1,072 matches
-
la mine, pe birou. Ai grijă de tine! Viața Frusinei mergea înainte; se desfășura între serviciu și casă iar duminica mergea la biserică. Se mai liniștise. Rugăciunile și sfaturile părintelui duhovnic îi făceau bine. Se simțea cu sufletul ușurat și împăcat înaintea destinului, poate că era chiar o resemnare. Nu mai mergea în sat la hore sau baluri, ieșea în sat doar când avea nevoie de cumpărături de la magazinul sătesc. Era o femeie care fusese măritată și nu se mai cădea
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
tine, sînt În stare de orice, ți-o jur... Scrisorile scrise lui Chantal. Fersen nu va putea face altceva decît să le interpreteze În favoarea acuzării. Stătu o clipă pe gînduri, apoi, cu precauție, recuperă foile lizibile. Ca să fie cu conștiința Împăcată, dădu cîteva telefoane celor mai buni prieteni ai lui Nicolas ca să Încerce să-l localizeze. Degeaba. Cum putuse cuplul să fugă? Se duse cu gîndul la micul trauler al tatălui ei. Nicolas se pricepea să-l manevreze la perfecție. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
mai strecură o ultimă frază, care se dorea fără importanță. - Prezența polițistului ăstuia alături de tine mă liniștește, am sentimentul că e un om bun. Marie se uită după el cum se Îndepărta cu pasul lui greoi și legănat. Se simți Împăcată, avea darul să-i redea echilibrul. Deocamdată. Noaptea tîrziu, Lucas Încă se mai lupta cu fosta brutăreasă. - Știi ce cred eu, doamnă Le Bihan? Toată viața dumitale i-ai invidiat pe cei din familia Kersaint... Ai reușit foarte bine cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
din ei, de senzațiile de delectare. Învăluiți de o profundă stare de bine, alunecară Împreună În somn. Marie abandonase, cum rareori o făcuse, orice control de sine, cutezînd să-și manifeste dorințele, simțindu-se puternică și totodată copleșită, transformată și Împăcată, o ființă cu totul nouă În fața dragostei. Inconștientul ei era atît de eliberat de orice barieră Încît, atunci cînd oribilul coșmar reîncepu, el se desfășură cu și mai multă intensitate decît În alte dăți. Sarabanda care Învîrtejea sînge, spumă, umbre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
pregătit, că nu am de gând să mor, nu acum, nu în curând, ci când voi fi gata. Faza 2. Răzvrătirea Străbunicul, bunicul și tata au murit cu toții în patul lor același -, cu brațele unite pe piept, liniștiți, pregătiți și împăcați. Așa i-a cuprins somnul morții în cea mai deplină ordine și armonie. Fiecare dintre ei și-a anunțat din timp plecarea, pentru ca lumea să fie pregătită, ca înmormântarea să se desfășoare corect, după datină, să nu lipsească nimic. Desprinderea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
nu-mi pot imagina un alt fel de sfârșit pentru mine. Eu sunt o prelungire a lor, boala asta mi-e complet străină, ceva este nelalocul lui, ceva a luat-o razna. Tocmai acum, când eram atât de liniștit și împăcat cu singurătatea mea. Acest proces trebuie oprit, nu astfel este mersul lucrurilor, ceva este aici greșit. Azi-noapte m-am sculat să merg la baie. Nu e obiceiul meu să mă scol în timpul nopții, dar o presiune puternică în zona abdomenului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
deliciilor firii și mâna mea alerga mecanic peste sânii de sub corsetul rugos al uniformei, apoi pe coapse, apoi pe genunchii proeminenți, pe gleznele ce zvâcneau anemic printre cutele ciorapilor groși și lăbărțați. Diferența dintre noi era că ea era perfect împăcată sau neîngrijorată de acea excrescență, dublură a eului ei, fără s-o intereseze cum era la alții, sau ar fi trebuit să știe cum stăteau lucrurile. Sau poate că acesta este tocmai un atribut specific feminității, ce mi-e străin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
petrece aici foarte mult timp, luni de zile. Este foarte tânără și sclipitoare. Tenul ei strălucește de sănătate și emană acea lumină albă, cețoasă, ce inundă întregul ținut al Abadianiei. Cristina are douăzeci și opt de ani și e într-un fel împăcată cu condiția ei. În cei cinci ani petrecuți cu întrerupere la "Casa" a câștigat niște drepturi ce i-au fost categoric refuzate de medici, în urma accidentului îngrozitor pe care l-a suferit acum șase ani. Ea pare împăcată, mereu surâzătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
