3,818 matches
-
o rochie roșie făcută din buzele bărbaților care m-au atins, cât de frumos mi s-a așezat pe trup femeile mă privesc și nu înțeleg de ce rochia mea are atât de multe volane, cum poate o rochie să se înfășoare pe glezne să se muleze stâns pe șolduri și-n locul acela, da-n locul acela volanele se adună de fiecare dată prea multe încât stau să cadă rochia mea are bretele subțiri unii bărbați cred că femeile nici nu
POEM CU MACI ROŞII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356418_a_357747]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > ZIUA LUI DUMNEZEU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 243 din 31 august 2011 Toate Articolele Autorului POEZII DE AL.FLORIN ȚENE ` Ziua lui Dumnezeu Era Duminică ziua lui Dumnezeu Înfășurată în scutece de lumină târzie. Îmbrăcată în zale de rouă venea din Fenezeu Femeia cu rochii din puf de păpădie. Pulpele-i dezvelite de briza gândului meu Rotunjeau clipele pe margini de-așteptare, Luminându-mi sufletul ce ardea-n lumânări
ZIUA LUI DUMNEZEU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356047_a_357376]
-
din acel volum. Iată unul dintre ele: „Nu mă tem nici de zâmbetul tău. Deci nu mă tem de nimic. Sunt ceea ce-i dincolo de fereastra odăii tale: depărtarea. Sunt cea mai mică fată a lumii între rândunelele ei fiindcă mă înfășor în întregul ei necunoscut. Privirea ta nu mă va găsi nicăieri. Amintirea ta nu are unde să mă afle. Glasul tău nu poate să mă strige și nu știe unde. Sunt între cele patru zări răspântia lor.” „Cânt cu mâna
DEMOAZELĂ LA ŞCOALA CENTRALĂ DE FETE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354803_a_356132]
-
ca odinioară cei neîmpăcați la răspântii de drum: Ascultați, voi toți, bucuria și durerea mea.” Sau: „Ți-aduci aminte? Ca să-l cunoască pe Cezar, Cleopatra însoțită de un singur credincios a trecut marea cu barca înfruntând-o, s-a lăsat înfășurată într-un sac ordinar și dusă pe umeri până în palatul lui Cezar fără ca nimeni să-și închipuie că într-un țol purtat pe umeri regina Egiptului vine să-l vadă pe Cezar.” „Am trecut cu dragostea de mână pe lângă ei
DEMOAZELĂ LA ŞCOALA CENTRALĂ DE FETE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354803_a_356132]
-
avut un învățător în vârstă, eram ultima lui promoție și cu care mă plimbam povestindu-i despre literele mele. Albert Hain. Să îi fie țărâna ușoară! El a înțeles că povestea literelor pentru mine este o enciclopedie. Firul de iarbă înfășurat pe deget era litera „O” desigur. Dar și soarele. De ce să le cuprind alături de alte litere când EA, litera era atât de minunată... singură?! Mare nelămurire pentru mine! Mărturisesc că uneori și acum acele fotograme revin fulgerător când scriu sau
TAINA SCRISULUI (14) – ROSTINDU-MĂ PRIN SCRIS de DOR DANAELA în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354966_a_356295]
-
doar râuri de mătasă, te caut tot mereu prin labirint, ca să te văd ca luna de frumoasă. ești clopotul de schit dintre pădure ce m-a trezit din visul meu divin, aveai doar unduiri de sonuri pure cu corpul roz înfășurat în in. numele drag ți l-am șoptit în flori și te-am ascuns în ochi ca să te știu, te-am îmbrăcat în sute de culori să te zidesc în sufletu-mi pustiu. miercuri, 15 august 2012 Referință Bibliografică: sunt
SUNT ULTIMUL ROMANTIC... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355061_a_356390]
-
astfel lucrarea de referință ce ne face ferferiță « Apoi, “mais l’époux le jour de l’an / savait tout et dans une crise / envoya au vatican / leurs deus corps en trois valises “! Trecem peste, pentru că ar deveni inutilă această bibliotecă înfășurată în ea însăși ! « Și Blecher se simte terorizat de obiecte... » Mi-a plăcut fraza asta pînă la nebunie, pentru că, stînd și meditînd, sau doar șezînd și nemeditînd, trebuie să ne sprijinim pe cîteva imagini: obiectele ! Astea, obiectele, sînt real-imaginare, de unde
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355285_a_356614]
-
ar trebui să gândesc așa ceva. Este prea pudică și curată. În plus, m-ar întreba de unde știu, unde și cu cine am mai făcut, ar face o criză și așa mai departe". A ieșit din baie, fără să se șteargă, înfășurat în prosopul moale ce-i acoperea aproape tot trupul și a mers alene în dormitor. În semiîntunericul din încăpere pluteau plăcut acordurile din "Valurile Dunării" ale lui Iosif Ivanovici. Anca adormise, întinsă pe pat, acoperită doar de halatul ce-i
ISPITA (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355428_a_356757]
-
George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 281 din 08 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Trei brațe Voiam să car trei brațe de surcele Să-nviorez puțin firavul foc M-a țintuit puzderia de stele Aducătoare poate de noroc. Îmi înfășor cojoaca grijuliu, Îndes căciula bine pe urechi, E iarnă aspră și-i tare târziu Și-n fond ne confruntăm cu lucruri vechi. Ci e atât de frig în omenire, Iar vântul suflă mai cu necruțare, Încrâncenări sălbatice-n neștire, Când
