1,348 matches
-
dulăpiorul și am fost bucuroasă să văd că prudența mea tipică umpluse dulăpiorul cu medicamente pentru următorii cinci ani de boli. Aveam Coldrex pentru zi, Coldrex pentru noapte, sprayuri pentru nas, sirop de tuse, tot felul de poțiuni pentru nas înfundat și bronhii. Aveam Vicks Vapour Rub pentru frecție, un vaporizator electric pentru uleiuri esențiale, niște plasturi pe care ți-i pui pe frunte ca să-ți scadă febra, picături pentru urechi, pastile pentru gât chiar și niște tablete homeopate absolut ineficiente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
umflați de somn, grasă și îndesată, se dete la o parte să ne facă loc. Avea un chip morocănos, de dobitoc. Desigur că tocmai se dăduse jos din patul de fier, cu așternutul răscolit și pernele făcute ghem, pe salteaua înfundată. Cearceaful era mototolit, cu pete în albul dubios la pânzei, ca petele gălbui de pe cămașa ei scurtă. Doamna Patanetschek își arăta gambele scurte și groase, cu venele răsucite de varice, în niște târlige flanelate, cu tălpile scâlciate. Gura Omului cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
fi înghesuit să ajung în tribune ca purtător de steguleț, să fi râvnit vreodată rangul unui conducător de formație împodobit cu fireturi, dar de participat am participat fără să-mi pun vreo întrebare, chiar și atunci când cântatul nesfârșit și sunetul înfundat al tobelor mă plictiseau de moarte. Nu numai uniforma mă atrăgea. Deviza „Tineretul trebuie să fie condus de tineret!“ îmi era pe plac, iar oferta era pe măsură: tabere de corturi și jocuri în aer liber prin pădurile de pe malul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
dar acesta nu făcea decât să privească gânditor la sferă, cu mâna la bărbie, bătându-și ușor buza de jos cu degetul. — Harry? Harry nu spunea nimic. Ted se apropie și lovi sfera cu palma. Nu obținu decât un sunet Înfundat. Lovi sfera cu pumnul și se trase Înapoi, frecându-și mâna. — Nu cred că putem pătrunde cu forța. Cred că trebuie să ni se permită să intrăm, remarcă Norman și nimeni nu avu nimic de comentat. — Grozavă echipă, de elită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
oribile, mă simțeam vinovat. Dar tu Întreci măsura. Nu poți să dai socoteală pentru tot ce se Întâmplă pe lumea asta. Pur și simplu nu e posibil. Urmă un moment de liniște. Undeva În habitat se auzea un zgomot ritmic Înfundat, un soi de bocănit. Și zumzăitul omniprezent al instalației de condiționare a aerului. Beth Îl privi cu insistență: — Cred că ți-a venit greu s-o vezi pe Edmunds murind. — E ciudat, spuse Norman, dar până În clipa asta n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
bilaterală, partea stângă seamănă cu cea dreaptă, exact ca la oameni. Și-apoi, mai sunt și crevetele. — Așa este, crevetele. Norman uitase de crevete. — Eu nu văd nici o legătură Între sferă și animale, continuă Beth. Se auzi din nou bocănitul Înfundat și ritmic. Stând pe scaun, Norman realiză că În același timp bocănitul putea fi resimțit și ca un ușor șoc. — Ce se Întâmplă? — Nu știu. Se aude de parc-ar veni de-afară. Porni către hublou când auzi declicul intercomului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Îl atac de aici... OK... este foarte aproape... Îl simt mișcându-se... individul ăsta mișcă o grămadă de apă! Un adevărat monstru! Din nou liniște. — Aș vrea să pot vedea mai bine. Liniște. — Tina? Ești... Apoi se auzi o bufnitură Înfundată care trebuie să fi fost o explozie. Se priviră reciproc, Încercând să-și dea seama ce Însemna zgomotul acela, dar, În clipa următoare, habitatul Începu iarăși să se clatine sub un nou asalt de lovituri, iar Norman, luat pe nepregătite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
cu un mers de cimpanzeu. Vorbesc despre frumusețe. Un zgomot sec și...stupoare: stropi de sînge roșu strălucitor îmi acoperă fața, pleoapele se închid pentru o clipă. Urmează un geamăt și imaginea se mișcă. Țipătul fetei și al doilea zgomot înfundat. Oligofrenul triumfător, lovind cu ciocanul. Țipete, voci, trupul care se rotește ușor și se prăbușește cu fața în jos lăsând la iveală o gaură în craniu, plină de noroi roșiatic. Ciocanul ținut de mîna noduroasă care mai izbește odată cu putere
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
