1,239 matches
-
laolaltă și alcătuiesc o plută de amintiri. Se află Într-o cameră, o cameră mică, pătrată, cu pardoseală de ciment neted, aproape strălucitor, el nu-i simte netezimea, picioarele Îi par niște butuci, atârnă ca plumbul. Iată și de ce e Încălțat. De obicei e desculț. Își privește picioarele și vede niște pantofi de pânză cu tălpi de cauciuc, destrămați la vârfuri de când au fost curățați cu peria aspră. Tălpile scârțâie când Își mișcă picioarele. Imagine puternică, dar o să ducă ea oare
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
dar tot mai prind două acorduri din Dolănescu. Mâna cealaltă a și desfăcut șireturile, piciorul drept executind o descălțare rapidă, ca de armată. Pantoful celălalt l-am aruncat la intrarea în baie și, imediat, regretând parcă ce am făcut, mă încalț la loc. Dacă m-ar privi cineva, ascuns, dintr-un colț al tavanului, pe acolo, prin crăpătura cea nouă, ar zice că sânt nebun: "A stat două ore nemișcat pe canapea, după care, brusc, a deschis televizorul, s-a descălțat
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
din spate, când s-a ridicat să se ducă la baie să se spele, dar și din față când s-a întors. Era bună rău de tot și, din față, și din spate. Așa mi-au spus când i-am încălțat în viteză. E pentru prima dată când îmi spun lucruri frumoase. De obicei mă ceartă că-i scot forțat, fără să mă deschei la șireturi. După care se roagă de mine măcar să nu-i mai încalț fără să-i deschei
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
spus când i-am încălțat în viteză. E pentru prima dată când îmi spun lucruri frumoase. De obicei mă ceartă că-i scot forțat, fără să mă deschei la șireturi. După care se roagă de mine măcar să nu-i mai încalț fără să-i deschei în prealabil dacă tot am fost atât de țăran să-i descalț forțat. Ca să nu mai vorbesc de ce au auzit de sub pat. Te-ai gândit vreodată ce univers și ce orizont de observație au pantofii în
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
bine că Vișinel trebuie să deprindă unele lucruri de care fusese străin. Atât modul său de a se purta, cât și limbajul, cereau o răbdătoare șlefuire, ce avea să se înfăptuiască cu timpul. Îl întrebă totuși pe Mihăiță: - Bunăoară!? - Intră încălțat cu pantofii plini de noroi, mănâncă repezit, ca să nu mai spun că nu-i înțeleg multe cuvinte, pentru că le pronunță în limba rromă. - Și ce ai dori tu să fac? - Să hotărăști, spuse el, pe fața sa apărând întunecimi, care
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
devine gheață și nu mai curge. Un rîu înghețat nu mai e rîu. Era o sîmbătă crudă de octombrie. Purtam cămașa nouă, cu dunga albastră la înălțimea pieptului, cu un pulover obișnuit de lînă, deasupra, pantaloni scurți de lînă și încălțasem pantofii albaștri de tenis, de asemenea, noi. Un grup de băieți, cam zece dintre noi, ne adunaserăm pe debarcader. Băieții își schimbaseră hainele în vestiar, eu traversasem podul gata echipat. Hainele lor erau purtate, le primiseră de la frații mai mari
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
cum putea în anul foametei 1947. Țin minte că de Crăciunul din 1946, tata a tăiat doi porci pe care-i crescuserăm doar cu zer de la vaci și cu buruieni. Pielea se jupea de pe porc și se făceau opinci de încălțat pe timp de iarnă. Opincile, dacă nu le țineai atârnate sus, într-un cui bătut în grindă, pe hol, pisicile ți le rodeau și nu mai aveai cu ce să te încalți a doua zi. Grăsimea de la porc era topită
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
jupea de pe porc și se făceau opinci de încălțat pe timp de iarnă. Opincile, dacă nu le țineai atârnate sus, într-un cui bătut în grindă, pe hol, pisicile ți le rodeau și nu mai aveai cu ce să te încalți a doua zi. Grăsimea de la porc era topită și pusă în oale cu carne prăjită, iar oasele se afumau și erau folosite la făcut borș. Noi aveam în gospodărie trei vaci, un cal și vreo cincisprezece oi. Spre primăvară, tata
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
Adrian, ținând ziarul deschis, ca să vadă uriașă poză color a lui Șam Sharp. Poartă cizme de călărie. Doar că el nu călărește. Nici macar n-are căi. — Alea nu-s cizme de călărie, o corectă Adrian. Sunt cizme de cowboy. Le-ncalță când iese cu motoreta lui de teren. — Motoreta de teren! Când are de gând să se maturizeze odată? Oricum, în poza nu apare pe-o motoreta, ci așezat la calculator, iar cu cizmele alea de cowboy în picioare, zici că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