TREI BRAŢE, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355509_a_356838]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > AMURG GRĂBIT ... Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 295 din 22 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Și trupul mi-am înfășurat în așteptări în frunze moarte și fluturi obosiți de zboruri și m-am rugat ... Și cerul l-am adus aproape ținându-l strâns sub pleoape și sufletul supus s-a arcuit ca un vis pe-o ramură albastră ce-o
AMURG GRĂBIT ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356822_a_358151]
-
din partea Doamnelor doamnelor, Aceasta purta o pălărie mare albă cu flori de cireș, era imbracată cu o rochie lungă din pânză albă de mătase transparentă, prin care se puteau vedea niște tatuaje curioase cu mesaje runice, iar peste rochie era înfășurată cu o eșarfă transparentă, verde de smarald. - E Mărul de aur al Fecioarei Atlanticului! - Se auzi strigând prin sală o fecioară isterică, geloasă și răzbunătoare, desprinsă din grupul Doamnelor de conștiință de gradul III. - Să n-o credeți! - Le-am
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 8 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356758_a_358087]
-
plecat direct acasă, deși ar fi dorit să se răcorească la o terasă. Anca era în tură prelungită. Nu a putut mânca nimic. A făcut duș cu apă rece și s-a lungit pe pat cu ochii ațintiți pe tavan, înfășurat într-un prosop mare și moale de baie Nu a avut parte de prea multă odihnă. Sunetul soneriei i-a risipit noianul de gânduri asupra cărora medita atent. A aruncat neglijent prosopul, a îmbrăcat la repezeală pantalonii scurți și un
ISPITA (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356493_a_357822]
-
în: Ediția nr. 283 din 10 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului URĂRI ANTICIPATE Când ceasul va bate aspru-n noapte Trezind spirite, prelungind clipe, Ascultă văzduhul, ale lui șoapte Încunună-te toată-n tulipe, Vei fi frumoasă cu roșu carmin, Înfășurată în astfel de culoare, Chipul îți va fi și mai senin, Luând valențe mult superioare. Când în mari saloane de baluri Se va așterne supremă tăcerea, Mă voi plimba sub a norilor voaluri Așteptând a noului an Învierea. Îmbătat de
URĂRI ANTICIPATE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356646_a_357975]
-
o baie reconfortantă. Apa era fierbinte și se simțea bine. După baie va căuta o carte de aventuri și va citi până când somnul i se va insinua sub gene ca o jinduită și binemeritată recompensă. Telefonul! Nu, e soneria. Se înfășoară rapid cu un cearceaf și ia papucii roșii de plajă. Dacă cel de la ușă sună și dispare? Deschide ușa atât de rapid încât bietul poștaș când îl văzu apărând așa de brusc în fața lui, în alb de sus și până
VALENTIN ŞI VALENTINA de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356634_a_357963]
-
9? - Uite, coboară cineva. - Mai bine să nu îi spunem, să vedem... O bunicuță cu geantă și umbrelă. Pantofi cu toc: țoc-țoc, țoc-țoc. O treaptă, două, trei. În dreptul ferestrei, lângă un lămâi decorativ, un cearceaf pe alocuri ud pare să înfășoare din cap până în picioare o statuie din acelea pe care le dezvelește primarul prin parcuri. A cui o fi că dimineață nu era aici? Se apropie neîncrezătoare, o înțeapă cu umbrela și o simte moale. O dată, de două ori. Până când
VALENTIN ŞI VALENTINA de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356634_a_357963]
-
metaforă revelatoare ... neașteptate armonii și efecte. Cuvântul găsit după o muncă de frământare, căutare, șlefuire - este înnnobilat cu flacăra-i creatoare, astfel încât să corespundă intențiilor sale estetice și poetice. “Te-am așteptat în noaptea despletită,/ în faldurii nebuni să te-nfășor.../ tu ești rătăcitoarea mea ispită / și-n gânduri azi pășești încetișor./ ... Îmi răvășești, nostalgică, pribeagă,/ iatacul sufletului speriat/ și te așterni duios , idée dragă, / ca un covor pe pat imaculat./ ... Prietenă trăsnită și zăludă / îmi ești acum, în nopțile pustii
NOTE DE LECTOR.VOLUMUL DE POEZIE BRODERIE DE GÂNDURI , AUTOR CURELCIUC BOMBONICA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355030_a_356359]
-
avea acest lucru? Preliminariile anchetei arătau faptul că înlăturarea giulgiurilor ar fi costat ceva timp pe răpitori, ori în situația dată, raportul menționa că răpitorii nu ar fi avut timp de asemenea lucruri. Specificațiile arătau că giulgiul cu care fusese înfășurat corpul nu fusese deci desfăcut, iar mahrama fusese împăturită și așezată în apropiere. Centurionul Iunianus care fusese desemnat martor la punerea în mormânt a galileeanului recunoscuse că giulgiurile descoperite în noaptea aceea în mormântul gol păreau a fi cele cu