un fel împăcată cu condiția ei. În cei cinci ani petrecuți cu întrerupere la "Casa" a câștigat niște drepturi ce i-au fost categoric refuzate de medici, în urma accidentului îngrozitor pe care l-a suferit acum șase ani. Ea pare împăcată, mereu surâzătoare și jovială. Și ea vorbește despre entități și ritualurile lor cu naturalețe și coerență. Entitățile sunt un nume subînțeles cu care ea a ales să exprime miracolul din jurul ei. Poate și ea este obiectul unui miracol lent și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
cu sentimentele mele la un Bruderschaft. Subțiate, livide, tremurânde, ridică pe rând câte o cupă în care și-au adunat lacrimile și se leagănă fulgurate, foșnindu-și trupurile de dantelă. Față în față cu sentimentele mele, mă simt tot mai împăcată. M-am îmbrățișat cu fiecare în parte și-am anunțat ceremonios marea clipă a despărțirii. Cele mai alese dintre ele au făcut o reverență sinceră. Cele neclare și amestecate mi-au făcut un semn discret din mână. Și aici drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
admitea replică una din certitudinile care-i rămăseseră din perioada ei literară, și anume că, de fapt, nu uităm niciodată nimic. Hotărât lucru, steaua îl ocrotea și de astă dată pe Jonas, care putea astfel să se bucure, cu cugetul împăcat, atât de certitudinile memoriei cât și de comoditățile uitării. Dar comorile de devotament pe care le risipea Louise străluceau mai minunat ca oricând în viața de fiecare zi a lui Jonas. Acest înger păzitor al său, îl scutea să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
de asta mai ales când ea era plecată cu treburi în oraș. "La telefon", striga băiatul cel mare, și Jonas lăsa baltă tabloul la care lucra, pentru a se apuca din nou de el, câteva clipe mai târziu, cu cugetul împăcat și cu o invitație suplimentară. "Plata gazului", urla încasatorul în ușa deschisă de unul dintre copii. "Numaidecât, numaidecât!" Când Jonas termina cu telefonul sau cu plata gazului, un prieten, un discipol, sau amândoi uneori, se țineau după el, până în cămăruță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
ce să se mîndrească de-a lungul istoriei sale încîlcite, a fost din cauza donatorilor, zice Bătrînul, ducîndu-și mîna în dreptul inimii și apăsînd într-un loc anume. Niciodată n-am dus lipsă de donatori, adaugă. Bine, răspunde Poștașul părînd în sfîrșit împăcat cu sine, ale dumneavoastră să fie, fac ceva pe ele, le puteți păstra pe toate. Din partea mea, nu mai am nici o apăsare, zice. Nu știm ce înseamnă libertatea, nu ne pricepem cum s-o folosim, habar nu avem ce înseamnă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
cînd îl știu, zise Poștașul înghițind în sec, corectați-mă dacă greșesc, adăugă, mutîndu-și stînjenit privirea în altă parte. înainte să ia o hotărîre, trebuia să se mai gîndească foarte bine încă o dată, să strîngă informații, ca să fie cu conștiința împăcată că face ceea ce trebuie. Făcu doi trei pași pînă la fereastră, trase perdelele și privi în stradă. După forfota de pe bulevard își închipui că ar fi trebuit să fie deja aproape de amiază. Mai avea rost să se schimbe în haine
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
s-ar spune, dă greutate... Cui? dom' Brândușă ? La toate. Și nouă? Da, numai că nu În părți egale. Păi, eu am cântat ceva la viața mea, zise Gheretă: imnul, și nou și vechi, Internaționala, romanțe... Ei, atunci poți muri Împăcat. Toate astea vor cântări ceva pe cântarul Judecății de apoi, căci de el e vorba... Brândușă tăcu. Părea mulțumit. Vorbise pentru prima oară În viața lui despre moarte. Și nu i se păru atât de greu. Să Înțeleg că veniți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
sale, ceva pur și simplu, În afară de ceea ce permite oricărui ins să trăiască, ceva ce se cheamă pasiune. Când Își termină numărul, Brândușă se opri la doi pași de tablouri, cu spatele la ele și zise: Acești patru pictori pot spune cu sufletul Împăcat, fără deosebire de naționalitate: Am pictat pe-acest pământ, s-avem glorie-n mormânt! Amin, răspunse mulțimea spășită, cu gândul la toți cei duși și nu doar la pictori, Întrucât fiecare dintre ei avea pe câte cineva mutat la cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
