1,318 matches
-
desigur, puteți depune mărturie... la fel ca și cei care au fost acolo. Unul dintre biografii noștri 66 își începe cartea povestind cum, în opt sute doisprezece, copil sugar fiind, l-au hrănit cu pâine, la Moscova, soldații francezi. Vedeți! încuviință îngăduitor generalul. Cazul meu, desigur, nu este dintre cele obișnuite, dar nici nu conține ceva neobișnuit. De foarte multe ori adevărul pare imposibil. Camer-paj! E ciudat de auzit, firește! Dar aventura unui copil de zece ani este explicabilă, poate, tocmai prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cât trebuie să o spăl și să o frec ca să-i întrețin albeața, completează pesimist Parthenicus. — Aha! se zbârlește principele. De aceea țesătura se roade așa de repede. Parthenicus se gheboșează de teamă. — Calceii, cere împăratul pe un ton mai îngăduitor. Livia îl urmărește cu umbra unui zâmbet pe buze. De-abia sculat din pat, uite că e deja gata să-și îndeplinească funcțiile imperiale. Un ciocănit discret în ușă îi face pe toți trei să tresară. — Cine e? întrebă Parthenicus
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
nod, Augustus îl cercetează cu o aten ție încordată. Acest Trio este vestit și temut pentru intrigile sale. Și pentru setea de a-și face un nume din fărădelege. Cum pănește adânc și se decide din nou să se arate îngăduitor. Cel pu țin pentru moment. Până află ce nerozii a mai spus Libo, că de făcut nu e în stare să facă nimic, și reușește să pună la punct un plan pentru a înăbuși scandalul. Își împreunează așadar tac ticos
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de clemență... Se uită atent în ochii lui Trio ca să imprime mai multă greu tate vorbelor sale. — Dar un împărat binevoitor se situează întotdeauna dea supra legilor. Îngrijorarea lui Fulcinius se transformă pe nesimțite în groază. Fie că se arată îngăduitor, fie că se arată sever, este la latitudinea principelui să se lase sau nu ghidat de lege. În cel mai bun caz, se preface doar de ochii lumii că-și dă silința să o respecte. Și asta va face cu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
nici nu o dă. Cine a vorbit? Ah! Claudia. Cine altcineva? Își înghite un suspin de exasperare și le întreabă pe celelalte: — Ați isprăvit? — Da... a..! răspund toate în cor. Sigur au mai rămas lucruri de făcut, dar se arată îngăduitoare. A fost o zi grea astăzi. O ia pe fetiță de mână. Atunci haideți să-i arătăm ceva special Domitiei... — Ce? se interesează micuța curioasă, însă nu primește nici un răspuns. Se pun în mișcare. Occia arată cu mâna către o
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
încurajează cu un zâmbet blajin la drum. E nouă sărmana, dintr-un lot de sclavi achiziționați recent, nu a crescut la ei în casă, așa că se teme întruna să nu greșească, iar ea se silește să se arate cât mai îngăduitoare. Trec acum printre grupuri, grupuri de lecticari. Tăifăsuiesc între ei, după ce și-au adus stăpânii pe umeri sau pe brațe. Cei care nu-și permit sclavi care să-i poarte îi închiriază. Mai ales femeile, fie nobile, fie din popor
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de fapt cu două... vârâte una sub alta. Își lipește palmele. — Uite-așa. Pe roate. Doar capul berbecelui ieșea afară. Vrei să spui că pentru tine țestoasa este doar o mașină de război? hohotește evreul. Deschide ochii și-i zâmbește îngăduitor, ca unui copil. Ia uită te! exclamă Pusio. S-a ridicat din nou. — Doi războinici s-au cățărat pe partea de jos a țestoasei! — O unitate militară în atac ia forma asta, replică Rufus. Rânjește zeflemitor. — Vezi că nu știi
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
și pantofi de piele, lucind golănește în lumina slabă. Tunica roșie mulată pe corp și pantalonii, ar fi arătat bine pe cineva mai tânăr și probabil arătaseră bine și pe maior, cu mulți ani în urmă. