1,343 matches
-
stai, dă‑ți și vesta. El își dă ascultător vesta și puloverul jos - și e incredibil, arată mult mai bine doar în cămașă simplă albastră. Aproape... normal! Apoi am o inspirație subită. — Stai așa! Fug la mine în cameră și înșfac una din sacoșele de pe scaun. În ea e un pulover pe care i l‑am cumpărat acum câteva zile lui Luke de ziua lui, dar am descoperit că are unul exact la fel, așa că mă gândeam să‑l returnez. — Uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
dolari împărțiți pe treizeci de ani? — Sută la sută cașmir! strigă altcineva. Ai văzut asta? E doar 50 de dolari! O să‑mi iau trei. Mă uit în jur la camera strălucitoare și agitată, la fetele care se vântură peste tot, înșfăcând marfa, încercând fularele, cu brațele pline de chestiile astea noi și superbe. Și, brusc, îmi simt sufletul cuprins de căldura unei revelații copleșitoare. Aceasta este lumea mea. Locul căruia îi aparțin. În fine, mi‑am găsit adevărata patrie. Câteva ore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
o ai cu ei... — ... acest stil fals simplist al tău! zice Kent și mă privește intens. Cum reușești? — Ăă... știți cum e! Cred că, pur și simplu, așa îmi vine... Chelnerul îmi pune o băutură în față și eu o înșfac cu recunoștință. Păi, noroc! spun, ridicându‑mi paharul. — Noroc! zice Kent. Ești gata să comanzi, Rebecca? Sigur! răspund, scanând rapid meniul. Aș vrea biban de mare și o salată verde, vă rog. Mă uit la ceilalți. Împărțim și niște pâine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
mulțumesc! Iau o fustă neagră, apoi o arunc repede, în clipa în care văd că are un penis roșu strălucitor aplicat în față. — Doriți să probați ceva? Hai, Becky. Nu fi așa pămpăloaică. Alege ceva! — Îhm... da. Ăsta! zic și înșfac un pulover mov pe gât, care mi se pare chiar drăguț. Ăsta, vă rog. Și îl urmez în spate, unde cabina de probă e făcută din tablă de zinc. Abia când dau puloverul jos de pe umeraș observ că are două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
O să‑mi amintesc. Și, Suze, nu‑ți fă griji. Nu‑mi pasă mie de prostioare de genul ăsta! Însă, în clipa în care pun receptorul jos, mâna îmi tremură ușor. Ce naiba or fi scris despre mine? Mă grăbesc la ușă, înșfac teancul de ziare și le car cu mine în pat. Înhaț Daily World și încep să caut prin el cu înfrigurare. Pagină după pagină... dar nu văd nimic. Mă întorc la prima pagină și încep să răsfoiesc mai atentă, uitându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
în care apare o reclamă la Cola light. — Mă uit la Cafeaua de dimineață, îi răspund. Acuma vine rubrica de sfaturi financiare. — Ce? Chipul i se încrețește de iritare. Bex, dă pe altceva. Vrea să ia telecomanda, dar eu o înșfac înaintea ei. Nu! zic, uitându‑mă fix la ecran. Vreau s‑o văd. Muzica familiară de la Cafeaua de dimineață izbucnește zgomotos dinspre ecran, în clipa în care apare jingle‑ul emisiunii, o cană de cafea, care se transformă într‑un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
vocea. Toți banii. Și acum ai datorii. — Ba nu! Dacă nu erai tu, nu aveam așa mare succes. — Ba da! spun neliniștită. Ba sigur că ai fi avut. Suze, faci cele mai frumoase rame din lume. Zău... uite la asta! Înșfac cea mai apropiată cutie și scot o ramă din material de blugi prespălat. Aș fi cumpărat asta chiar dacă nu te cunoșteam. Pe toate le‑aș fi cumpărat! — N‑ai fi cumpărat chiar atâtea, spune ea, înghițind în sec. Ai fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
-l prinzi dacă se balansează spre tine. Trepiedul gemu. Lambert se așeză în fața lui Dallas, de partea cealaltă. Corpul lui Kane apăru în marginea găurii, atârnând parcă fără viață. Dallas se aplecă deasupra golului, cu o mână gata să-l înșface de harnașament pe "exec". Era gata să-l prindă când văzu creatura brună, nemișcată, placată în interiorul vizierei, acoperind toată fața lui Kane. Își retrase brusc mâna, ca ars. ― Ce este? întrebă Lambert. ― Atenție! are ceva pe față, în interiorul căștii. Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Nu răspunse nimeni. ― Bun, reluă Dallas ridicându-se în picioare. După ce asamblează Parker aruncătoarele de flăcări, plecăm imediat cu toții la nivelul C, în antrepozitul în care a dispărut Brett, și de acolo pornim lupta. Parker zise sceptic: ― Creatura l-a înșfăcat pe Brett și s-a cocoțat până la canalul de aerisire. Eu nu-s maimuță să mă urc acolo după ea. O privi pe Ripley cu coada ochiului, dar aceasta nu comentă. ― Preferi să stai aici cuminte până vine ea după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
