5,249 matches
-
neîntemeiată, deoarece faptul că nu sunt prevăzute exhaustiv în lege criteriile obiective pentru schimbarea membrilor completurilor, ci doar în regulament, nu echivalează cu instituirea unor privilegii sau discriminări. Cât privește critica referitoare la încălcarea prevederilor constituționale ale art. 124 privind înfăptuirea justiției și ale art. 126 privind instanțele judecătorești, Curtea a constatat că aceasta nu este întemeiată, deoarece normele de lege criticate vizează reguli privind compunerea completurilor de judecată, fără a afecta principiul înfăptuirii justiției în numele legii și principiul potrivit
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
încălcarea prevederilor constituționale ale art. 124 privind înfăptuirea justiției și ale art. 126 privind instanțele judecătorești, Curtea a constatat că aceasta nu este întemeiată, deoarece normele de lege criticate vizează reguli privind compunerea completurilor de judecată, fără a afecta principiul înfăptuirii justiției în numele legii și principiul potrivit căruia competența și procedura de judecată sunt stabilite numai prin lege. ... 27. Totodată, Curtea a reținut că cele statuate mai sus sunt aplicabile mutatis mutandis și în ceea ce privește dispozițiile art. 354
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
acestor formalități, instanța se asigură că inculpatul cunoaște învinuirea și principalele drepturi procesuale în faza de judecată, totodată, această obligație a președintelui fiind, în fapt, o garanție a dreptului la apărare al inculpatului și o aplicare a principiului constituțional al înfăptuirii justiției de către instanțele judecătorești, consacrat de art. 124 din Legea fundamentală. ... 31. Atunci când cauza se află în stare de judecată, instanța începe efectuarea cercetării judecătorești [art. 376 alin. (1) din Codul de procedură penală], procedând la audierea inculpatului
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
astfel încât să nu poată fi afectată celeritatea procesului penal prin abțineri și recuzări repetate, inclusiv prin recuzarea tuturor judecătorilor de la o instanță sau a procurorilor de la parchet, care ar conduce la tergiversarea soluționării cauzei penale, în defavoarea înfăptuirii cu operativitate a actului de justiție. După rezolvarea cauzei penale de către procuror, aceasta va fi supusă controlului judecătorului de cameră preliminară, care va verifica legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Prin urmare
DECIZIA nr. 509 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295945]
-
la apărare și dreptul acuzatului de a dispune de timpul și de facilitățile necesare pentru pregătirea apărării sale. Pe de altă parte, instanța de contencios constituțional a reținut că încălcarea termenului conduce la eludarea exigențelor impuse de dispozițiile referitoare la înfăptuirea justiției, cuprinse în art. 124 din Legea fundamentală. A constatat că acest termen are natura juridică a unui termen peremptoriu. ... ... VI. Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) 30. Din jurisprudența instanței de la Strasbourg se desprind exigențe suplimentare de
DECIZIA nr. 3 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295667]
-
are natura juridică a unui termen peremptoriu. ... ... VI. Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) 30. Din jurisprudența instanței de la Strasbourg se desprind exigențe suplimentare de natură a asigura un conținut mai profund dreptului la apărare și pentru buna înfăptuire a actului de justiție: – Cauza Daud contra Portugaliei - CtEDO a reiterat că drepturile omului și libertățile fundamentale trebuie să fie concrete și efective, iar nu drepturi teoretice și iluzorii, astfel că, în situația în care apărătorul nu sesizează cu privire
DECIZIA nr. 3 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295667]
-
principiu, rămân la latitudinea organului judiciar. ... 67. Prin instituția termenului, astfel cum este reglementată în art. 268-271 din Codul de procedură penală, legea asigură îndeplinirea actelor în intervalele de timp impuse de succesiunea firească a etapelor procesuale menite să garanteze înfăptuirea actului de justiție. ... 68. Reglementând verificarea legalității și temeiniciei măsurilor preventive în procedura de cameră preliminară, la sesizarea instanței prin rechizitoriul prin care procurorul a dispus trimiterea în judecată a inculpatului față de care s-a dispus o măsură preventivă
DECIZIA nr. 3 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295667]
-
la instanță cu mai puțin de 5 zile înainte de expirarea duratei acesteia, intervalul de timp astfel rămas este insuficient pentru studierea de către judecător a cauzei, pentru derularea ședinței și pentru soluționarea propunerii în raport cu dispozițiile referitoare la înfăptuirea justiției, cuprinse în art. 124 din Legea fundamentală, astfel că o altă valență a scopului termenului reglementat de art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală este reprezentată de necesitatea înlăturării arbitrarului în adoptarea soluției, prin acordarea judecătorului a