și o scoică mare din plastic. Tocurile ei nu mai atingeau asfaltul și Mara pluti până la etajul patru. În cadrul ușii, Nela molfăia gumă. — Doamna a mâncat, și-a luat medicamentele și acum sforăie. — Poți să pleci, Nela. Mulțumesc. Nela se încălță în hol cu sandalele ei cu două barete, din care degetul mare îi ieșea la fiecare pas. Își dădu cu ruj la oglinda din vestibul, își dădu cu deodorant la subraț, și se întoarse spre Mara ca și cum ar fi așteptat
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
care vorbește, e cineva! Ionică: Bine, ia-ți cizmele! (îi dă moșului câțiva bani) Umblă sănătos! Cotoșman: Și la pungă gros! Negustorul: Câț, spurcăciune! Ionică: Șiret moșul, cum făcu, cum drese, ma lăsă fără nici un ban în buzunar. Cotoșman: (se încalță vorbește cu mândrie) Stăpâne, ia uităte la mine! Îmi dai voie să mă prezint? Sunt Motanul Încălțat, zis Cavalerul Cotoșman. Tot pământu-n lung și lat Orișicât ați căutat Până acuma n-ați aflat De Motanul Încălțat! Sunt isteț și plin
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
II: Cine miorlăie, eu? Slujitorul I: Tu! Slujitorul II: Ba tu ai miorlăit! Slujitorul I: Eu? Eu miorlăi? Slujitorul II: Atunci cine miorlăie? Cotoșman: Eu vitejilor...Am onoarea să vă salut! Slujitorul I: (înspăimântat) Vorbește pisica!... Slujitor II: Și e încălțată cu cizme! Cotoșman: Întocmai...Eu sunt cavalerul Cotoșman, Motanul Încălțat. Cu cine am plăcerea să miaun... pardon, să stau de vorbă? Slujitor I și II: Păi noi... Cotoșman: Aș vrea să știu ce căutați pe moșia stăpânului meu! Slujitorul I
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
trebuie din timp... și eu vă făgăduiesc să vă dau de băut cât veți voi și ce veți voi, ca să nu vi se aplece după pește! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Nici nu se crăpase bine de ziuă, când întîiul pungaș se-mbrăcă și se-ncălță frumos cu hainele și ghetele furate și plecă în piața cetății. Când ajunse el, vânzarea era în toi. Se opri dinaintea unui negustor de pește, alese din ochi un crap mare cât un miel și auriu, cu ochii roșii, de
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
aduse aminte de cizmele sale mânjite cu borhot. - Văd că, de oriunde ar veni, bărbații poartă cizme, conchise Mașa și fața i se destinse Într-un zâmbet blând. - Nu zâmbi, Mașenca, spuse Extraterestrul. Nu râde de cizmele mele. Le-am Încălțat mai mult de pamplezir, ca să fiu În pas cu vremea. Cizmele mele sunt nimica toată față de cizmele ce au intrat În viața ta. Gândește-te, Mașa, ce-au făcut toți acești bărbați din tine! Au coborât din tanc, s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
arăt taman ca globul pământesc“, gândi Mașa, Îmbărbătându-se. Era totuși curios faptul că vedea perfect și se putea orienta În spațiu. În jurul ei totul rămăsese neschimbat, doar capra suferise și ea o ușoară metamorfoză; picioarele-i erau de om, Încălțate În cizme ostășești, iar botul i se termina c-un barbișon de tablă, ca la faraoni. Evlampia probabil nu-și dădea prea bine seama de modificările pe care le suferise organismul ei: rumega În continuare un smoc de fân și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
o capră. Asta dacă te uitai de jos. Când o priveai dintr-o parte, perspectiva ce ți se deschidea În fața ochilor era și mai bizară. Capra semăna Întru câtva cu o mașină imensă de tocat carne, sprijinită pe patru picioare Încălțate În cizme, din ale cărei extremități se scurgeau două capete umane. Mașa-Mașa se uita la ele ca prostită. Atât capul de bărbat, cât și cel de femeie ce se ițea sub coadă Îi păreau cunoscute. Unde le văzuse oare? „Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