totul, cu privirea fixată pe aparat și-și luă degrabă arma. O chemă pe Lambert. ― Hai, s-o ștergem de aici! ― Imediat! zise Lambert, care auzise deasemenea sunetul. Zgomot bizar în spate. Se răsuci și urlă când apendicele colțos îl înșfăcă. Entitatea își revărsă masa care ieșea din conducta de aerisire. Ripley auzi strigătul prin intercomul deschis pe pasarelă și se îngrozi. Aruncând o privire în interiorul sălii, Parker se făcu alb la față când văzu ce făcea bestia. Nu putea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
strâmbat considerabil, în încercarea de a auzi sunete slabe și nu prea clare. —Jim, zice Ben după un timp. Jim? Și apoi, aproape poruncitor: Jim, stai puțin, da? Venim la tine. Jim? Unde stai? Ben se uită în jur disperat. Înșfac o foaie de hârtie și un pix și el mâzgâlește ceva. —OK, ai grijă - Jim, ce se întâmplă acolo? La naiba! Se uită la noi. Cred că s-a întrerupt... Formează încă o dată numărul, dar nu-i răspunde nimeni. —Trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
lui Ben, pare o bombă pe cale să explodeze. Păi - începe Ben, dar femeia îl întrerupe. Și asta este ea! urlă femeia, uitându-se, pe după Ben, la Jennifer. Parașuto! Știu cine ești! Ești o stricată! Se repede la Jennifer. Ben o înșfacă de umeri ca s-o țină pe loc, dar ea reușește să se elibereze, se trage puțin înapoi și-l pocnește zdravăn în cap cu obiectul pe care-l ținea în mână. E o tigaie. Niciodată până acum n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
pregătirile până în douăzeci și patru de ore și să începi să te îmbraci mai bine de mâine seară. Încă un lucru: Să nu te sperii! Să nu mă sperii de ce anume? Vei vedea tu, promise el sumbru. Duse mâna după pahar, îl înșfăcă cu putere și pentru un moment m-am temut c-o să-l spargă și pe ăsta. Îl duse la gură și bău din el cu sete, apoi îl trânti din nou pe marginea canapelei pe care stătea, forțându-l să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
venind în fugă din bucătărie. Dar observă că Alex rămăsese în bucătărie, cu brațele în jurul fiului ei, Jamie. Părea îngrozită. Dave nu înțelegea ce vedea. Jamie vorbea cu femeia din mașina albă mare, iar apoi ea sărise afară și îl înșfăcase. Dave nu avea înclinația să atace femei, așa că privi cum femeia îl lua pe sus pe Jamie, îl duse în spatele mașinii albe și deschise ușile acesteia. Dave văzu înăuntru un bărbat în halat alb și văzu o mulțime de echipamente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
că am reușit într-un final, profitând de faptul că ceasul de masă la care bunicuța privea semnificativ pentru a mă face să înțeleg că ar fi cazul să-mi cam iau tălpășița, am constatat că nu mai merge. Am înșfăcat din zbor ocazia de a le arăta ce tip de valoare a cunoscut fata lor și, sculându-mă de pe scaun, cu o siguranță de care m-am mirat și eu, pun mâna pe ceas și zic: - Ia să vedem noi
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
vrut să spun. Stai puțin ! mă trezesc spunând. Stai... doar o clipă ! Vreau să spun și eu câteva lucruri. Ce tot zic aici ? N-am nici un lucru de spus. Pe birou se află o doză de Panther Prime și o Înșfac, poate mă inspiră. Încercând să câștig timp, mă ridic, pornesc spre mijlocul camerei și ridic cutia sus, să o vadă toată lumea. — Panther Prime e... o băutură pentru sportivi. Mă opresc și urmează o tăcere politicoasă. Simt că mă furnică fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
se poate, nu poate să fie... E Connor. E sfâșietor de frumos. Are un bronz superb, scandinav și ochii mai albaștri ca niciodată. Aleargă Înspre mine. Nu Înțeleg nimic. Ce face aici ? În clipa În care ajunge lângă mine, mă Înșfacă și mă strânge tare de tot la piept. — Slavă Domnului, spune cu voce spartă. Mulțumesc lui Dumnezeu. Ești OK ? — Connor, ce... e cu tine aici ? — Am sunat la compania aeriană ca să-i Întreb la ce oră aterizezi și mi-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
