2,093 matches
-
pe de alta, T. trimite epistole lirice în cele patru zări: Scrisoare deschisă către toate conștiințele lumii (pavană pentru chimval, clopote și porumbei). Nu altfel se poate caracteriza publicistica lui, unde impulsul festivist coexistă cu o vehemență pamfletară de nestăvilit, îndeobște de un subiectivism extrem, ceea ce a declanșat reacții puternice în lumea literară și politică. SCRIERI: Poezii, București, 1977; Epistole vieneze (50 de poeme de dragoste), București, 1979; Poeme de dragoste, ură și speranță, pref. Eugen Barbu, București, 1981; Idealuri, București
TUDOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290281_a_291610]
-
ontogenezei psihice în toate etapele filogenezice”), apoi un studiu relativ la o trăsătură specifică a literaturii germane - „caracterizarea dinamică” -, probabil un fragment din lucrarea de licență, acesta sub numele real. Ulterior tânărul critic colaborează frecvent la revista lui C. Rădulescu-Motru, semnând îndeobște cu pseudonimul inspirat de numele parcului piteștean, rareori apelând la altele (Petru Străinu și Infra). Cea mai mare parte a textelor și-o strânge în volumul Cronici literare, apărut în 1914. După declanșarea conflagrației mondiale, fiind concentrat ori elev al
TRIVALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290274_a_291603]
-
uneori detaliază până în marginea reportajului aceste evenimente, în majoritate orientate spre Răsărit și spre „realizările” magistrale obținute de Uniunea Sovietică, numele aduse în fața publicului fiind de cele mai multe ori ale unor obedienți ai timpului, filmele și ele exclusiv sovietice, iar cărțile îndeobște traduceri apărute la Editura Cartea Rusă. „Vitrina cărții” este dedicată cronicilor și recenziilor literare. Scriu aici Isaiia Răcăciuni (Lucian Boz, „Franța 1938-1944”, 15 ani de la moartea lui Maiakovski), Al. Cerna-Rădulescu (Însemnări despre literatura sovietică), Zaharia Stancu (N. Cobar, Homer antifascist
ULTIMA ORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290332_a_291661]
-
o imagine a monarhului. Resuscitarea în forme tot mai rafinate, mai complexe și mai elocvente a tradiției, care legitima și îi înregistra în paradigmă pe candidații la statutul de personaj exemplar, instalează un soi de emblemă configurativă a marilor inițiative (îndeobște culturale) puse la cale de aura princiară. Matei Basarab, Vasile Lupu, Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu (dar nu numai ei) pricep temeinic rosturile unei monarhii ce revendică un prestigiu asigurat de istorie. Zidirile înfăptuite de ei, demersurile literaților, programele celorlalți artiști
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
tematice, dar și prin inventarierea genurilor abordate de scriitor. Cartea despre Al. Sahia aspiră să fie un studiu obiectiv, un instrument de lucru util mai ales datorită secțiunii biografice, oferind date mai puțin cunoscute. În analiza operei V. luminează aspecte îndeobște ignorate, selecționând „nucleele constitutive”: „realismul vizionar”, „grotescul tragic” - tratat în secțiunea cea mai reușită a studiului, unde proza de război este anexată literaturii de tip expresionist - și realismul rural. În altă monografie, Vladimir Streinu, demersul interpretativ vizează tot exhaustivitatea. V.
VASILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290456_a_291785]
-
și al devoțiunii pentru frumos. Apărută postum și după toate semnele nedefinitivată, Generația amânată (2002) este, cum o caracterizează autorul în prefață, „biografia unei generații și istoria literară a unei epoci”. Este vorba de generația războiului sau „generația pierdută”, evaluată îndeobște cu „jumătăți de adevăruri, cu grețoasă, și poltronă totuși aroganță”, așa încât „din sentiment de revoltă și de rușine, și nu din orgoliul de a corecta niște erori, mai mari ori mai mărunte, de istorie literară s-a născut această carte
VALEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290413_a_291742]
-
Nistru”, „Columna”, „Literatura și arta”. V. scrie o lirică de factură erotică - Până la dragoste, Ofrandă omeniei (1989), Steaua destinului (1993), Poeme (1996) -, dragostea fiind înțeleasă ca o stare existențială totală, sursă de meditație etică sau de inspirație social-politică. Stilul este îndeobște confesiv sentimental, adesea retoric, dar versul trece nu o dată într-un registru „înverșunat, fără edulcorări cantabile, cu fulgerări de imprecație” (Mihai Cimpoi). În 1997 a publicat un volum de publicistică intitulat A trăi, a munci, a iubi. I s-a
VEREJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290490_a_291819]
-
bună cu prezența unor elemente oferite de realitate și de cunoașterea îndeaproape a felului în care viețuiesc păsările și animalele pădurii etc. Ritmul prozei este accelerat, ficțiunea stă în marginea miracolului, o nuanță de mister tensionează adesea acțiunea. Protagoniștii narațiunilor, îndeobște puștani, adolescenți, se aventurează în locuri nestrăbătute încă, aparținând unui areal care prinde să se transforme într-un spațiu fantastic, invadat deopotrivă de visurile copilăriei și de tentația aventurii. SCRIERI: Chemarea pitpalacului, Chișinău, 1976; Puntea, Chișinău, 1977; Din lunca Ișnovățului
ZLOTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290744_a_292073]
-
politic, preocupările literare ale lui A. D. Xenopol, anii de început ai lui B. Fundoianu, N. I. Popa în ipostaza de publicist). E un gest, comprehensiv și întotdeauna motivat, de restituire, în cadrul unei strategii de (re)evaluare care se sprijină pe elemente îndeobște neluate în seamă. Spiritul realist, circumspect al lui Z., ferit de subiectivism și de orice fel de exces, se afirmă, cu o argumentație stringentă și o bine închegată armătură documentară, în încercările de corectă plasare în context sau într-un
ZASTROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290716_a_292045]
-
acesta se „atinge clasicitatea”, opera fiind „la adăpost de mode”. Articolele politice învederează, în egală măsură, posibilități de analiză pătrunzătoare și vocația combativității pătimașe, ceea ce impune reconsiderarea imaginii lui Z. în conștiința multor contemporani și a posterității, el fiind văzut îndeobște ca un personaj excesiv de protocolar, trufaș, cu fumuri aristocratice. Unele intervenții exprimă situări curajoase, sfidări chiar la adresa monarhiei, atitudini demofile riscante. Amintirile, ca și portretele unor politicieni (P. P. Carp, Ion C. Brătianu, Dimitrie Sturdza, Alexandru Marghiloman ș.a.) se integrează
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
să devină redactor responsabil adjunct, Yvette Nafta secretar de redacție, iar ca membri să figureze N. N. Condeescu, Ion Brăescu, Alexandru Duțu, Victor Iancu, C. D. Papastate, N. I. Popa, Liviu Rusu, Mariana Țăranu, Victor Theiss, Maria-Luiza Ungureanu, I. Vicol. Sunt publicate îndeobște scurte studii cu caracter monografic și exgeze critice de literatură universală. De-a lungul anilor sunt ilustrate diverse metode comparatiste, trasându-se astfel o veritabilă evoluție: de la încadrarea unor autori în episteme cărora le sunt tributari prin influență, difuzare de
STUDII DE LITERATURA UNIVERSALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289996_a_291325]
-
În povestiri se aleg drept scene ale acțiunii mai ales reuniuni de familie. Bunăoară, textul titular al volumului Dacă privim în ochi privighetoarea descrie o nuntă, iar motivația acțiunii centrale nu e livrată, așa cum se întâmplă și cu alte situații, îndeobște ciudate. Literaritatea constă tocmai în imprecizie, în întreținerea enigmaticului. Nu se urmărește propunerea vreunei semnificații, ci, probabil, exersarea autorului în surprinderea unor jocuri de stări sufletești și înregistrarea de senzații. Altcândva, în relatarea altei nunți, naratorul, concomitrent și personaj, se
STRATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
iveală a folclorului oltenesc, precum și pentru cercetarea și punerea lui în legătură cu tot ce cunoaște știința folcloristică”. În consecință, se publică credințe, superstiții, legende, snoave, povești, balade, cântece, ziceri, descântece, vorbe oltenești, folclor țigănesc etc. Materialele care alcătuiesc sumarul sunt asigurate îndeobște de membrii asociației. I. D.
