7,247 matches
-
proiectele nu au ajuns să fie finanțate din lipsă de sponsori, deoarece acest program de finanțare este susținut din fondurile atrase de CAR de la sponsori și donatori. Totuși, deoarece cerusem și sprijinul Primăriei pentru aceste proiecte și deoarece primarul fusese încântat de grupul de femei, Consiliul Local a hotărât să finanțeze cele două proiecte. Lucrările de tragere a apei în școală s-au finalizat în toamna lui 2004, iar parcul de joacă e plănuit pentru primăvara lui 2005. Cu ocazia deschiderii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ne face de rîs în ochii întregii lumi. Ținînd cont de caracterul compozit al acestei lucrări, m-am întrebat : „în fond, ce le oferă Sorin Cotlarciuc cititorilor săi?”. Ei bine, Meandrele destinului este o scriere tulburătoare, bine articulată, care uneori încîntă, alteori contrariază, dar nu-și lasă cititorul indiferent, ci, dimpotrivă, îl îndeamnă la reflecție, o scriere în cuprinsul căreia se regăsesc un om, o familie, o generație, o epocă, o țară care și astăzi, urmînd meandrele unui destin zbuciumat, își
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
ei. În Dorohoi s-a căsătorit cu medicul specialist ginecolog Ion Vasiliu, care a venit acasă la mine într-o seară, cu o sticlă de votcă, să o ceară de soție și, bineînțeles, după ce am băut-o, am fost destul de încântat să-mi fie cumnat. Viața patriarhală din Dorohoi, oraș mic și cochet, cu obiceiuri moștenite de la evrei, care au format una din cele mai puternice comunități ebraice din țară, nu a atras-o definitiv și, când s-a ivit ocazia
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
pe parcursul excursiei organizate de școala noastră în Ardeal, Deltă și Litoral. Rezervația naturală „Delta Dunării” m-a impresionat prin unicitatea și sălbăticia itinerarului parcurs, cu un vaporaș închiriat de organizatori, pe brațul de la Tulcea până la Sulina. Acum nu m-ar încânta o excursie în deltă, ajunsă pe mâna unor administratori, numiți politic sau prin corupție, care o poluează cu privatizări suspecte și kitsch-uri imobiliare. Averea care ne-a fost confiscată de statul comunist, spre norocul nostru, a constat numai în
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
un spic, cu forme rotunjite acolo unde trebuia, emanând o lumină distinsă pe chipul ei, care o Încorona. M-am apropiat tiptil de ea, Încercând să trec neobservat prin preajmă. Cele câteva fete o primiseră prietenește, și se arătaseră destul de Încântate la vestea că le va fi colegă. O adulmecam prostit, pe sub discursul mormăitor al grăsanului, care ne urzica urechile În maniera-i binecunoscută. Fata asta, cu adevărat frumoasă, Îmi răvășea totul pe dinăuntru. Am devenit moale ca o meduză turmentată
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
la tot pasul. Încetini când descoperi lângă un pietroi ceva strălucitor. Era un ciob de sticlă colorată, În care o rază purpurie se oglindea fericită. Îl ridică și privi globul soarelui prin bucata de sticlă și se arătă nespus de Încântat. Apoi, sărind de pe un picior pe altul, traversă un pod scârțâitor, construit din scândurele și sfori, În apa căruia Își adânci chipul cu maimuțăreli puerile, amuzându-se teribil de chipurile născocite În joacă. Doi pescari cu nailoanele undițelor Întinse Îi
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
foșnet) pe care-l face o rochie ce alunecă de-a lungul unui trup de femeie (inima Îmi zdrobise coșul pieptului, iar secundele curgeau infinite). În Întunericul din cameră nu distingeam absolut nimic. Cameră de hotel serios! - mi-a zis, Încântat de postura mea fericită. După o pauză Îndelungată (pe care așteptarea mea o făcu nesfârșită), am sesizat un soi de tors ca de fus și am simțit ceva tolănindu-se ușor pe pat. Încercam să mă mișc, dar torsul acela
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
și abordau poziția unor oameni trecuți pe sub furcile caudine ale vieții. O cunoșteau bine pe Ina, știau cât este de sensibilă, de firavă și de sentimentală. Hotărârea ei de a îmbrățișa o profesie atât de încărcată de neprevăzut nu-i încânta. În mediul spitalicesc, în fiecare zi se putea confrunta cu o serie de cazuri ieșite din comun, care ar îndurera-o și i-ar leza poate chiar personalitatea. Discuțiile în familie au durat luni de zile. Mama pe de o
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
