44,928 matches
-
alții. De pildă, Giuseppe Tucci îl sfătuia, la 13 noiembrie 1930: "Știu că ați venit aici, în India, cu scopul de a vă perfecționa în studiile sanscrite ș...ț. Mi s-a spus totuși recent, că în urma nu știu căror împrejurări e probabilă o grabnică întoarcere a Dumneavoastră în patrie. Ca sanscrit, eu vă conjur să nu vă înapoiați acum în țară. Ați observat deja care sunt și câte sunt dificultățile prezente în studiul filosofiei și religiei indiene; sunt forme de
Mircea Eliade și corespondenții săi by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8217_a_9542]
-
frumoasă, dar prea conformistă în raport cu propriile sale exigențe, se străduiește din răsputeri s-o convertească la deliciile "altruiste" ale unui "ménage a trois". Călătoria este nu doar erotică, ci deopotrivă identitară și inițiatică: Sombart descoperă un "secret de familie", dramatica împrejurare care a deter-minat-o pe mama lui, Corina Leon, căreia îi stătea în față un strălucit viitor academic, să-și lege viața de profesorul german Werner Sombart, cu 30 de ani mai în vîrstă, prieten al tatălui ei. În 1982 Nicolaus
Un admirator al "eternului feminin" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8227_a_9552]
-
că, nesupunându-se cenzurii și succedaneelor acesteia, a debutat la patruzeci de ani - o autobiografie necesară risipitoare de false convenții și cultivate erori. în care sens, scrierea romanului Simplex capătă rolul maieutic explicativ: "Romanul Simplex mi-a fost impus de împrejurări pentru că e mai mult o transcriere decât o scriere: o întâmplare cu totul neprevăzută m-a făcut martor al unui incident ciudat, care se va dovedi o fioroasă crimă și, mai departe, mi-a dezvăluit un mecanism al tăinuirii, al
Cheile unui incitant roman by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8233_a_9558]
-
Cînd intru, se face liniște; fetele se uită la mine de parcă aș fi picat de pe lună. Se adună în jurul meu, mă pipăie să se convingă că exist". Captivă irealității pe care a generat-o, Florica Bud se depersonalizează cu grație, împrejurare ce n-ar putea decît s-o măgulească.
Cochetăria cu absurdul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8263_a_9588]
-
aflăm dintr-o paranteză (nici n-ar fi fost posibil altfel) a romanului autobiografic dialogat De la Iași la Ierusalim și înapoi (Editura Ideea Europeană, 2007), deoarece în mod evident scriitorul nu face parte dintre aceia care descriu amănunțit etapele și împrejurările în care s-a produs importantul lor debut literar, ca și cum ar fi vorba de un eveniment istoric. Așadar, pe la sfîrșitul anilor '70, a simțit nevoia unei îndeletniciri "de suflet", departe de preocupările zilnice de istoric literar la un institut academic
Omenescul și literatura by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8242_a_9567]
-
generalizare la care apelează proza, știind că regimul totalitar are forța de a compromite milioane de ființe, de a macula conștiințe, de a corupe și nărui indivizi, de a umple cu viermi mere dintre cele mai rumene. Dar, în majoritatea împrejurărilor, mai cu seamă cînd e vorba de propriile suferințe fizice ori de experiențe dureroase în relațiile cu oameni apropiați, naratorul nostru manifestă o impresionantă discreție, o delicatețe, ce par incompatibile cu mijloacele de recreare a faptului de viață destinat adevărului
Omenescul și literatura by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8242_a_9567]
-
care o vrea. Până și cei "fără nici un Dumnezeu" au unul, măcar pentru clipele când sunt la ananghie, măcar ca absență, ca negare. Și oricine folosește, pe lângă, să spunem, repertoriul obligatoriu de rugăciuni, unul foarte personal, mereu în schimbare în funcție de împrejurările vieții. Există un fel de consfințire biblică a intimității rugăciunii, a simplității și limpezimii ei: Ci tu când te rogi, intră în odăița ta, încuie-ți ușa, și roagă-te Tatălui tău, care este în ascuns; și Tatăl tău, care
Tu și eu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/8278_a_9603]
-
Sorin Lavric Suferim de o ipocrită și la nimic folositoare pudoare atunci cînd, vorbind de împrejurările morții cuiva, îi trecem sub tăcere cauzele decesului. Discreția în privința etiologiei o punem pe seama respectului cuvenit celui dispărut. Ni se pare că, intrînd în amănuntele patologice ale sfîr-și-tului, am păcătui față de memoria răposatului, căci ne spunem că, de vreme ce tot a
Cartea morților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8279_a_9604]
-
tăcerea noastră i-ar menaja imaginea postumă, și pe deasupra ar reuși să cearnă, din mănunchiul de însușiri ale omului viu, numai pe cele bune, lăsînd deoparte detaliile stîn-jeni-toare. De aceea, cam tot ce ține de sfîrșitul unui om - boli, agonie, împrejurări, incidente, ultimele cuvinte, masca mortuară, testament, fastul funerar și locul înmormîntării - merită să aparțină universului macabru al angajaților de la pompele funebre, dar în nici un caz aerului decent al ființelor sănătoase. Cadrul funerar e respingător, dăunînd privirii înseninate cu care merită