lângă câteva țigle sparte de grindină, pe care avea de gând să le Înlocuiască În aceeași zi. Câteva case mai Încolo, prin vocea tremurată a preotului, un mort Își lua iertăciunile de la toți cei dragi. De la mansardă coborau, destinși și Împăcați cu sine, Eleonora și negustorul de antene. 41. Ce e clar În lumea asta? Nimic, Își răspundea tot el. Blocul avea de bună seamă un număr al lui dar, din pricina frigului, se făcuse atât de mic, Încât nu se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
știință, iar uriașa varietate a naturii pare să nu ascundă nimic altceva decât un haos verde În miezul ei - pe care noi, maimuțe În căutarea frenetică a unor scopuri, Îl putem folosi și exploata după cum ne e pofta, cu conștiință Împăcată. Un haos verde. Sau o pădure. Într-un fel destul de misterios, pădurile nu mi s-au părut niciodată lucruri statice. În termeni fizici, le cutreier, și totuși, În termeni metafizici, se pare că ele mă cutreieră pe mine, ca atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
se joace cu ei cu pietricele. A făcut iar turtă de miere cum făcea înainte și a plănuit o nouă grădină cu flori care să atragă și mai multe albine de la stupurile din împrejurimi. Dormea liniștită noaptea și se scula împăcată dimineața. Lea își amintea acei ani neroditori ca pe o perioadă de mare mulțumire. Ținea rotunjimea fiecărei zile în mâinile ei, bucurându-se de dulceața copiilor și de plăcerea de a munci. Aducea mulțumire semințelor de chimen și priceperii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
fi părut mică în comparație cu a lui. Și frații mei ar fi fost dezavantajați, pentru că băieții lui Esau deja avea turme și pământuri ale lor. Și cu toată voia bună din seara de dinainte, fiii lui Isaac nu erau cu totul împăcați și n-aveau cum să fie vreodată. Rănile pe care le purtau de douăzeci de ani nu aveau cum să se vindece dintr-o singură întâlnire, iar obiceiurile căpătate în acei ani, pe meleaguri diferite, ar fi stat mereu între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
eu însumi nu prea știu. Pe fața lui Iuda a trecut o umbră de furie, dar s-a repliat repede: - Nu putem schimba greșelile din trecut, a zis. Totuși, e bine pentru tine să-i oferi bătrânului ocazia să moară împăcat. A trăit în chinuri din momentul în care i-am spus că ai murit și nu și-a revenit niciodată, nici după ce a aflat că trăiești. - Vino, a zis Iuda. Hai să vedem dacă tatăl nostru e treaz. Sau vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
și uitându-se la el cu ochii lui obișnuiți să discearnă frumusețea, a zis: - Poate că mama ta a vrut să-ți trimită astfel un semn că și-a iertat sora. Poate e un semn că a murit cu inima împăcată și și-a dorit același lucru pentru tine. Vorbele bărbatului meu aveau sens și mi-am amintit ceva ce îmi spusese Zilpa când eram copil, în cortul roșu, ceva ce atunci eram prea mică să înțeleg: - Suntem toate fiice ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
cu altă placă legată de alt maț, apoi pe locul acela înfipse un ac în capătul celălalt, unde era un mic glob străveziu, care numaidecât se umplu cu sânge. "Vor să vadă ce gust am!" se gândi Auta, acum aproape împăcat cu gândul morții. Totuși, alt sânge nu i se scoase și pe cel din globul cu ac nimeni nu i-l gustă. Alte câteva lucruri ciudate îi fură ținute câte un număr de clipe lângă ochi, pe tâmplă, pe limbă
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
o femeie dintr-o familie bogată și avea mai puține nevoi decât frații lui. Henry prevăzu probleme legate de această excludere - pe bună dreptate, după cum avea să se dovedească. Bob, care Își detesta dependența financiară de socrul său, protestă viguros, Împăcat abia când Henry se oferi să Îi cedeze 5 000 dolari din partea care Îi revenea. — Ești foarte generos, Îi spuse Katharine, auzind de gestul lui. — Nu știu de ce, dar cei din familia James se ceartă Întotdeauna pe testamente, iar asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
pornit să țopăie ca un armăsar, să se zvârcolească ca o reptilă și să se zgmiaune ca o pisică!!! Pârâiașe de pulbere, coborâte din tavan, se înfrățeau pretutindeni cu pungile de gaze. Formate prin toate punctele strategice ale unei clădiri. Împăcată deja, în sinele ei, ca, prin explozie sau prin miracol, să se înalțe până la ceruri. Jocurile distrugerilor, care toate îi priveau și pe subsemnații, păreau făcute. 37 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI - Mîncărica-i fudulie... Băutura-i temelie! vărsă nițică
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]