mine poate să stea și Nela. — Cum să stea Nela? — Dacă îi lași totul pregătit, o să stea. Mara dădu din cap afirmativ, iar doamna Aurelia râse satisfăcută, descoperindu și toată proteza cu dinții de plastic, drepți și foarte albi. Era încântată să o poată ajuta pe Mara, poate că ar fi vrut să facă mult mai mult, dar din patul ei nu era în stare decât să dea sfaturi și să aștepte. Mara o înțelesese mereu și nu i se părea
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
același loc, lângă ghișeul de bilete, și stăteai cu privirea pierdută după troleibuz, ca o cameră de filmat cu obiectivul închis. Îți place să aștepți, adori timpii morți pentru că atunci chiar nu poți face nimic și probabil că ai fost încântat să găsești lângă urmele pantofilor tăi alte urme lăsate în asfalt de niște tocuri subțiri. Putea fi o întâmplare, dar urmele s-au repetat și asta te-a făcut mai atent. În asfaltul gri urmele mai aveau conturul pantofilor și
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
de-a dreptul plictisitoare. Reușise să adune enorm de multe fișe; la început le așezase în bibliotecă, apoi prin sertare, ca în cele din urmă să umple cutiile de pantofi. În fiecare seară mai introducea o analiză în cutia albastră, încântat de comoara sa. Avea mereu impresia că nu era suficient, că parcă îi scăpase ceva, și atunci căuta alte articole prin tot felul de jurnale literare. Materialul critic putea fi grupat în câteva categorii: spațiul și timpul, tipologia personajelor, ironia
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
ajunse acasă, se întunecă de-a binelea, dar asta nu-l împiedică să și strângă lucrurile și să-și facă o rezervare la prima cursă aeriană care pleca spre un ținut unde echipa sa nu ajunsese încă. Se simțea mulțumit, încântat de decizia sa. Cu obrazul lipit de geamul hubloului de la clasa economy, zâmbi la gândul că va putea duce o viață obscură, că va pescui guvizi și creveți cu propriul năvod, că va fi liber să colinde străzile și tavernele
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
se uită în spate, fiind convins că o altă persoană îi răspunde acestei îmbrățișări, dar nu văzu pe nimeni. Nu îl recunoscu pe cel care venea spre el, însă știa că figura sa fusese mult timp pe coperțile revistelor. — Sunt încântat să vă cunosc personal, domnule Zara. — Cum de mă recunoașteți? — Sunteți o figură destul de familiară celor care citesc Daily Mirror. Celălalt îl conduse pe Zara la hotel; cheia de la recepție, semnătura în registru și apoi camera răcoroasă. După baia rapidă
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
agențiilor de turism, preferând căldura și bucătăria locală doar pentru a-și termina cel de al nouălea roman. În pagina patru ziarul publica un imens interviu cu Leo Raman - lansarea noului său roman, editura, subiectul, inspirația, estimări critice. Prozatorul era încântat de promovare și de tiraj și aștepta încrezător aprecierea criticilor, mai ales că personajul principal era chiar un critic literar în căutarea biografiei autorului. Orlando Zara rămase înmărmurit, privea fotografia lui Raman și nu mai îndrăznea să facă nici o mișcare
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
mergi cu imaginația mai departe și să creezi un al doilea personaj, astfel încât povestea să aibă un contur cât mai plauzibil. De data aceasta va prinde viață în ochii lui X și ai tăi, o femeie. Și, pentru a-i încânta pe cei mai mulți dintre cititori, va fi vorba de o femeie tânără și frumoasă, calități suficiente pentru un personaj feminin. Aici este bine să nu dai prea multe detalii și să lași ca fiecare să-și imagineze ce vrea; nu are
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
care nu aveau ce face, și pentru care erau admonestați, de către primărie, și nu numai. De la alții îl preluau ei, cu puținele mijloace încropite de la început. Sortau tot ce le cădea în mână. Din urma sortajului rămânea o imagine care încânta multă lume. A apărut, de îndată, și clientela, care căuta moloz, de calitate, gata sortat. și nu a durat mult timp până ce societatea molozarilor a cucerit piața. Prosperitatea i-a crescut, pe acești oameni de afaceri, cum crește drojdia aluatul
