânzesc cu precădere literatura Renașterii târzii și mai ales cea barocă. Toate sugerează nostalgii androgine, tânjiri după unitatea pierdută a făpturii umane. „Nu trebuie să ne mire așadar constatarea că dedublarea și inversarea sunt folosite constant În literatura de imaginație. ș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]