DECIZIA nr. 3 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295667]
-
a termenului peremptoriu/imperativ care disciplinează desfășurarea procesului penal în materia măsurilor preventive și garantează dreptul la apărare al inculpatului, prin nerespectarea sa producându-se o vătămare a dreptului la apărare al inculpatului, care nu poate fi acoperită și care interesează înfăptuirea actului de justiție. ... 85. Respectarea întocmai a termenelor legale de referință (cu reglementare similară) reprezintă un element important în desfășurarea procesului penal, fără de care ar fi imposibilă garantarea nu doar a principiului legalității, ci și a altor principii fundamentale
DECIZIA nr. 3 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295667]
-
lasă neatins un termen real de 5 zile, prin adăugarea cel puțin a două zile suplimentare, acesta constituind intervalul de timp apreciat suficient de legiuitor pentru garantarea efectivă a dreptului la apărare al inculpatului, dar și pentru respectarea exigențelor privind înfăptuirea justiției care s-ar realiza pripit în lipsa unui termen rezonabil, necesar pentru studierea cauzei de către judecător, derularea ședinței și soluționarea sesizării, în scopul înlăturării oricărei aparențe de arbitrar în adoptarea soluției, obligație ce trebuie adusă, însă, la îndeplinire
DECIZIA nr. 3 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295667]
-
la îndeplinire anterior expirării duratei măsurii preventive [art. 235 alin. (4), art. 222 alin. (5), art. 207 alin. (3) din Codul de procedură penală]. ... 101. Dubla valență a scopului de reglementare a termenului, respectiv garantarea dreptului la apărare și buna înfăptuire a actului de justiție, nu afectează unicitatea termenului și nici natura procedurală a acestuia, fiind lipsit de relevanță că începe să curgă (regresiv) din ziua în care expiră un termen substanțial, cel pentru care s-a luat/prelungit anterior măsura preventivă
DECIZIA nr. 3 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295667]
-
procedură penală, se asigură, în esență, dreptul fundamental la apărare al inculpatului, care, prin importanța pe care o are în materia măsurilor preventive, excedează sferei intereselor acestuia, interesând întreg procesul penal și activitatea judiciară în general, contribuind deopotrivă la buna înfăptuire a actului de justiție prin eliminarea arbitrarului în luarea deciziilor referitoare la măsurile preventive. ... 109. Termenul de referință relevă un aspect funcțional al desfășurării procesului penal, astfel că sesizarea depusă de procuror în ultima zi a termenului, adică în alte
DECIZIA nr. 3 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295667]
-
condamnat pe R.D. și G.P. pentru crime de război și crime împotriva umanității în baza Legii nr. 291/1947 (infra, pct. 33), pentru că, în solidar: 1) au aplicat rele tratamente prizonierilor; 2) au cooperat cu Serviciul Special de Informații la înfăptuirea pogromului care a avut loc la Iași în iunie 1941; 3) au participat direct la organizarea și desfășurarea deportărilor de evrei din Basarabia și Bucovina. Motivarea hotărârii pronunțate de un complet al secției penale a instanței - compus dintr-un judecător
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
și și-a început existența ca tratat internațional privind drepturile omului la 4 noiembrie 1950. România a ratificat Convenția la 20 iunie 1994. ... 85. Curtea reține, în continuare, că, la 15 august 1953, G.P. a fost condamnat pentru cooperare la înfăptuirea masacrului de la Iași (supra, pct. 11) și că primul reclamant este un supraviețuitor al acestui masacru, în timpul căruia familia sa a fost ucisă și el a fost urcat în unul dintre „trenurile morții“ care îi transporta pe evrei
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
penale și militare), conform legislației aplicabile la momentul relevant, și nu de către tribunalul poporului. ... 147. Curtea observă, de asemenea, că după hotărârile definitive din 1953 și 1957 [respectiv (i) prin care G.P. a fost găsit vinovat de cooperare la înfăptuirea pogromului de la Iași și de directa organizare și desfășurare a deportărilor de evrei din Basarabia și Bucovina și (ii) prin care R.D. a fost găsit vinovat că a ordonat plasarea în lagăre de concentrare a unui număr ridicat de
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
infracțiunilor presupus a fi comise de aceeași persoană, așadar atât a infracțiunilor care intră în sfera de competență a DIICOT, cât și a infracțiunilor care nu intră în competența sa materială, dar a căror cercetare separată ar afecta interesul bunei înfăptuiri a justiției. Astfel, dispoziția legală criticată reglementează într-o manieră clară și previzibilă un caz special de prorogare de competență în favoarea DIICOT, având în vedere legătura dintre infracțiunile reținute în sarcina unei persoane, cu atât mai mult cu cât
DECIZIA nr. 428 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296462]
-
