5,366 matches
-
fragmentate, combinate în chip insolit, dar nu evacuate. Tragedia e doar aparentă. Poezia lui Sebastian Reichmann, acum bilingv, grație textelor sale în limba franceză, confirmă o atare situație, înfățișînd un amestec de cutezanță și familiaritate, ca și cum autorul nu s-ar îndura a-și părăsi mediul proxim de viețuire, percepțiile comune, habitudinile, despuindu-le în schimb la sînge de banalitate, acordîndu-le enigmaticele echivalențe ale unei ficțiuni suverane: „pămînturi negre de spaimă/ ce ați zice de o lege pentru mări/ să tremure și
Un poet de excepție by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3502_a_4827]
-
de împărat în anul 303, Sf. Gheorghe a renunțat la tot și și-a mărturisit credința în Dumnezeu în fața lui Dioclețian. În cele câteva zile de la mărturisirea credinței până la nașterea în lumea celor drepți, Sfântul Gheorghe a făcut minuni, a îndurat cu stoicism multe chinuiri greu de imaginat. Toate acestea au dus la convertirea multor păgâni, printre care și împărăteasa Priscila, cea care a primit numele Alexandra la Botez, omorâtă și ea la porunca împăratului. Sfântul Gheorghe a fost ucis prin
Moaștele Sfântului Gheorghe, expuse la Constanța by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35722_a_37047]
-
depozitate, iar această mișcare devine o întemeiere testamentară, și e substanța cărții, mărturia suferințelor. La nivelul acestui tip de ambiguitate, când limba română recurge la empatie mai mult decât la logică, cititorul român înțelege, vag, că poetul e depozitarul suferințelor îndurate de mai multe generații anterioare. Ne-am familiarizat cu acest tip de ambiguitate, chiar limba română are ceva alunecos care, cel puțin în poezie, deseori solicită prezența unei complicități afective, polivalente. Așa că citind poemul arghezian percepem atmosfera tensionată de gravitatea
Arghezi, într-o superbă traducere franceză by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3573_a_4898]
-
după gimnaziul la Reghin - urmează Liceul „Sf. Vasile cel Mare” din Blaj luându-și bacalaureatul în 1933. Așadar, Ștefan Manciulea i-a fost profesor timp de patru ani. După 1948 ambii au fost îndepărtați de la preoție și profesorat și au îndurat calvarul temnițelor comuniste, al căror nume înfiorează și astăzi la simpla rostire. După ieșirea din închisoare, în 1964, Ștefan Manciulea și-a continuat în solitudine munca de cercetare, prestând pentru întreținerea familiei munci precum cea de grădinar la Sanatoriul TBC
Cardinalul Alexandru Todea în pagini de corespondență1 by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3595_a_4920]
-
a grecilor, traducere din germană de Mircea Ivănescu, București, Editura Humanitas, 2012, 176 pag. Aflat la Bayreuth în primăvara lui 1873, unde se retrăsese nu doar pentru a sta în preajma lui Wagner, dar și pentru a-și reveni de pe urma tracasărilor îndurate în mediul academic, Nietzsche avea să citească în cerc restrîns - Erwin Rohde, Cosima și Richard Wagner - cîteva fragmente din plănuita Filosofie în epoca tragică a grecilor, un text de strictă exegeză a gîndirii presocraticilor. Filosoful avea 29 de ani și
Hybrisul grecesc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3602_a_4927]
-
pe reputația de filolog a lui Nietzsche, căruia specialiștii aveau din 1872 să-i întoarcă spatele, din rațiuni de mefiență principială: nu putea fi luat în serios un autor care răsturna etimologiile cum voia el. Boicotul pe care îl va îndura avea să fie atît de intens că nici intervenția lui Rohde sau Deussen nu a putut înclina balanța în favoarea prietenului. Nietzsche primise stigmatul de incompetență și cu el avea să rămînă pînă la sfîrșitul vieții. Mai mult, prestigiul de pedagog
Hybrisul grecesc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3602_a_4927]
-
la îndemâna oricui, nu seduce aproape pe nimeni. De îndată ce libertatea asta pare să nu mai fie asigurată, se vor găsi pe loc câțiva nesăbuiți care să fie tentați să și-o aroge. Pe vremuri, nu aveam deloc impresia că oamenii care îndurau rigorile comunismului ar fi fost la fel de previzibili în vorbe și grimase - atât de asemănători în gesturi și gânduri - ca noi, consumatorii din Occident. Deoarece, cu cât anumite prejudecăți și un anumit spirit de geometrie ți se impun cu mai mare