Cartea morților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8279_a_9604]
-
dincolo - toate aceste fleacuri devin informații cruciale analizate cu evlavie și cu o migală de medici legiști. Nu e deloc greu să transformi moartea unui om în spectacol de teatru. Cine n-a simțit nevoia să-și emoționeze semenii povestind împrejurarea morții cuiva drag, fie pentru a se ușura de o apăsare, fie pentru a depune pur și simplu mărturie? E o constatare comună că toate relatările de acest fel dau o importanță providențială unor lucruri de care muribundului puțin îi
Cartea morților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8279_a_9604]
-
rigorilor derivate de aici, dimensiune asupra căreia nu are nici un rost să mai insistăm, percepția celeilalte, ca produs al hazardului, are nevoie de cîteva precizări. Avînd în vedere că cele patru lucrări expuse nu au nici o legătură între ele, cu excepția împrejurării exterioare că au fost furate și, mai apoi, recuperate, împreună, este în afara oricărei îndoieli că această expoziție nu ar fi avut niciodată loc în forma în care ea a fost atunci organizată. Așadar, cum nu un proiect muzeografic a stat
Patrimoniu recuperat, la aniversară by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8320_a_9645]
-
mijlocit întîlnirea. Un simplu act polițienesc nu poate genera consecințe metafizice. Nici Președintele, pînă la urmă, nu a revărsat prea mult din substanța și din personalitatea lui asupra celor patru tablouri. Mai întîi pentru că el nu a fost, în această împrejurare, decît subiectul unui protocol; a primit oficial și festiv lucrările, le-a pasat apoi, probabil, unui consilier, iar la București le-a restituit muzeografilor, stăpînindu-și emoțiile, așa cum se cuvine unui președinte, cu multă grijă. Dar nici în al doilea rînd
Patrimoniu recuperat, la aniversară by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8320_a_9645]
-
mirarea, prin 1955-1956, că nu-l cunosc!). Însă, observă memorialistul, "în convorbirile din Bîrlog ori cele de la Valea Vinului, anii sibieni nu i-au stimulat niciodată lui Blaga evocări stăruitoare. Uneori pomenea, ce-i drept, de burgul medieval, dar în împrejurări în care zgîndărirea jarului mocnit din parte-mi ar fi putut să însemne ireverență". De ce oare? Cercul Literar a publicat în ziarul Viața, condus de Liviu Re-breanu, în 1943, faimosul său Manifest, redactat de I. Negoițescu, care, adresat lui E.
Printre amintiri (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8331_a_9656]
-
lesne imagina decepția sa din partea unor tineri pe care-i prețuise ca studenți. "Ignorarea cu care fusese tratat, subliniază memorialistul, nu-i va fi convenit, personalitatea lui fiind cu mult mai potrivită pentru adresarea unei mărturisiri de crez estetic, în împrejurările de atunci, din acel moment istoric de cumpănă". Să aibă oare dreptate Lucian Valea, cînd, alături de consemnarea întristării marelui Blaga, consideră că sub egida acestuia "s-ar fi putut preconiza mai convingător necesitatea unei noi orientări pentru literatura transilvană, orientare
Printre amintiri (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8331_a_9656]
-
Clujul. Lucrurile se leagă oricum în sensul defavorizării din partea lui Baconsky a marii personalități din preajma sa, fără șansa vreunei reintrări în circuit.Benevolența sa de care s-a făcut caz față de Blaga nu putea fi decît ambiguă. Și încă o împrejurare îmi coroborează opinia. Cînd i-a apărut lui Blaga, în 1957, volumul Tălmăciri din lirica universală, Aurel Gurghianu mi-a propus să-i fac o recenzie pentru Steaua, pe un ton ușor ironic: "dacă tot te întîlnești cu Blaga, n-
Printre amintiri (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8331_a_9656]
-
insule de oameni fericiți. Din păcate, o bună parte din muzica de azi nu mai specifică (nici sublimul durerii, nici cel al bucuriei), ci doar generalizează. E lipsită de densitatea care dădea viață sunetelor. Detaliile s-au estompat; în unele împrejurări chiar au pierit. Ascultați o fugă de Bach: ce densitate a detaliilor! Un opus de Xenakis, din contră, nu mai e organic, ci abstract. La Bach sensul organicității întregului e girat de sensul amănuntului; la Xenakis, cucerirea atenției prin înțelesurile
Dincolo ?i dincoace de experien?? by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83404_a_84729]
-
nu pot scăpa decît într-un singur fel: dispărînd. Așa se face că generalul e mai puternic decît particularul, masele sunt mai puternice decît indivizii, istoria e făcută de stihiile impersonale, iar scriitorul este o așchie în bătaia concursului de împrejurări, semănînd cu o marionetă supusă unor condiționări sociale cărora le dă glas chiar împotriva voinței sale. Conștiința lui e precum o gazdă pasivă, parazitată de influența unor focare de putere ce domină societatea în care s-a nimerit să trăiască
Habitusul literar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8487_a_9812]