SUFLET OLTENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290013_a_291342]
-
dramele ei, este privită cu mai multă atenție, scriitorul părăsind, când și când, clișeele ideologice, propagandistice. Romanele - de aventuri, cu tentă polițistă ori legate de munca pe șantiere - alternează cu proza scurtă și cu reportajul, fiind compuse într-un limbaj îndeobște stângaci și caracterizându-se prin schematism tipologic. În Sudul speranțelor (1979) narațiunea se organizează pe două planuri: unul, al cotidianului, prezintă eforturile unui inginer de a realiza o elice de vapor „de nivel mondial”, în vreme ce al doilea palier, cel erotic
TANASACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290049_a_291378]
-
activism fundamental. Persoanele cele mai angajate în rezolvarea problemelor colective au percepții pozitive despre ele însele și se raportează la norme pentru a-și justifica acțiunile. Rețelele și normele importante pentru succesul acțiunilor colective constituie esența a ceea ce este denumit îndeobște capital social. Studiul meu permite înțelegerea modului de producere a acestui tip de capital, atât de important pentru dezvoltarea socială. Fenomenele macrosociologice precum segregarea rezidențială produc rețelele dense care sunt necesare pentru inducerea unor sentimente de obligație reciprocă ce determină
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
arcana imperii și scăpând controlului instanțelor parlamentare. Regele Carol I a reprezentat, pe parcursul Întregii domnii, prezența constantă În tărâmul afacerilor externe, centrul de decizie În această materie definindu-se și configurându-se preponderent În funcție de voința sa. Asociați i-au fost Îndeobște președintele Consiliului de Miniștri și/sau ministrul Afacerilor Străine. Schema grupului de decizie român (unitatea de decizie ultimă) a prezentat un Înalt grad de mobilitate, În special din perspectiva structurii, extrem de fluctuantă În timp, bipolarismul, preponderent În formula Rege - președintele
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
Îndepărta de la misiunea ei adevărată, devenind un simplu instrument de rusificare În mâinile guvernului rus. El, de altfel, nu s-a mulțumit cu atât, ci foarte repede a trecut la atacuri directe și contra organizației sociale și politice a statului Îndeobște”. Pelerinajul românilor basarabeni la mănăstirea din Balta, unde predica Inochentie, s-a transformat Într-un adevărat exod <ref id="79"> 79 Ibidem, p. 183.</ref>. Zeci de mii de români basarabeni veneau pentru a asculta cuvântul Domnului În limba maternă
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
timpurilor în care trăim. Note și referințe bibliograficetc " Note și referințe bibliografice" 1. H.-I. Marrou, Histoire de l’éducation dans l’Antiquité, Seuil, Paris, 1981 (trad. rom.: Istoria educației în Antichitate, Meridiane, București, 1997), vol. I, p. 109. 2. Îndeobște cunoscută, viața politică a lui Platon contează când trebuie să explicăm statutul Akademiei sale și ceea ce am numit „paideia platonică”. În Scrisoarea a VII-a, compusă între anii 353 și 352, când Platon avea 75 de ani, găsim această mărturisire
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în curs de realizare dintre pedagogia modernă și pedagogia postmodernă.) Criteriile politice Unii teoreticieni sunt tentați să adopte anumite doctrine politice ca bază a orientării curriculumului, uitând consecințele nefaste pe care le-au avut experiențe de acest fel. Este cunoscut îndeobște curriculumul școlii românești din anii 1948-1990, orientat în direcția „formării omului nou” de către doctrina comunistă. Tentativa de a concepe un „curriculum liberal”, un „curriculum creștin-democrat” sau un „curriculum social-democrat” pot avea aceleași consecințe. Tentația cea mai mare o reprezintă mai
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