Arta posibilului și inconștientul politic by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/3837_a_5162]
-
înmulțit copios după moarte, spre a se grupa, în final, în două curente. Primul e cel al „acusmaticilor”, un soi de sihaștri mizantropi punînd accent pe asceză, potrivit credinței că viața e o pedeapsă pe care sufletul trebuie s-o îndure în carcera trupului. Din această perspectivă, viața e o penitență acerbă, singurul lucru pe care îl poți face fiind să înăbuși carnea în vederea slăbirii legăturii ei cu lumea. De aici nuanța care va face carieră în gîndirea greacă: trupul e
Arheul numeric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3761_a_5086]
-
sunt umiliți oamenii pentru a-și primi rația zilnică de mâncare, avorturile improvizate care pun în pericol viața femeilor și distrug intimitatea sensibilă a cuplurilor, tratamentul infernal din închisori, deportările și sechelele lăsate copiilor cu mintea încă prea fragedă, nedreptățile îndurate de oamenii dedicați vieții bisericești, miile de convertiri ale unor indivizi onorabili care redactează rapoarte despre apropiați pentru Securitate, toate acestea rămân puncte sensibile în mentalul colectiv acum, la peste douăzeci de ani de la revoluție. De aici, poveștile decurg din
Povestiri din comunism by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/3792_a_5117]
-
spre ocnă, convoi după convoi”), poetul revoltat propune soluția mistică a apocatastazei reconstituind situația inițială a prezenței divinității în univers prin întoarcerea „sfinților mântuiți” din ceruri pe pământ: „Aici sus nu ne putem bucura ca zbiri, / Dacă Tu nu Te-nduri să curmi iadurile și focul / Noi ne jertfim toți și le luăm iubiților noștri locul, / Coborâm la ei să-i alinăm în amarele scrâșniri”. Viziunea apocaliptică va culmina cu spectrul alienării abrutizante și al reificării umanului din Noul apocalips: „Heruvim
Calvarul lui Vasile Voiculescu by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/3626_a_4951]
-
poate și modifica în Nu se cere decât de la bogați. Faulkner: „Un gentleman își acceptă răspunderea pentru acțiunile lui și își duce povara consecințelor lor...”. Doamne ferește, nu facem așa ceva! Noi am uitat, mai toți, cum am trăit. Câtă umilință am îndurat fără să crâcnim sau, și mai rău, fără s-o simțim. În câte turpitudini nu ne-am lăsat antrenați, unii dintre noi. (T.S. Eliot: „...rușinea / Pricinilor târziu revelate și conștiința / Lucrurilor rău făcute...”). N-am fost, măcar, destul de cinici, n-
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3422_a_4747]
-
dar și prieteni adevărați și devotați care i au oferit ajutorul în vremurile tulburi și au luptat pentru el cu mult curaj și abnegație. Sfântul Ioan este convins că atunci când ești rănit de dragoste, nu mai ții seamă de greutăți; înduri totul cu ușurință, oricât de multe ar fi 37 P. R. Coleman Norton, art. cit., p. 284. 38 Hubertus R. Drobner, Patrologia, Istituto Patristico Augustinianum, Roma, 2003, p. 442. 39 Diac. Ioan I. Ică jr., Arhiepiscopul și diaconița, în vol
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
este un accident, o urmare a păcatului, o pedeapsă, dar nu una răzbunătoare, ci una pedagogică, menită să-l învețe necontenit pe om să se smerească și să-și cunoască firea. Orice om își pune problema suferințelor pe care le îndură și toți oamenii reacționează cu teamă în fața iminenței unor suferințe. Sfântul Ioan vorbește despre suferință ca despre un leac, ca despre un drum spre o filosofie înaltă în viață. Acest lucru îl confirmă majoritatea Sfinților Părinți. Arhipăstorul Ioan spune că
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