-
culturală a unei societăți - sera plantelor înălțîndu-se pe solul hrănit pecuniar de propaganda politică - este un bal mascat în care figuranții își dau aere de creatori, cînd de fapt toți sunt simple fantoșe, biete măști fluturînd în bătaia concursului de împrejurări. Societatea? Un mare animal care își convertește impulsurile sociale în expresii literare - așa arată organismul comunitar în concepția lui Bourdieu. Dar să nu-l înnegrim pe Bourdieu mai mult decît merită: sociologul e bine pregătit și are putere de persuasiune
Habitusul literar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8487_a_9812]
-
de unii dintre noi semne certe ale valorii, să lipsească. Avem, însă, datoria să respectăm alegerea făcută de un scriitor cultivat, care are dreptul, conferit de o lectură cuprinzătoare și atentă, de a stabili o ierarhie a valorilor. Prin forța împrejurărilor, subiectivă, desigur." Totuși, emit și eu o părere subiectivă, întrebându-mă: oare de ce în acest Dicționar nu a fost inclusă absolut nici o operă din literatura română, nici măcar din Eminescu? A fost însă inclusă nuvela Djamilia a scriitorului kirghiz Cinghiz Aitmatov
Dicționarul capodoperelor universale by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8499_a_9824]
-
-se de proza gidiană a "experienței", fiind un jurnal intim deghizat, destul de apropiat (de remarcat sărăcia limbajului n.m.) de unele dintre romanele lui Mircea Eliade, ca de pildă Huliganii sau Întoarcerea din rai. Cartea descrie destinul unui intelectual evreu, în împrejurările pătrunderii sale în viața universitară a Bucureștilor, apoi în cea literară, experiența pariziană, fiind o suită de portrete zugrăvite la modul abstract, eseistic, cu intervenții și meditații asupra destinului uman, asupra sensului vieții. Vocația analitică a autorului, strălucit traducător și
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
Am scris, în septembrie 1940, cîteva articole în ziarul Buna Vestire, în favoarea legionarilor. Deși articolele mele nu au făcut obiectul niciunei acțiuni împotriva mea (sic!), ele constituie o vină în trecutul meu pe care mi-am recunoscut-o în diverse împrejurări, mai tîrziu". Și nu e numai atît. În articolele sale din publicația destinată diasporei, Glasul patriei, întîlnim adeziunea filosofului la noua stare de lucruri: "Adevărul lumii noastre poartă numele de socialism. Îi cunosc chipul din cărți, îi cunosc versiunile istorice
Noica între extreme (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8513_a_9838]
-
scene care arată că nu doar cărțile, ci și viața scriitoarei ar merita transpusă într-un film. Istoricul literar amator de chițibușăraie se va bucura să descopere o similitudine între debutul Françoisei Sagan și cel al lui Proust. Sunt cunoscute împrejurările care au dus, în 1913, la respingerea de către Gallimard a primului volum din Căutarea timpului pierdut. Se știe ce eforturi s-au făcut, apoi, pentru a repara eroarea și a-l readuce în matcă pe autorul care se potrivea-mănușă direcției
Vă place Sagan? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8526_a_9851]
-
Gramatică a lui Ion Heliade Rădulescu, publicată în 1828. în preajma anului 1848 a luat ființă Asociația Literară a României, care avea ca program principal "înaintarea literaturii curat zise și încurajarea autorilor și traducătorilor cărților care ar contribui la aceasta." în împrejurările zbuciumate ale Revoluției de la 1848, această Asociație nu a putut însă să desfășoare o activitate rodnică. Astfel s-a ajuns ca, în 1866, să se fondeze Societatea Literară Română. La scurt timp și-a schimbat numele în Societatea Academică Română
Centenarul Societății Scriitorilor Români by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8546_a_9871]
-
putut totuși cicatriza definitiv o rană, o traumă profundă, nevindecabilă. Prozatorul promovează ca instanță (etică și sentimentală, în egală măsură, de o poeticitate aspră și sumbră) percepția unui copil chinuit de lipsuri, brutalizat de conflicte care îl depășesc, forțat de împrejurări să se maturizeze. Persecuția, privațiunile, amenințările vagi sau precise, bolile alcătuiesc atmosfera deportării. Ele capătă o precizie halucinantă de la un episod la altul, de la o povestire la alta: frigul în Puloverul, teama de moarte în scurta narațiune Moartea, foamea în
Ambiguitățile exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8554_a_9879]
-
în trecut și prezent", ce s-ar fi lansat în asumarea "unei noi misiuni, universale, a geniului creator românesc, pe măsura amplitudinii istoriei contemporane" (Dan Zamfirescu). Dar nu ne propunem a insista aici asupra trecutului. Ne vom opri la o împrejurare oarecum imprevizibilă și anume la continuitatea mentalității protocroniste și după evenimentele din decembrie 1989, în condiții în care s-ar fi cuvenit ca aceasta să se dizolve ori măcar să se restrîngă drastic, odată cu abolirea contextului ce a făcut-o cu
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]