1,776 matches
-
El mi-a fost prilejuit de o reflecție de natură morală. Mai toți pamfletarii și scriitorii cu care Șeicaru s-a războit, fie în atac, fie în apărare, sînt departe de a avea calitatea morală necesară într-o astfel de înfruntare. Cocea, Stancu, Dem. Theodorescu, Arghezi și ceilalți sînt din aceeași plămadă morală. Prea multe scrupule nu și-a făcut nici unul. E oarecum ciudat să vezi cum se învinuiesc unii pe alții de imoralitate niște oameni care, dincolo de talentul lor, adesea
Moralități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17223_a_18548]
-
e motivația lui: "Păi, sunt acuma la domnu' părinte Ieghinald pentru că nemții ne dă de toate: haine, mâncare din pachet, lemne. Am fost și la baptiști, și la penticostali, da' americanii nu ne dădea nimic!" Iată o originală formă de înfruntare, pe tărâm valah, a marilor puteri planetare! În ce mă privește, întrebarea esențială nu este dacă Dumnezeu există sau nu. Există, indiscutabil. Marea problemă e felul în care mă raportez la el. Poate fi el redus la un "Doamne-ajută" spus
Credeți în Dumnezeu? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8065_a_9390]
-
precede apariția celui de-al treilea, elementul destabilizator. Nu infidelitatea este motivul peremptoriu al clivajului, ci se pare că fiecare mariaj în parte își conține cauza rupturii. Spiritul ludic al scriitoarei, dublat de un neîngrădit cinism, creează marele spectacol al înfruntării elementelor cuplului, cînd surd, cînd fățiș, după ce inepuizabila sa fantezie a sudat, prin contracte sociale, parteneri ireconciliabili sub aspect fizic, moral și al opțiunilor estetice - caricatura și grotescul fiind singurele elemente aglutinante ale reunirii lor". Boala, reprezentată pe o largă
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
ușor decît aș fi crezut să împiedic ieșirea pe teren". Pe Pașadia îl amenință cu "darea în vileag a dedesubtului acelei Ťafaceriť, care numai de Ťonoareť nu se putea numi". Speriat că-și pierde renumele de "monsieur", Pașadia renunță la înfruntare. La rîndul său, Pantazi cedează atunci cînd Ilinca - la sfatul martorului - îi cere stăruitor, "ca întîi dar de logodnă, renunțarea la duel". Nu numai "plictiseala" l-a pus în mișcare pe martorul pacificator, ci și teama că Pașadia o să-l
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
secolului al XIX-lea - notează Vasile Alecsandri -, "bonjuriștii" români se duelau "pentru motivuri de nimic".29 Cam la fel se întîmplă lucrurile peste un secol, în 1926, cînd își plasează Camil Petrescu duelul din romanul Patul lui Procust. Evident, cauzele înfruntării țin de codul cavalerismului în societatea mondenă bucureșteană. Fiind "la băi", la Tekirghiol, Fred Vasilescu o jignește în public pe doamna T., iar George Demetru Ladima îi cere satisfacție. Și de data aceasta duelul se dovedește a fi un complicat
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
a fi un complicat ritual masculin cu motivații minore și rezultate nule. Un fel de coregrafie virilă de rut, menită să impresioneze femela. Au fost aleși patru martori, cîte doi pentru fiecare adversar, care s-au întîlnit ca să stabilească condițiile înfruntării și să le consemneze într-un "cartel". S-a ales pistolul ca armă (Fred era și "bun scrimeur"). Pentru că nu au găsit pistoale în Constanța, un martor a plecat cu mașina și le-a adus de la București. Martorii au schimbat
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