lăsă pur și simplu fără grai. În fața lui, la o masă lungă, stătea șobolănița uriașă, Îmbrăcată În rasă de judecător, Înconjurată de cei doisprezece șobolănași ai săi, Înveșmântați În odăjdii de sfinți. Iar În spatele lor, umbla de colo până colo, Încălțat În cizmulițe cu tocuri Înalte, purtând o creastă de cocoș pe cap, tovarășul de afaceri al lui Subotin, Elizei. La vederea acestei adunări, Ippolit fu cuprins de un șoc atât de puternic, Încât căzu și Începu să se zvârcolească, făcând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Asociația l-a răsturnat de la putere pe Iorga și guvernul său. Acesta, după ce că nu plătise salariile învățătorilor timp de opt luni a avut și nefericita inspirație să declare:"Învățătorii, cei care poartă ca și Hristos numele de învățător, să umble încălțați cu sandale de lemn, cum a umblat și Hristos". Savantul făcuse, din păcate, o confuzie de așezare geografică. Una era să porți sandale în Orient și alta la temperaturile de îngheț ale României! La școala normală din Galați, ca și
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
era o activitate curentă. Apoi deschise ochii, se răsuci și-și aruncă ochii în cealaltă parte a patului - și se smuci în sus, încruntându-se. Băiatul nu era acolo. Își azvârli picioarele peste marginea patului și se apucă să se încalțe cu ciorapii de cauciuc care-i serviseră drept pantofi, în tot acest timp simțindu-se cam năuc. Dar aceasta era - observă el - o reacție talamică. Văzu că pantofii erau curați. Și hainele, care erau frumos așezate pe un scaun, fuseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
că și eu abia am aflat. — Îmi pare rău că vă despărțiți. Și mie, dar asta e! — Stai, dacă e așa, să-i lași cea mai frumoasă impresie, îi aranjă Elena părul, potrivindu-i bluzița, costumașul, obligând-o să-și încalțe sandalele cu toc care-i plăceau ei și geanta care li se asorta. Să-l dai gata ca să nu te uite. —Ciau, bambino! Săru’ mâna, mamă! Am plecat. —Pa! Pa! În drum spre spital, Cecilia încerca trăiri diferite. Era bucuroasă
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
poșeta de pe scaun și pleacă înfuriată pe ușă, alergând pe coridor. Matei după ea îi strigă: —Cecilia, stai nu pleca! Te rog, iartă-mă! Coborând repede scările, furioasă cum era, îi trage și Elenei o înjurătură că o determinase să încalțe sandalele cu tocul înalt ce o îngreunau acum la mers. Bănuind că Matei o va urmări cu mașina, Cecilia ieșind pe poarta spitalului, apucă pe o cărare care ducea în parcul copiilor. Acolo, se-așeză pe o bancă stingheră, într-
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
dispăruse și că, În locul farfuriei cu resturi, se afla acum o pălărie de pai cu boruri largi, plină cu bucăți de prescură stropite din belșug cu ulei și vin. Acum masa Înainta spre el cu pași hotărâți. Picioarele ei erau Încălțate cu adidași Nike, destul de jerpeliți. Încălțămintea Îi aducea aminte de cea purtată de Bikinski. Numai că pictorul purta de obicei doi adidași, or, aici se mișcau Încolo și Încoace patru. Poate că văd dublu, Își spuse medicul. Scena părea desprinsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
tren se adunaseră aproape toți mușterii de la Corso. Un compartiment Întreg era ocupat de Bikinski, reprezentat În mai multe ipostaze. Și tânăr, și bătrân. Privit din față și din spate, cu și fără barbă. În chip de stâlp de afișaj, Încălțat cu adidași Nike și cu vraful de icoane sub braț sau În chip de piatră kilometrică, alergând pe străzi de unul singur... Unul din Bikinski privea absent pe geam, altul se uita cu ochi pierduți la Noimann. Compartimentele cu sutele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
apă umbra dealului ce străjuia semeț și maiestos. La un moment dat, o smucitură puternică și un clinchet de clopoțel mă atenționează din dreapta. Am reacționat rapid am prins cu mâna firul ce se întindea, dar neatent am pus picioarele încălțate cu cizme de cauciuc pe iarba putredă și udă. Am alunecat și rapid am început să cobor spre hăul de apă de la baza digului. În alunecarea pe dale, încercam cu disperare să mă agăț de ceva sau să găsesc un
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
masa și ierburile și lucrurile făgăduite“. Atunci l-am văzut pentru prima oară de aproape pe Dragoș, altfel decât culcat pe masă; fără demnitatea stării de mort sau inofensiva încremenire moale a păpușilor de ceară, părea un bătrânel oarecare; era încălțat cu opinci din piele de porc întoarsă cu porii în afară, purta niște ițari și o cămașă lungă, de in, costumația lui ar fi putut părea la fel de normală și cu câteva mii de ani în urmă, și astăzi, în vreun
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]