zile, într-o excursie cu facultatea, și era convinsă că pregătirile ei nu trebuiau să fie doar o chestie de ultim moment, ci și un eveniment de familie. În loc să fiu trezită de plânsetele lui Kate, am făcut ochi în fâșâitul înfundat care venea de la capul patului. Cineva intrase în camera mea și era pus pe rele. Somnoroasă, m-am ridicat în capul oaselor. —Cine-i acolo? am întrebat căscând. Era Helen. Ar fi trebuit să știu. Se îndrepta spre ușă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
de tine, e vorba de mine, am zis stânjenită. A urmat o pauză. —Ce vrei să spui? m-a întrebat el. Sau, cel puțin, asta cred c-a spus. Îmi era destul de greu să-l aud. Vocea îi suna cumva înfundat, pentru că-și ținea capul în piept și vorbea cu gura în pulover. —Vreau să spun că problema e la mine, i-am explicat. Am descoperit că-mi venea foarte greu să spun asta. Dar trebuia s-o spun. Îi eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
către actele apartamentului. —Claire, nu putem să facem asta, m-a anunțat tata exasperat. Helen îl tot pune la loc. —Da, de ce să sufere viața mea socială numai pentru că tu te-ai măritat cu un nebun? s-a auzit vocea înfundată a lui Helen venind de undeva de după ușă. — Te rog, Claire, m-a implorat tata. —Of, bine atunci, am oftat lăsând pe masă pixul cu care făcusem însemnări. —James, am zis în receptor, ce vrei? —Claire, a spus el supărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
așa e el, vrea frați, se Înroșește, a apucat demult să scrie cu bumbac, nu-l mai poate opri nimeni. L-am lăsa să treacă ca un coș, dar iată că se umflă, o dă În pandalie: „Și canalele sînt Înfundate / De zăpadă și de steaguri roșii / Arse În cîntece de hoardă”. (s.m.) Hoarda oamenilor omorîți În decembrie. A scăpat poetul din sirena lui Vasile Roaită, din propriu-i purgatoriu, și umblă pe hîrtie. Pare să n-aibă părinți. Vrea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
bani. Cinice, tehnice, fără niciun strop de generozitate umană. Cred că am făcut un fel de depresie în săpămâna aia, de la atmosfera din spital, de la grotesc. Aveam un halat cu glugă, îmi trăgeam gluga peste cap și plângeam așa, pe înfundate, în întuneric. O asistentă de noapte, mai milostivă, îmi făcea niște injecții de calmare. Nu i am văzut niciodată fața. Când venea Bogdan, era ca o vizită de pe altă planetă. Ar fi multe de povestit din spital : despre impersonalizare, despre
O altă viață. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1778]
-
cu mare băgare de seamă ca să-l poată lua prin surprindere. Sau puteau să aștepte Într-una din camere. Meeks Înșfăcă pușca de 45 și Începu să deschidă ușile cu piciorul. Una, două, trei, patru: pînze de păianjen, șobolani, toalete Înfundate, alimente alterate, reviste În spaniolă... probabil că locul era folosit de călăuze ca adăpost pentru mexicanii aflați În drum spre fermele de sclavi din Kern County. Cinci, șase, șapte, hop, un „bingo“, familii de mexicani Îngrămădiți pe saltele, speriați de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Abstinent cu frica lui Dumnezeu. Bud goni pe coridor și Îl Încuie În debara. CAPITOLUL 5 Închis Într-o chițimie de doi metri pe doi. Fără geamuri, fără telefon, fără interfon. De pe rafturi se revărsau formulare, mopuri, mături. O chiuvetă Înfundată, plină cu votcă și rom. Ușa era armată cu oțel, iar amestecul de băuturi avea miros de vomă. Strigătele și bubuiturile răzbăteau printr-o răsuflătoare a sistemului de Încălzire. Ed bubui În ușă; nici un răspuns. Urlă În răsuflătoare, cu aerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
nici ei, nici tîrfelor pe care le păstorea numele și figurile respective nu le spuneau nimic. Încă un burger și Înapoi la subsecția West Hollywood. O trecere În revistă a dosarului cu pseudonime și nume de Împrumut: Încă o pistă Înfundată. Ora 19.20. Nu a mai rămas nici un nume de verificat. Jack o porni spre North Hamel și parcă mașina În așa fel Încît să aibă sub ochi ușa lui Bobby Inge. Ținu sub supraveghere curtea. Nici un fel de trafic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
cu ferestrele: cînd Dick Stens a fost dus spre camera de gazare, a tras două croșee În sticlă. TÎrg cinstit: nu a devenit niciodată unul dintre detectivii care rezolvă cazuri, pentru că singurele cazuri care contau erau dosarele Închise sau bine Înfundate, ca să nu iasă la suprafață rahatul din ele. Bluesul transferului: să pleci de la sediul Biroului Înseamnă să nu mai dai dimineața devreme rapoartele despre răposați - un bun prilej de a rămîne la curent cu cazul Kathy Janeway și cu șirul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
DE PAZĂ ÎN SPATE. Jack Îi Împușcă pe bandiți În spinare. Petievich strigă. Pași la ușa din spate. Jack trase orbește și Începu urmărirea. Deasupra lui pocniră niște sticle: gloanțe trase prin amortizor, la nimereală, fără zgomot - doar niște pocnete Înfundate. Mai Încolo, pe culoar, doi bețivi morți și o ușă Închizîndu-se. Petievich trase și spulberă ușa. Un bărbat traversă În goană aleea. Jack Își goli Încărcătorul. Omul sări peste un gard. Strigăte de pe trotuar: jucătorii de barbut ovaționau. Jack puse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
fărâmând ce nu fusese fărâmat, pătrunzând prin ferestre; înfiorându-se și de glasurile care dintr-odată au început să ajungă până la el, nimic distinct, doar câte o vorbă sau și mai puțin, un oftat sau doar icneli, ca niște țipete înfundate, atunci când solzii înfierbântați se fărâmau de caldarâm, urmărind cu privirea și pâclele de fum, la început doar rotocoale și colaci negri deveniți acum o masă mai mult cenușie, ca o pânză, cu forme schimbătoare în fiecare clipă sub colții vântului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
bună, în ciuda vârstei, către turnul televiziunii, cu luminițele sale roșii în vârf, sau către turnurile și mai îndepărtate ale Casei Scânteii pe care nu reușea să le distingă întotdeauna în orizontul tulbure și mâncat de noapte, ascultând zgomotele rare și înfundate ale străzii. Până îngheța cu totul și se acoperea repede cu plapuma, străduindu-se cu toate puterile să adoarmă. Dar, până atunci, zgomotele înfundate ale orașului, mersul câte unui trecător întârziat cine știe unde, ai cărui pași izbeau nerăbdător caldarâmul, fâșâitul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
reușea să le distingă întotdeauna în orizontul tulbure și mâncat de noapte, ascultând zgomotele rare și înfundate ale străzii. Până îngheța cu totul și se acoperea repede cu plapuma, străduindu-se cu toate puterile să adoarmă. Dar, până atunci, zgomotele înfundate ale orașului, mersul câte unui trecător întârziat cine știe unde, ai cărui pași izbeau nerăbdător caldarâmul, fâșâitul de săgeată al taxiurilor erau foarte vii, niște ființe. Casa până atunci pustie se umplea de ele, le primea pe toate, dar toate zburau neînduplecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
ei. Nu, nu sunt ochii ei, greșeam și greșesc, nu mi-a trecut furia după atâția ani, ochii ei erau aprigi și mergeau drept la țintă. Știa ce vrea. Nu aveai scăpare. În clipele în care, urmărind în noapte zgomotele înfundate ale orașului, nu se mai putea abține să privească spre locul în care se afla casa cu scara interioară ca o cochilie de melc, își amintea toate acestea. Și le amintea de parcă n-ar fi trecut aproape două decenii. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
strânsă pe trup, a văzut cât de mult se schimbase, era mai planturoasă, sânii cândva mici se umflaseră, amestecul de fetiță și femeie de pe vremuri se topise într-o femeie cu un aer pierdut, obrazul neted cu hașuri fine, ochii înfundați conturați de cearcăne pronunțate. Dârzenia trecuse în gesturi leneșe, încete și prelungite. Sau poate era o mască totul. Au continuat jocul-hărțuială până în clipa în care a întrebat-o dacă știe ce zi este. Uitase de ziua lui de naștere, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
fărâmând ce nu fusese fărâmat, pătrunzând prin ferestre; înfiorându-se și de glasurile care dintr-odată au început să ajungă până la el, nimic distinct, doar câte o vorbă sau și mai puțin, un oftat sau doar icneli, ca niște țipete înfundate, atunci când solzii înfierbântați se fărâmau de caldarâm, urmărind cu privirea și pâclele de fum, la început doar rotocoale și colaci negri deveniți acum o masă mai mult cenușie, ca o pânză, cu forme schimbătoare în fiecare clipă sub colții vântului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
vișinie și s-o conducă la baie. După care Andrei Vlădescu a închis ușa, lăsându-le acolo, dar așteptând la câțiva pași pentru drumul în sens invers și auzind toate zgomotele neputinței răbufnind și răsunând între pereții băii și șoaptele înfundate ale fiicei, care încerca s-o calmeze sau s-o aline, și în clipa aceea inima îi bătea mai repede și se întreba, el, Andrei Vlădescu, dacă se apropie cu adevărat sfârșitul, e acum? e mâine? Dar, în scurt timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]