pentru că cele vizate se dovedeau improprii. După cum am văzut, în foarte multe cazuri, femeia disputată (sau unul dintre martori) intervine pentru a tempera avîntul războinic al dueliștilor. Și în romanul lui Camil Petrescu, doamna T. a încercat să împiedice producerea înfruntării. Explicîndu-i-se că duelul a devenit "inevitabil", ea a implorat un martor ("a stăruit atît, a plîns aproape") ca măcar "să nu existe victime". La rugămintea doamnei T., dar nedorind nici ei "să-și provoace complicații", martorii au aranjat ca armele
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
Romanul Patul lui Procust a apărut în 1933, iar Thomas Mann a publicat Muntele vrăjit în 1924. În duelul dintre Settembrini și Naphta, cel dintîi trage și el în aer, ridicînd pistolul "foarte sus". Cu toate asemănările, mizele celor două înfruntări sînt esențial diferite: un simplu act monden de cochetărie masculină în cazul romanului camilpetrescian, o uriașa dispută ideologică în cazul cărții lui Thomas Mann. Dar și modul de desfășurare a duelului este diferit. Cînd Settembrini trage în aer, Naphta nu
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
totuși cîteva excepții: duelurile reale, practicate de iuncherul B.P. Hasdeu (cu precizarea că s-au produs în coordonatele civilizației cazone țariste), și duelurile virtuale, prezente în dramaturgia lui Camil Petrescu. În rest, duelurile din istoria/cultura română sînt de regulă înfruntări ratate: trucate, mimate, simulate, caricaturizate, refuzate, neterminate sau amînate. NOTE 23. G. Călinescu, Istoria literaturii române, Ediție Al. Piru, Ed. Minerva, 1986, p. 371 24. Idem, p. 370 25. B.P. Hasdeu, Opere, vol. III, Ediție Stancu Ilin și I. Oprișan
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
spirit ostil ordinii burgheze și politicianismului. Fusese expus în anii tinereții, ce e drept, și unor „rătăciri“, unor rele influențe de care s-a debarasat însă destul de repede și definitiv, plasându- se apoi, moral, pe o direcție ascensională. „Din momentul înfruntării lucide a pericolului fascist, scria Vicu Mândra, sensul activității lui M.Sebastian este necontenit ascendent...”. Ieșirea din dogmatism îngăduie eliberarea de clișee și în ce-l privește pe M. Sebastian, cercetat în complexitatea unor manifestări care implicau plasarea corectă în cadrul
Posteritatea lui Sebastian by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3690_a_5015]
-
o mișcare literară de care îl desparte un veac. După decembrie 1989, baza raportărilor la I.L. Caragiale încă s-a lărgit, ivindu-se forme de viață publică și instituțională care aminteau izbitor de lumea scrierilor lui. Parlament, mai multe partide, înfruntări electorale în zgomotoase campanii, acestea au fost percepute de mulți români nu atât ca expresii ale revenirii la democrație, cât ale mimării și parodierii acesteia, trimițând în linie directă la Caragiale. Și erau motive. Ne amintim caricatura de parlament numită
Învingător și învins by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16111_a_17436]
-
duce în sat nevătămat. Colindul celebrează o serie de calități ale voinicului: bărbăția, eroismul, ținuta etică, care-l încadrează "în familia lui Dumuzi, Melqart, Herakles, Samson David etc.". Sunt relevate, totodată, virtuțile artistice ale colindei, expresivitatea, spre exemplu, a scenei înfruntării dintre voinic și animal: Nu există multe scene, nici la noi și nici în alte literaturi orale, care să se ridice la înălțimea estetico-morală a celei din colindul leului. S-ar putea spune că, în polifuncționalitatea ei, această scenă e
Colinde cu lei by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8951_a_10276]
-
