1,577 matches
-
eroi; etern; eternitate; fad; falnic; familie; fantomă; fascinat; fată; făurar; femeie; fier; fîntînă; flori; fructe; frumos; fundament; generație; de ghips; gips; gîndire; gotică; grădină; ideal; idol; idolizare; imaginație; imobil; imobilizare; imoralitate; important; impozant; impunătoare; incapacitate; inerție; insensibilitate; Ion Creangă; înalt; închinare; înfricoșător; îngeri; a înlemni; întîmplare; lemn; de lemn; liniște; liniștit; lipsă de viață; Lupoaica; Matei; mausoleu; merite; meșter; metal; mică; mie; mirare; Mircea; fără mișcare; mîncare; momîie; monstru; mormînt; munte; muzică; Napoleon; neagră; neființă; neinteresant; neînsuflețire; nemurire; neștiință; oameni mulți
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
din dragoste; disconfort; distrugere; divorț; dorință; dulce; durere psihică; durere puternică; dureroasă; dureros; dușmănie; emoții; firesc; Florescu; franceză; frică; geamăt; gînduri; gri; groază; groaznică; haos; iarbă; ignoranță; Iisus; indignare; indispoziție; inima; inimă frîntă; îmbrățișare; împăcare; în dragoste; încărcare; încercare; încercări; închinare; închis; încredere; înșelătorie; întîlnire; întuneric; îți pasă; lipsa cuiva; lungă; mică; mister; mîngîiere; moarte lentă; morfină; natural; nedescrisă; negru; neînțelegere; neplăcut; pacoste; patimă; păcat; pedeapsă; pesimism; pierdere de timp; plăcere; a plînge; ploaie; priveghi; prostie; purificare; putere; puternică; răbdare; rea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
teologia samariteană; de exemplu, pasajul în care se spune că locul ales de YHWH pentru construirea templului este Muntele Garizim, și nu Muntele Sion. În toate versetele din Biblia ebraică în care se vorbește despre Ierusalim ca loc central de închinare, samaritenii au inserat propriul lor centru, Muntele Garizim: <yzyrg rh (un singur cuvânt în ortografierea lor). Această schimbare apare în ambele versiuni ale Decalogului, drept a zecea poruncă 1, referitoare la sfințenia muntelui Garizim. De asemenea, aceeași înlocuire o întâlnim
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
foarte mult în probleme de doctrină; ambele grupări erau monoteiste, credeau în legea lui Moise pe care o socoteau revelată de către Dumnezeu și așteptau vremuri mesianice; ceea ce îi separa în mod deosebit era legitimitatea preoției și locul templului unde aduceau închinare lui YHWH. Am spus puțin mai sus că saducheii, la rândul lor, respingeau legea orală, astfel încât ne-am aștepta ca cel puțin în acest punct, între saduchei și samariteni să existe o anumită înțelegere 2. Însă, întrucât saducheii erau reprezentanții
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
modificări deliberate, Pentateuhul samaritean aduce mărturie despre una dintre formele textuale ale Pentateuhului ebraic din secolul al IV-lea î.Hr. Pe baza celor relatate la I. 4,20, unde aflăm despre credința samaritenilor potrivit căreia lui Dumnezeu i se aduce închinare pe Muntele Garizim, se crede că au modificat textul Pentateuhului original pentru a-și legitima această credință. De fapt, nu se știe cu absolută certitudine cine este autorul acestor modificări, din moment ce chiar și în tradiția iudaică întâlnim anumite indicii potrivit
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
au modificat textul Pentateuhului original pentru a-și legitima această credință. De fapt, nu se știe cu absolută certitudine cine este autorul acestor modificări, din moment ce chiar și în tradiția iudaică întâlnim anumite indicii potrivit cărora lui YHWH i se aducea închinare și pe muntele Garizim, indicii ce au fost înlăturate ulterior 1. Pe de altă partea, există semne clare ale intervenției samaritenilor în textul Pentateuhului; de exemplu, în locul binecunoscutei propoziții deuteronomice, „locul pe care îl va alege Domnul”, samaritenii spun „locul