că poate mai dă o raită pe la marketing mai târziu“, mă gândesc cât se poate de serios la alternativa de a mă ascunde În toaletă până pleacă. La 5:30 fix mă opresc În mijlocul propoziției, Îmi Închid computerul și-mi Înșfac haina. N-am de gând să dau iar nas În nas cu el. Pornesc aproape În fugă pe scări și nu mă relaxez decât În clipa În care mă aflu dincolo de ușile mari de sticlă de la intrare. O dată În viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
mea, se află Connor, care are pe chip aceeași expresie de martir pe care a avut-o și la birou. — Bună, zice. Uite lucrurile de care-ți spuneam. M-am gândit că poate ai nevoie de ele. — Ăă, mersi, spun, Înșfăcând cutia, care pare să conțină o sticlă de șampon L’Oréal și un pulover pe care nu l-am văzut În viața mea. Eu n-am apucat Încă să mă uit dacă ți-au mai rămas și alte lucruri la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
ai spus că nu e vorba de alt bărbat ! Mi-ai promis, Emma ! — Pentru că nu era ! Însă... acum e. Și trebuie să pice din clipă-n clipă... Connor, crede-mă, nu e bine să te bagi În povestea asta. Îl Înșfac de braț și Încerc să-l ridic, dar are șaptezeci și ceva de kile. Connor, te rog frumos. Nu ne Îngreuna și mai mult situația. — Cred că ai dreptate. În cele din urmă, se ridică În picioare. Plec. Pornește către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
o rochie absolut Înfiorătoare de nailon, cu mâneci bufante. — Dar nu vreau să fiu Albă ca Zăpada... Încep, dar amuțesc brusc În clipa În care o văd pe Moira de la contabilitate cu un costum uriaș de gorilă În brațe. OK. Înșfac repede rochia. O să fiu Albă ca Zăpada. Mai am un pic și-mi vine să plâng. Superba mea rochie, care Îmi pune corpul În valoare, zace Într-o sacoșă de stambă, unde o să aștepte până la sfârșitul zilei. Iar eu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
toți cei care sună despre cine e vorba ? — Emma, tatăl tău la telefon, spune Nick. Zice că trebuie neapărat să vorbească cu tine, urgent... Nu pot, zic ca paralizată. Nu pot să vorbesc cu nimeni. Trebuie să... Trebuie să... Îmi Înșfac haina și ies aproape În fugă din birou și pe hol, spre scări. Peste tot, oamenii se Întorc la birourile lor după ce au vizionat interviul și se holbează la mine când trec pe lângă ei. — Emma ! În clipa În care ajung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Îl rostește, de ocara Întregii lumi. Spune-i că Emma nu dorește să vorbească cu el ! șoptește Lissy. — Nu ! Trebuie să vorbească cu el, Îi șoptește Jemima. Altfel, o să creadă că a câștigat. — Doar nu... Dă-mi-l ! spun și Înșfac telefonul din mâna Jemimei, cu inima bătând să-mi sară din piept. Bună, zic, cât de tăios sunt În stare. — Emma, eu sunt, aud glasul familiar al lui Jack și, fără veste, mă străbate un val de emoție care aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
sunt roșie la față și respir greu, și pun un punct atât de apăsat, Încât aproape perforez pagina. Țineți minte ce v-am spus? Curierul mă privește fără nici o expresie. — Fată dragă, eu lucrez la depozit. — Știu ! spune Lissy brusc. Înșfacă clipboardul din mâna tipului și scrie clar, cu litere mari, sub numele meu, FĂRĂ PREJUDICII. Adică ? spun. — Adică „N-am să te iert niciodată, ești un nenorocit... dar păstrez florile.“ — Și că o să i-o plătești, adaugă Jemima hotărâtă. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
ce se Întâmplase de fapt În acea noapte În care-i sărutase prostituatei buzele reci ca gheața? În umbră, foarte aproape de mașina lui În care o primise decis să-i schimbe destinul nefericit, pândea proprietarul trupului ei, nemernicul care-i Înșfăca banii și o sechestra până a doua zi, când fata era Împinsă din nou În stradă, cu brutalitate. Ceea ce a aflat de la ea În cele câteva minute de intensă tandrețe, l-a cutremurat pe Ben: fata, avea un cancer limfatic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]