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-10) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355024_a_356353]
-
Ediția nr. 566 din 19 iulie 2012 Toate Articolele Autorului http://www.cartesiarte.ro/portaleu/articol.php?id articol=1054&nr=4&an=2012&pagina=6#content Tamariki Poerani - Mono'i Tupuna Redimensionînd timpul în propriile lui coordonate infinite, el se înfășoară în jurul propriei lui axe, generîndu-l pe zero. În 1964, Jean Fourasième și Claude Vimont, se întrebau: „...ou leș hommes, trop nombreux, mourront-il de faim en l'an 2000 ?” Dau citate, pentru că nu vreau să se creadă că inventez. Volumul a
REDIMENSIONIND TIMPUL de IOAN LILĂ în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355084_a_356413]
-
dealul spre mare pierzându-se în câmpii verzui-galbene unde umblă visele desculțe mergi pe firul aerului care atinge vietățile și zorile în amorțire umbrele sufletului lipite de basmul lor mergi pe firul potecii care-și face loc între moloz clipa înfășurată în tăcere lumina de mâine rămâne neaprinsă potecile codrului se leagănă în delirul pianului Chopin mergi pe firul sunetului și vei găsi pietre albastre, galbene și verzi așteptându-te cu povești își ascute vocea care zace în iarbă în tine
MERGI PE FIRUL APEI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355145_a_356474]
-
care zace în iarbă în tine, în grâul izbucnit în pâine mergi pe firul pântecului curbat îl transformi în lut să furi sculptura zilelor de mai Vivaldi știe să cânte o iarnă care trece ca să vină alta mai rece te înfășoară să plângi sub plapuma albă când ieși să aduci cu tine lumina caldă mergi pe linia gâtului spre floare și a picioarelor ondulate aerul te pătrunde în zig-zaguri te scalzi în apusul soarelui drumul se pietrifică unde degetele nu trec
MERGI PE FIRUL APEI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355145_a_356474]
-
și zi mersi c-ai scăpat tu!> și zicându-i <tu> scoase batista și-i șterse lacrimile și praful de pe obraz și-i descoperi o gropiță sub batista umezită de lacrimi. Tremura toată, Ioniță și-a desfăcut mantaua și a înfășurat-o, a strâns-o în ea și apoi în brațe. <Te implor, fată, să taci!>- striga el zadarnic. Ascultă ca un iepure la pândă. Mitraliera încetase. Se-auzeau strigăte, vaiete, țipete și gemete. De undeva de la Canton un cocoș cântă
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
să spăl vase prin restaurante, să tund trandafiri sau să plimb căței, să știi! - Dumnezeu ne-ar călăuzi pașii, sunt convins. - Părinții Robert, vor avea nevoie de sprijinul nostru! Ai schimbat discuția, te-am privit cum te ridici, cum îți înfășori în jurul gâtului eșarfa ca mai apoi să mă inviți la o plimbare. Era ceva cunoscut la tine, așa se întâmpla întotdeauna când aveai de luat o decizie importantă. Cu pași calmi și așezați înaintăm prin zăpadă, urme rămase, gânduri purtate
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (INCLUDE UN NOU CAPITOL) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355121_a_356450]
-
să-mi strâng copiii la piept și să plâng în brațele lor ... Ajunsă acasă am scos hainele din dulap. Aveau, parcă, mirosul trupului tău. Erau haine curate, cu care trebuia să fii îmbrăcat; așa se obișnuiește, pentru că Mântuitorul a fost înfășurat cu giulgiu nou, curat. Le-am dus la spital, te-au îmbrăcat. Nu puteam crede că pleoapele tale s-au închis pentru totdeauna, că s-a sfârșit pentru noi tot ce existase până în acea clipă. A doua zi dimineață mi
UN ROMAN CU CHEIE INIŢIATICĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355538_a_356867]
-
octombrie 2011 Toate Articolele Autorului și plâng În noaptea albă ielele se strâng adulmecând prin aer de verbine lumini din ochiul drept, din ochiul stâng plecate de la mine, de la tine... Le văd în dansul lor cum mă ating și mă-nfășoară-n hora lor pe mine și-mi plânge ochiul drept și ochiul stâng că nu mai ești, iubito, lângă mine. Le las ca să mă poarte-n nesfârșit în aura de stele ce se sting... Și plâng , iubire, dorul meu murit
ŞI PLÂNG de LEONID IACOB în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355644_a_356973]
-
verticală care mă vânează *** nu un ghimpe ci o cruce am în coastă, răstignita foarte aproape de bătăile palpaitoare ale flăcărilor poate această cruce se va transforma în rug dacă și numai dacă voi face din eșafod un loc sfânt *** înfășoară-mă în giulgiul de cristal, acolo în brațele razelor, unde nu mai există de mâncare pentru ochi, urechi sau piele unde libertatea mă desfată cu limite albastre unde frigul nu se poate cățăra, unde viața e atât de tare încât
POEME ANONIME de SERGIU SAVA în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346082_a_347411]