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
de făpturi divine și de oameni", bradul este, sub raport mitic, bipolar: ele este arbore cosmic și arbore terestru, arbore al vieții și arbore al morții, arbore al norocului și al nenorocului, arbore benign și arbore malign 321. a. Nașterea Închinarea la un pom roditor care se face fie direct, fie prin apa de la scăldătoarea copilului care se aruncă la rădăcinile copacului, primenește și "înveșnicește" viața noului născut. Astfel, după scăldarea copilului de către nași, după botez, "apa" este supusă unui ritual
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
trecut mult și-au venit / Trei crai de la răsărit, / În Rusalim au intrat, / Au întrebat în lung și-n lat / Despre noul împărat, / Care-acum s-au născut: / Steaua lui noi am văzut / Și-am venit din depărtare, / Să-i aducem închinare. / Iar Irod împărat, / Auzind, s-au supărat, / Pe crai iute i-a chemat / Și în taină i-a-nvățat: / Iute-n Vifleem plecați, / Pe Isus să mi-l aflați / Și, aflându-l, să-mi veniți, / Tot aicea să-mi vestiți
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Pe crai iute i-a chemat / Și în taină i-a-nvățat: / Iute-n Vifleem plecați, / Pe Isus să mi-l aflați / Și, aflându-l, să-mi veniți, / Tot aicea să-mi vestiți, / Căci și eu voi să mă duc, / Închinare să-i aduc! / Craii, auzind, s-au dus, / Steaua-i îndruma de sus. Când la Vifleem ,iată, / Steaua se opri de odată. / Mers-a-n fața pruncului, / Cuvioși se-nchină lui, / Smirnă dau cu dărnicie, / Îi dau aur și tămâie
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
să-l vezi pe el, a doua zi vei răguși. în Filipi să nu dai împrumut sau cenușa afară, că ți mănîncă lupii vitele. Să nu mături ograda sărbătoarea, că-i rău de lup. La 16 ianuar, ziua Apostolului Petru [închinarea cinstitului lanț al Sf. Petru], să nu lucri, că e rău pentru lupi. Cînd cauți vite pierdute să nu mănînci, că le mănîncă lupul. (Gh.F.C.) Cu ficat de lup vindeci oftica. (Gh.F.C.) Cu păr de lup și de urs se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iese sara în murgit* și zboară în lume, ca să facă rele. El are solzi rotunzi ca cei de pește, albi, care nu ard în foc. Calendarul sărbătorilor citate Sf. Vasile / Anul Nou - 1 ianuarie Boboteaza / Ziua de Iordan - 6 ianuarie închinarea cinstitului lanț al Sf. Petru - 16 ianuarie Circovii de iarnă - 17-18 ianuarie (sărbătoare populară) Filipii de iarnă - 29-31 ianuarie (sărbătoare populară) Trei Sfetitei / Sfinții Trei Mari Ierarhi - 30 ianuarie Trif (cel nebun) / Sf. Trifon - 1 februarie Stretenie / întîmpinarea Domnului - 2
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Ion D. Popa, Sfântul Vasile cel Mare - predicatorul milosteniei, în rev. Studii Teologice, Anul XXIII (1971), Nr. 34, pp. 232-233, Dr. Antonie Plămădeală, Idei sociale oglindite în viața și activitatea Sfântului Vasile cel Mare, în vol. Sfântul Vasile cel Mare - Închinare la 1600 de ani de la săvârșirea sa, Editura I.B.M.B.O.R., 1980, p. 311 & Pr.drd. Constantin Duțu, Aspecte sociale în predica Sfântului Vasile cel Mare, în rev. Studii Teologice, Anul XXXI (1979), Nr. 1-4, p. 333. footnote>. Întreținerea acestor
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
a Divinității revelată profeților, ultima Sefira din Arborele Sefirot, de care ne putem folosi pentru a putea urca mai apoi ca pe scara lui Iacov. Identificarea, percepția acestei lumină-energie se poate realiza în rugăciune și bucurie, în fapte bune și închinare înfiorată. Ea se află în noi, în adîncul cel tainic al inimii și nu așteapă decît a fi slobozită ca să ne identificăm cu ea și astfel să ne reîntoarcem la Tatăl. Există similarități între gnosticismul antic și gîndirea lumii postmoderne
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
41 43, ed. F. Boulenger, în Texte set documents poubliés sous la direction de H. Hemmer et P. Lejay, Paris, 1908, p. 144-150 cf. Pr. Prof. Ioan G. Coman, Personalitatea Sfanțului Vasile cel Mare, în vol. Sfanțul Vasile cel Mare. Închinare la 1600 de ani de la săvârșirea să, Editura I.B.M.B.O.R., 1980, p. 29.} {\footnote 30 Epistole, epistola 114, ÎI, în col. cît., p. 294.} {\footnote 31 Omilii la Psalmi, omilia la Psalmul XXXVI, X, în col. cît., p. 276
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
Quasten, op. cît., p. 216.} {\footnote 43 Ibidem, p. 216.} {\footnote 44 Anthony Meredith, op. cît., p. 59.} {\footnote 45 Arhid. Prof. Dr. Ioan N. Floca, Sfanțul Vasile cel Mare, reorganizator al vieții monastice, în vol. Sfanțul Vasile cel Mare. Închinare la 1600 de ani de la săvârșirea să, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1980, p. 335-336.} Activitatea Sfanțului Vasile nu s-a mărginit însă numai la întemeierea acestei mănăstiri în Pont, ci ea a fost
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
nu studiilor celor plăcute, ci celor mai utile, care le puteau imprimă pecetea virtuții. {\footnote 61 Nr. 3-4, p. 232-233, Dr. Antonie Plămădeala, Idei sociale oglindite în viață și activitatea Sfanțului Vasile cel Mare, în vol. Sfanțul Vasile cel Mare - Închinare la 1600 de ani de la săvârșirea să, Editura I.B.M.B.O.R., 1980, p. 311 & Pr.drd. Constantin Duțu, „Aspecte sociale în predică Sfanțului Vasile cel Mare”, în: Studii Teologice, Anul XXXI (1979), Nr. 14, p. 333.} {\footnote 62 Pr. Prof.
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
Pr.drd. Constantin Duțu, „Aspecte sociale în predică Sfanțului Vasile cel Mare”, în: Studii Teologice, Anul XXXI (1979), Nr. 14, p. 333.} {\footnote 62 Pr. Prof. Ioan G. Coman, Personalitatea Sfanțului Vasile cel Mare, în vol. Sfanțul Vasile cel Mare. Închinare la 1600 de ani de la săvârșirea să, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1980, p.} {\footnote 63 Prof. Const. C. Pavel, Atitudinea Sfanțului Vasile cel Mare față de cultură și filozofia antică, în vol. Sfanțul Vasile cel Mare. Închinare la 1600 de
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
Vasile cel Mare. Închinare la 1600 de ani de la săvârșirea să, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1980, p.} {\footnote 63 Prof. Const. C. Pavel, Atitudinea Sfanțului Vasile cel Mare față de cultură și filozofia antică, în vol. Sfanțul Vasile cel Mare. Închinare la 1600 de ani de la săvârșirea să, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1980, p. 316.} {\footnote 64 F. Cayré, Précis de Patrologie...., p. 399.} {\footnote 65 Anthony Meredith, op. cît., p. 51.} {\footnote 66 Sf. Grigorie de Nazianz, Necrolog în
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
din Pravila Sfanțului Vasile cel Mare și Molitvele ce se citesc de ziua numelui lui{\cîte 100} și la anumite slujbe. {\footnote 94 Pr. Prof. Ene Braniște, Sfanțul Vasile cel Mare în cultul creștin, în vol. Sfanțul Vasile cel Mare. Închinare la 1600 de ani de la săvârșirea să, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1980, p. 241-242.} {\footnote 95 Ibidem, p. 241-242.} {\footnote 96 Ibidem, p. 242-243.} {\footnote 97 Otto Bardenhewer, op. cît., p. 280.} {\footnote 98 Andrew Louth, op. cît., p.