având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva unei sentințe penale. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 88 alin. (3) din Codul penal încalcă principiile constituționale privind egalitatea cetățenilor în fața legii și înfăptuirea justiției, întrucât exclud posibilitatea ca instanța judecătorească să aprecieze, în ipoteza săvârșirii unei noi infracțiuni intenționate în termenul de supraveghere al amânării aplicării unei pedepse, în ce măsură se impun revocarea amânării și aplicarea pedepsei, respectiv executarea acesteia. Arată că
DECIZIA nr. 15 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296367]
-
neconstituționalității dispozițiilor de lege criticate, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetățenilor în fața legii, ale art. 21 alin. (1) și (2) privind accesul liber la justiție, ale art. 124 referitor la înfăptuirea justiției și ale art. 129 privind folosirea căilor de atac. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 88 alin. (3) din Codul penal au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la aceleași prevederi din Constituție
DECIZIA nr. 15 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296367]
-
că dispozițiile art. 438 alin. (1) din Codul de procedură penală încalcă principiile fundamentale privind respectarea legilor, egalitatea cetățenilor în fața legii, accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil, restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și înfăptuirea justiției. Arată, astfel, că dispozițiile de lege criticate creează discriminare cu privire la accesul liber la justiție, întrucât calea de atac a recursului în casație nu poate fi exercitată pentru îndreptarea unei greșite aplicări a legii pe latură civilă, în
DECIZIA nr. 532 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296513]
-
legii, ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, ale art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 124 alin. (1) și (2) privind înfăptuirea justiției, precum și a prevederilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 438 alin. (1) din Codul de procedură
DECIZIA nr. 532 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296513]
-
internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție și dreptul părților la un proces echitabil, ale art. 24 referitor la dreptul la apărare și ale art. 124 alin. (1) și (2) referitor la înfăptuirea justiției, cât și prevederilor art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că ceea ce a determinat ridicarea acesteia este faptul că, în opinia autorului, normele
DECIZIA nr. 508 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296523]
-
s-a reținut că, ori de câte ori între activitățile incriminate, ca modalități distincte de săvârșire a aceleiași infracțiuni, există o legătură naturală, în sensul că săvârșirea uneia este urmarea firească a celeilalte, fiecare în parte reprezentând trepte deosebite de înfăptuire a aceleiași finalități, comiterea succesivă a acelor activități realizează o unitate naturală de infracțiune, în cadrul căreia activitățile subsecvente fac corp comun cu cele care le precedă. Or, este evident că pe parcursul săvârșirii luării de mită, pretinderea de bani
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
cauzalitatea fizică (cauzalitatea lumii neînsuflețite: Aceleași cauze produc întotdeauna aceleași efecte!) - nu este fatală așa ca cealaltă, dar ea chiar permite prevederea efectelor, drept urmare are capacitatea conștientă și deliberativă de-a influența anumite cauze (teoretic toate cauzele aflate la cârma înfăptuirilor umane), prin „puterea de inhibiție a reprezentărilor”. Dovadă că lucrurile stau astfel: I.Kant înțelegea prin inteligență „facultatea încercării cu reprezentări”... Iată motivul pentru care Negulescu susține cu tărie că „o reformă a oamenilor e poate mai necesară și mai
DEŞI-S REFORME CU DUIUMUL, PUTERE N-AU SĂ SCHIMBE-N BINE OMUL... de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340318_a_341647]
-
mai ales, nu cred că reacția noastră se va reduce doar la starea de empatie. Îndrăznesc să presupun că implicarea noastră, a membrilor site-ului, va fi și în sensul sprijinirii concrete, după propriile posibilități, a proiectului basarabean dedicat vremelnicei Înfăptuiri de la 1918 și, mai ales, sperenței întru repetarea acelui moment de grație din Istoria Neamului. (Scuze, vă rog, dacă veți considera ca nepotrivită postarea mea de aici. Atât m-a dus mintea și inima.) * MESAJ-APEL al Societății Scriitorilor Români din
ÎN CETATEA NEAMULUI (CU TOT CU... BASARABIA) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/340360_a_341689]
-
sub nicio formă crea un conses din partea celor 123 de reprezentanți, dar cu ce putem contribui noi, societatea civilă, pentru a ne asigura că acest deziderat va fi concretizat până în 2020? Sunt multe entități care ar avea de câștigat din înfăptuirea acestui plan: Camerele de Comerț și Industrie din cele 8 județe, sindicatele muncitoresti din toată Moldova, asociațiile de agricultori, întreprinderile mici și mijlocii, firmele de transport, investitorii naționali și internaționali, firme internaționale de transport, fetița din comuna Săbăoani care își
Apelul unui „moldovean izolat” către cei 123 de parlamentari din cele 8 județe ale Moldovei () [Corola-blog/BlogPost/338358_a_339687]