apuci de scris proză? Cărțile mele de poezie își conțin propria proză, pe care am socotito implicită poeziei și deci inseparabilă de aceasta. Numai că „bucuria spiritului” te poate aduce uneori în pragul disperării, al nebuniei și al morții. Nu înduri fără urmări ceea ce înduri atunci când vezi „lumile livide” ale poeziei. Nu ieși obligatoriu purificat din infernurile prin care scormonești. Și nu mai e neapărat poet cel care iese, dacă mai iese. Mulțumesc, Ioane. Post Scriptum Dacă tot a fost zgârcit
Interviu cu Ioan Es. Pop: „Sînt un ins care în Sparta ar fi fost aruncat de pe stînci“ by Vasile Proca () [Corola-journal/Journalistic/3113_a_4438]
-
Cărțile mele de poezie își conțin propria proză, pe care am socotito implicită poeziei și deci inseparabilă de aceasta. Numai că „bucuria spiritului” te poate aduce uneori în pragul disperării, al nebuniei și al morții. Nu înduri fără urmări ceea ce înduri atunci când vezi „lumile livide” ale poeziei. Nu ieși obligatoriu purificat din infernurile prin care scormonești. Și nu mai e neapărat poet cel care iese, dacă mai iese. Mulțumesc, Ioane. Post Scriptum Dacă tot a fost zgârcit cu răspunsurile, sărind cu
Interviu cu Ioan Es. Pop: „Sînt un ins care în Sparta ar fi fost aruncat de pe stînci“ by Vasile Proca () [Corola-journal/Journalistic/3113_a_4438]
-
de a identifica, interpreta și reconstitui misterul nebulos al destinelor lui Victor, Florea și Alexandru. Nu trebuie ignorată nici teza centrală, potrivit căreia cei patru Cavaleri - transplantați din Occidentul despiritualizat în Răsăritul rus, după Revoluția franceză - au fost condamnați să îndure distrugerea misticii răsăritene prin multipla ei alterare politică de către autocrația țaristă, stalinism și consumismul postcomunist. Putem vorbi, în acest sens, de o redimensionare a „filosofiei” din Craii de Curtea-Veche, pe ideea că sfîrșitul de ciclu continuă, iar lumea tradițională mai
Un nou asfințit al Crailor by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3115_a_4440]
-
și cu rezistența dârză a muntenilor din Sasun, a locuitorilor din Zeitun, conduși de Partidul Hânceag, și a fedainilor din Van”. Întretăierea dramei colective cu cea individuală reface, în fond, traseul identitar al unei națiuni greu încercate, atât prin suferințele îndurate de-a lungul timpului, cât și prin mistificările istoriei. Dimensiunea subiectivă este una pe deplin asumată, pentru că, dincolo de documente, de cifre, de concretețea faptelor, e prezentă și o asumare individuală, afectivă, a unui anume trecut, asimilat cu deplină luciditate: „Cartea
Scriitura ca depoziție by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3121_a_4446]
-
N-am mai scris nimic în timpul din urmă, abia o jumătate de capitol la aventurile lui Sisoe, și câteva strofe mici, publicate sub alt nume. Poemul dramatic, cel mic, a rămas până acum la jumătate. Și așa, neisprăvit, nu mă îndur să ți-l trimit. Uneori am oroare de condei și de cerneală și trăiesc o viață dezordonată din toate punctele de vedere, măcar că în aparență e liniștită, retrasă, aproape burgheză. Te rog să primești expresia celor mai alese sentimente de
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3841_a_5166]
-
Adică între ei - părinți / copii - lucrurile acestea n-au fost niciodată discutate deschis. Inge a simțit personal acest lucru, e o barieră aproape fizică între ea și părinții ei pe această temă. Părinții n-o abordează, fiindcă n-ar putea îndura ceea ce ar descoperi dacă ar adânci subiectul. Cartea Origines, tradusă din franceză de Inge, a avut un tiraj mic. Reacția cititorilor germani a fost dură, șocantă. O întreb care e situația cu evreii în prezent, urmașii celor care au avut
Fulgurări dintr-un univers al traducerii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3123_a_4448]
-
un favorit suficient pregătit. În consecință, dânsul dorește să rămână pe poziții, cu prețul decredibilizării totale a funcției pe care o ocupă și a mânjirii României cu noroi. Păcat... Păcat nu pentru dânsul. Păcat pentru noi toți care trebuie să îndurăm această comedie tristă. Păcat pentru țară. Va fi nevoie de mulți ani să reparăm distrugerile de prestigiu și credibilitate internaționale cauzate de domnia domnului Băsescu. Păcat", a conchis Mirel Palada pe rețeaua de socializare.