în felul acesta restul infim de vlagă. Somnul nu e o metaforă întîmplătoare, într-o lume care cunoaște doar declanșarea pornirii și, după irosirea de energie, eventual, îndelunga preparare a noii izbucniri, repaosul, în-seamnă ocrotirea instinctului. Nimic nu tulbură repetata înfruntare dintre trufia Voinței și aviditatea primară. Se poate formula obiecția că un termen al ecuației (clica) e estompat. Iată un aspect asupra căruia am stăruit, altădată, cum am făgăduit, în analiza Franciscăi. Oricum, acolo unde lipsește sentimentul vinei, nu are
O metaforă-cheie by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/7522_a_8847]
-
și când, el are tentația să-l imite. E chiar nostim când tenorul (Don Ottavio) își ia un scaun, îl plasează la rampă și cântă liniștit către noi. Primordialitatea muzicii domină întregul final. Către sfârșitul scenei de teroare, în timpul ultimei înfruntări între îndrăzneala temerară a seducătorului și pedeapsa fatală, când deznodământul pare a fi iminent se înalță din fosă, parcă atrasă în magia clipei, întreaga orchestră. Ea rămâne, cu dirijor cu tot, la nivelul scenei. Cortina se închide repede și Leporello
Wagner și Mozart la Opera din Budapesta by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/12164_a_13489]
-
clipa în care a făcut primul pas pe gazon până după intonarea imnurilor. Momentul solemn al intonării imnurilor este unul cu totul special. În funcție de linia melodică a imnurilor autorul încearcă să intuiască mentalitățile și stările de sprit ale combatanților în înfruntarea care va urma. Câți dintre spectatorii prezenți la un meci de fotbal sunt atenți la asemenea detalii, fără de care spectacolul nu este însă complet: Se cântă imnurile. Cel brazilian pare compus de Rossini. Stadionul întreg preia refrenul, mai ales la
La curtea Regelui Fotbal by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7339_a_8664]
-
The Way of Samurai (1999). Filmul lui Takashi Miike este un remake după filmul omonim al lui Eiichi Kudo din 1963. De la început, o anumită sobrietate a atmosferei, tabloul ceremonial și atenția acordată detaliului recomandă filmul lui Takashi Miike. Înainte de înfruntarea propriu-zisă, există o întreagă serie de întâlniri diplomatice desfășurate în contextul unor coduri de conduită precise și a unor loialități care nu pot fi evacuate. În acest sistem există o cântărire atentă a gesticulației și un sens profund al datoriei
Samuraii lui Takashi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5510_a_6835]
-
semnificativ este că președintele, aflat într-o situație de coabitare, a ținut totuși să reitereze versiunea conflictuală, chiar dacă nu a mai vorbit de ”lovitură de stat”. El a anunțat în chipul acesta că, în lunile care urmează, va juca cartea înfruntării totale, fără concesii, căutând până la alegeri să delegitimeze radical USL și pe simpatizanții săi. Faptul că PPE va organiza congresul său la București este o circumstanță care favorizează această strategie. Pornind de la prezumția unității politice europene, PPE va lansa mesaje
Deutsche Welle: Războiul civil, profețit în chip incitator în România, nu promite nimic bun () [Corola-journal/Journalistic/81205_a_82530]
-
cristalizate. După 8 ani de opoziție suferă neîndoielnic de o decuplare de la circuitul marilor decizii și nu a demonstrat că ar fi capabilă să inițieze o dezbatere, preferând o rezervă prudentă”. În final, Deutsche Welle conchide că ”în aceste circumstanțe înfruntarea ”totală” anunțată de președintele Traian Băsescu se va axa mai curând pe clișee propagandistice, incitatoare și nu va reuși cel mai probabil decât să consolideze confuziile”.