promovarea femeilor în posturi manageriale economice și politice, măsura s-a aplicat în aceeași manieră duplicitară ca și egalitatea între soți în relațiile familiale. Ca și minoritățile, femeile asigurau o anumită cotă politică în posturile influente. Prezența lor era însă îndeobște simbolică, reflectând un sistem procentual operativ. În instituțiile reprezentative politice și statale, ca și în organismele de conducere ale întreprinderilor, femeile au fost ceea ce Bourdieu (1992) numește „fracțiunea dominată a clasei dominante”. Dacă egalitatea între sexe s-a realizat prin
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
literare, precum „Lumea. Bazar săptămânal”), redacția asigură un echilibru între partea informativă și cea de comentariu social și cultural. Fiecare număr include, pe prima pagină, medalionul unei personalități a lumii politice sau culturale, din țară ori de peste hotare. Articolele politice, îndeobște pertinente, sunt scrise de Alfred Hefter (care semnează și B. Am.), S. Grosman, H. St. Streiman (în rubrica intitulată Ziua e scurtă... sau Între da și nu), Micaela Catargi, Mihail Manoilescu ș.a. Cronici economice furnizează câtva timp Lazăr Iliescu. Pentru
POLITICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288875_a_290204]
-
platforme democratice”. Rubricile obișnuite sunt „Rug de cuvinte”, „Scepticul de serviciu”, care comentează autori și opere, „Interviul nostru”, în cadrul căreia sunt inserate convorbiri cu personalități din stânga ori din dreapta Prutului, „Spații lirice”, unde se adoptă principiul localismului creator. Revista mai conține îndeobște o amplă cronică literară dedicată unor cărți semnificative din literatura contemporană, precum și recenzii despre noile apariții. Incitante sunt și rubricile „Jurnal de poet”, exprimând o viziune „subiectivă” asupra poeziei și poeților, „Limba română - patria comună”, cu puncte de vedere asupra
PORTO-FRANCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288978_a_290307]
-
iadul gol” - contaminație sămănătoristă -, unde valorile autentice se alterează, se părăduiesc. Articolele, mizând pe stratagemele persuasiunii, vădesc indiscutabile aptitudini de psiholog. Încă student, P. emite, la un congres, avizate Considerațiuni psihologice din viața țăranului român (intervenție tipărită în 1893). Și, îndeobște, scrierile de orientare sociologică și le concepe ca pe niște „studii asupra sufletului și vieții țărănești”. O manieră de abordare de sorginte poporanistă, de pe urma căreia și literatura lui are de câștigat. Relevând o plăcere, ca de șezătoare, a istorisirii, suita
POPESCU-23. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
descriind, cu aere de martor ocular, niște evenimene de prin 1663, 1665, 1669, acel autor aparține evident altei generații decât celei a fiului vistiernicului ucis din porunca lui Șerban Cantacuzino. Au optat pentru un alt autor, anonim, al secvenței numite îndeobște Cronica Bălenilor Al. Piru, P.P. Panaitescu, Liviu Onu, Dan Horia Mazilu. Pentru destui cercetători P. nu este decât autorul cert al secvenței intitulate Cronica despre Nicolae Mavrocordat (1688-1728), la a cărei redactare a purces prin 1718 sau 1719, lucrând la
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
a se lăsa omorât rămâne puțin plauzibilă; în schimb, cruzimea ipocrită, egoismul, filistinismul celor ce nu își fac scrupule din a sacrifica un inocent ies la lumină într-un mod ce amintește de Boule-de-Suif, nuvela lui Maupassant. Din perspectiva ideologică îndeobște conformistă adoptată în proză e privită existența și în teatrul lui P. Acțiunea dramei Passacaglia (1960) se petrece în august 1944. Doi militari germani pătrund în casa unui profesor de muzică, evreu, al cărui fiu adoptiv, Andrei, muzician genial, tocmai
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]