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
sale, creații născute din textul Scripturii și din sufletul cald și nobil al poporului român. {\footnote 101 Pr. Prof. Ioan Rămureanu, Sfanțul Vasile cel Mare și creștinii din Scythia Minor și Dacia Nord dunăreana, în vol. Sfanțul Vasile cel Mare. Închinare la 1600 de ani de la săvârșirea să, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1980, p. 378-381 et passim.} {\footnote 102 Martiriul Sfanțului Sava Gotul, I, 2, ed. R. Knopf și G. Krϋger, Ausgewählte Mϋrtyreraten, 3-e, Auflage, Tϋbngen, 1929, p. 119 cf.
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
ultimă "parte" prezentă la adunare, subliniază distincția, de altfel necesară, între "curtenii cu atribuții militare și administrative în timp de pace, aflați în slujba domniei și alții, de origine modestă, aflați în slujba marilor feudali"637. O relație polonă despre închinarea lui Ștefan cel Mare la Colomeea (1485)638, descriind suita domnitorului enumeră "omnibus suis armigeris boiaris vulgaris eorum lingua dictis, suis vero omnes terrigenae, bona hereditaria in Moldavia habentes et alii omnes curienses notabiliores" și face, astfel, distincția între suita
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
prin necredință): "Numai poezia s-a aplecat asupra-mi/ Când mâinile-mi urlau din răsputeri/ Orbite de sânge (...)/ Poezia/ Venită în viața mea o dată cu Iisusa// Poezia / Cea mai albă și mai tăcută/ Biserică din câte am intrat / mi-a țintuit închinarea". Într-adevăr, s-ar putea ca Valeriu Stancu să aibă dreptate: exceptând credința religioasă, numai Poezia să rămână șansa elevației spre sublimul care ne este îngăduit... Referințe critice (selectiv): Cezar Ivănescu, în "Luceafărul", nr. 51, 1980; Liviu Antonesei, în "Opinia
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
-vă rîsul, pătrunderea Duhului. Alți autori și mai ridicoli susținuseră că ea ar fi fost ochiul ciclopului"; "Vechile superstiții din erele primitive puneau în inimă centrul cunoașterii suprafirești. Și, pentru unirea cu duhul, pretindeau că pot, cu anumite practici de închinare, să coboare mintea în inimă"; "Radiocoagularea stîrpi pe loc și acest nou camuflaj al duhului răzvrătitor în om". Impresionant este finalul, de crez optimist al autorului Poemelor cu îngeri și Ultimelor sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară: "Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
sinteză a tuturor virtuților: bunătate, milă, purtare de grijă, facere de bine etc. A da mulțumire, sugerează prelatul, este echivalent cu aducere de jertfă și de aceea predoslovia, și cartea deodată cu ea, devin și ele, implicit, o cale de închinare a jertfei. Asemenea fericitului Pavel, care "întru toate poslaniile sale și mai ales la începuturi dă mulțemită lui Dumnezeu de toate" (model perfect pentru predoslovia ce marchează începutul cărții), autorul se portretizează în chipul celui ce aduce slavă și oferă
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
ca-ntr-un război în care urma trecerii prin foc va spune cine a ieșit învingătoare în pagina cu valuri rubinii navigam - corabie înaintea furtunii îngenuncheri în cramele șoarecilor spărgînd sîmburii amintirii; lună fără cer izbindu-se de cupolele cîrtiței; închinare în minarete de furnici ștergînd arabescuri în dansul pe jăratic biciuiau antenele sunătoarei Strigam și nu voiam să fiu auzită O tristețe de cireș repovestită în hexagonul auriu era promisiunea evaporării din vălul de scrum în ghețarul de fum Ca
Poezii by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/8807_a_10132]