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Am mai văzut, de-aproape, Turnul Eiffel - care seara este impresionant (păcat că acolo ești agresat de negrii care vînd brelocuri cu monumentul și machete luminoase, și care uneori, chiar te-njură fiindcă nu vrei să le cumperi!); am fost Încîntat de Montmartre ( cartier Încă boem, cu pictori care te acostează, sperînd că-ți vor face portretul, cu multe restaurante mici și cu suveniruri delectabile); mi-a mai plăcut catedrala Notre Dame și, În egală măsură, Împrejurimile; m-au Încîntat Luvrul
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
fost Încîntat de Montmartre ( cartier Încă boem, cu pictori care te acostează, sperînd că-ți vor face portretul, cu multe restaurante mici și cu suveniruri delectabile); mi-a mai plăcut catedrala Notre Dame și, În egală măsură, Împrejurimile; m-au Încîntat Luvrul și piramida, Defense și Sacre Coeur; dar, vai!, Gioconda a fost o decepție!( prea mic tabloul, pentru imensul perete pe care era postat!). Tot o decepție, Moulin Rouge - plus Împrejurimile. Am mers mult cu metroul ( Într-o singură seară
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
o distanță proporțională cu aceeași velocitate, cred că aș fi gâfâit de n-aș mai fi putut. Așa părea că efortul depus e floare la ureche. Debordam de energie și aveam o condiție fizică de invidiat. Tocmai când constatam eu încântat această stare de lucruri, hop că am ajuns la marginea patului. M-am uitat în jos și mi s-a părut că dinaintea mea se căsca o prăpastie. M-am retras instinctiv. Ce urma să fac? Puteam să cobor pe
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
atât de cuprinzătoare: "Io sunt Vasile, Mirică Vasile." ORL-istul îi surâse, întinzându-i afabil mâna, dar cu o strălucire de maliție în priviri: "Bond, James Bond!". Nea Vasile dădu noroc și se holbă amuțit de uimire. Medicul urmă calm: "Încântat de cunoștință, domnule Mirică! Problema e ce te aduce pe dumneata în cabinetul meu. Ia spune-mi o poveste frumoasă acum!" Păi, cum să vă spui io..." "Ai alunecat și..." Nu, n-am alunecat. M-a lovit o ușă. O
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Cred că un individ mult mai avizat decât specialistul nostru în jurnalism, probabil vreun nenorocit de șoarece de bibliotecă răzbunător, i-a aruncat acestuia o ditamai șopârla ca nadă, iar expertul nostru în mass-media, hulpav, a înghițit-o cu tot cu undiță, încântat de frumusețea zicerii. Naiv, a prezentat-o mai apoi ca fiind un fapt de viață real, întâmplat, să vezi ce chestie, chiar domniei sale. A venit momentul să se termine odată și cu făcătura asta. Pentru a îndrepta această eroare care
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
țărănci originale, ori îs niște bubă-n cur, d-astea, dă nu taie ceapa dăcât la aparat, că-și strică manichiura. Da' ce mă mir io, c-așa-s toate tipele azi. Vorbesc dă alea cu aspect comercial, să mai încânte ochiu', nu dă nasoale care-s bune dăcât dă muncă pă șantier, în Spania. Să-nlemnesc dă nu, da' toate muierile dă azi, cu o facultate la bază, au numa' harfe în creieri, dă te ia groaza. O femeie cumsăcade
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
practic nu răspunsse la obiect. A răspuns evaziv, apoi, folosind încă o comparație agricolă, și-a luat poșeta și a plecat lăsându mă singur printre rafturile cu cărți. Atât de mult aș fi vrut să stăm de vorbă, să-mi încânt auzul cu timbrul vocii ei ca de fulg dornic să ajungă pe sol. Îmi doream poate mai mult decât oricând acest lucru. Nu puteam s-o strig nici într-un caz, deoarece aveam senzația că aș fi divulgat imediat legătura
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
vrei dumneata. Știi numărul meu de telefon, nu? Vino în acest birou când dorești. Vino ca acasă. A! Era să uit! Mi-e un dor nemaipomenit să discutăm și filozofie. Ah! Feblețea mea-filozofia! Marx, Enegels, Lenin - stâlpii filozofiei. Aș fi încântat, tovarășe. Mi-ar regla tensiunea. Mi ar întineri inima.” 2. 6 decembrie ’80. Francisc Herrea Luque: “Din prietenie poți să te alegi cu râie. Cel mai bun mijloc să respecți pe cineva, e să nu ți-l apropii prea mult
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
nu-i dă replica imediat, ca să o evidențieze mai bine: Nu mă fă pici, că dau cu tine de pereți, Dumnezeii mătii, că și-așa ești prost ca napu n gară. Titi, din seamă afară de calm, părea de data aceasta încântat ca o bivoliță pe care coțofana, gata urcată, se străduiește să o satisfacă aproape contra cronometru. Vorbește frumos. Ce-ai zis, piciule? Dar ce? Tu n-ai voie, mă, să fii prost ca napu-n gară, puiu’ tatii? Știi ce? Unu
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]