Palada: Dacă Băsescu DEMISIONEAZĂ, ar fi CATASTROFĂ by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29226_a_30551]
-
o imersiune violentă, fără menajamente față de cititor, în universul concentraționar - în contrapondere la imaginea unor lumi deseori diafane, feerice, idealizate care „cresc“ mai ales în jurul personajelor primei părți a cărții. Concentrată pe mărturiile unor deținute în pușcăriile comuniste, care au îndurat ororile detenției cu o dârzenie și demnitate specific feminine, cum punctează autorul, această ultimă parte abandonează deseori tonalitatea compasivă în favoarea unui discurs sec, dur, adecvat atrocităților inimaginabile la care deținutele sunt supuse, cu atât mai greu de îndurat cu cât
Elogiu feminității by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2939_a_4264]
-
care au îndurat ororile detenției cu o dârzenie și demnitate specific feminine, cum punctează autorul, această ultimă parte abandonează deseori tonalitatea compasivă în favoarea unui discurs sec, dur, adecvat atrocităților inimaginabile la care deținutele sunt supuse, cu atât mai greu de îndurat cu cât victimele sunt femei: „Oricine frecventează, cu sfială sau stupoare, cu oroare și revoltă sau cu jalnică resemnare, ceea ce lumea de specialitate numește cu ifos academic «literatura universului concentraționar» va fi constrâns să accepte în final că, față de suferințele
Elogiu feminității by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2939_a_4264]
-
cedeze sorții. I-am văzut cum din nevoile și loviturile venite peste ei nu s-au rupt din rădăcinile noastre. M-a mișcat mult acest lucru și mi-a turnat o picătură de nădejde în scrumul din mine. Zilele le îndur încă, sunt chemat într-o parte și alta, ascult doleanțele și intrigile născute din rătăcirea exilului, ca într-o halucinație care nu este a mea. Dar nopțile sunt mai nemiloase, căci gândurile mi se întorc toate înspre tine și te
Exilul lui Mihai Fărcășanu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Memoirs/15519_a_16844]
-
exprimare autorul își mistuise ultimele cinci luni. La satisfacția auctorială se mai adaugă și detaliul istoric că, în 1946, Blaga avea să se întoarcă cu facultatea la Cluj, apele entuziasmului lăuntric nefiindu- i tulburate de represaliile pe care le va îndura începînd cu 1948. Într-un cuvînt, Blaga avea toate condițiile să întocmească o autobiografie remarcabilă. Cu aceste împrejurări în minte, mirarea cu care străbați paginile Hronicului crește pe măsură ce constați strania inadecvare dintre întîmplările trăite de autor și aerul cu care
Cronicarul placid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2875_a_4200]
-
Sovietice, cu „vechile lui suferințe rusești, șcuț visele lui germane”, meditează la destinul familiei sale cu laitmotivul: „Cînd te gîndești că toate astea ni se întâmplă din pricina micuței nemțoaice devenite Ecaterina cea Mare...”, „toate astea” fiind persecuțiile, arestările, deportările, grozăviile îndurate de etnicii germani din cauza suspiciunii de trădare care a planat asupra lor în epoca stalinistă. Frînturi din „toate astea” sînt risipite în tot romanul și au o semnificație specială în economia lui pentru că deschid problema identității, preocupare constantă în opera
De la Sankt-Petersburg prin Leningrad și retur by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2885_a_4210]