Deutsche Welle: Războiul civil, profețit în chip incitator în România, nu promite nimic bun () [Corola-journal/Journalistic/81205_a_82530]
-
comportamentale asezonată cu umor și un ingredient nu tocmai nou: adresarea directă. Ecranizînd Caracter (Olanda, 1996) de F. Bordewijk, Mike van Diem a construit printr-un montaj simfonic un terifiant univers în manieră pencilensiană în care se consumă à rebours înfruntarea dintre un nemilos portărel, vestit pentru cruzimea față de săraci, și fiul său nelegitim, hărțuit anume pentru a-i căli voința și a-l insensibiliza asemeni lui. O artificialitate discret-ostentativă afișează Eva Borusovícová în Albastrul cerului (Slovacia, 1997) - mai exact Raiul
Doamne, nouă redă-ne... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17078_a_18403]
-
atent și pentru perioada rezistenței antifasciste din anii celui de al doilea război mondial, când Tzara e mereu prezent, apoi în anii postbelici imediați (relațiile complexe cu grupul din jurul revistei "Les Lettres françaises" controlat de Aragon și de comuniști; când înfruntările cu André Breton reînvie, cu o răbufnire agresivă în 1947, tot pe teme politice; ori când se comentează turneul de conferințe în Europa Centrală și în România, moment în care "Tzara se lasă cîștigat de euforia oficială" a construcției unei
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
bătăios și justițiar, procedează Mihu Copilul, cînd murgulețul lui îl vestește că, pe aproape, o să-l prade Ianus ungureanul, însoțit de o ceață de olteni. Mihu se îndreaptă spre vrăjmaș, îl cheamă la lupta dreapta, în doi, si, după o înfruntare aprigă, îl răpune. Nimic fatalist, resemnat în comportamentul și în Weltanschaungul celor doi eroi de balada, Toma Alimos și Mihu Copilul. De ce n-ar fi, întreb încă o dată, și comportamentul lor specific etnopsihologiei românești? Numai pentru că Miorița "... coresă" tot de
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
Detest actorii labili, care după douăzeci de ani devin ca un teren viran, îmi plac actorii care își hrănesc rolul și-l construiesc nu formal, ci uman. Pentru mine teatrul n-a fost niciodată gratuit. E o artă bazată pe înfruntarea obstacolelor și această înfruntare îmbogățește. Îmi plac actorii în care încap multe roluri și nu-mi plac actorii care servesc multe roluri. Actorii care aduc lumină, actorii care se preocupă să facă loc, pentru ca personajul să vină spre ei. Nestingherit
Radu Penciulescu în dialog cu George Banu - Pentru un teatru la înălțimea omului – mărturisiri și convingeri – () [Corola-journal/Journalistic/5321_a_6646]
-
după douăzeci de ani devin ca un teren viran, îmi plac actorii care își hrănesc rolul și-l construiesc nu formal, ci uman. Pentru mine teatrul n-a fost niciodată gratuit. E o artă bazată pe înfruntarea obstacolelor și această înfruntare îmbogățește. Îmi plac actorii în care încap multe roluri și nu-mi plac actorii care servesc multe roluri. Actorii care aduc lumină, actorii care se preocupă să facă loc, pentru ca personajul să vină spre ei. Nestingherit, organic, natural. Să-mi
Radu Penciulescu în dialog cu George Banu - Pentru un teatru la înălțimea omului – mărturisiri și convingeri – () [Corola-journal/Journalistic/5321_a_6646]
-
demnitatea: „Aș vrea să mă săruți numai o dată!/ Dar nu din dor adînc de-a fi prădată,/ Această însușire nu mi-e dată,/ De-a-nvinge și dea fi tot eu predată” (O taină). Asta nicidecum, căci Lucie vede idila ca înfruntare de orgolii - din care al ei trebuie să triumfe absolut. Toată lumea știe însă că viața și soarta sunt glumețe și că fac șotii de ironie, plătindu-ți cu ce ți-e mai drag și cu ce nu te-aștepți. O
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
sprijinul cititoarelor-gospodine prin publicarea unor grupaje de rețete. Rubrici principale: „Tema revistei“, „Cosmetica“, „Forma maximă“, „Bucătăria de sezon“ etc. Preț: 10 000 lei. în librării Primo Levi - Mai este oare acesta un om? (Ed. Polirom, 139 000 lei); William Golding - Înfruntarea (Ed. Humanitas, 175 000 lei); Erving Goffman - Aziluri (Ed. Polirom, 229 000 lei); Angela Marinescu - Poeme de sus în jos (Ed. Cartea Românească, 43 600 lei); Keith Hitchins - Românii 1774-1866; România 1866-1947 (Ed. Humanitas, 400 000+ 550 000 lei); Constantin
Agenda2004-5-04-timp () [Corola-journal/Journalistic/282022_a_283351]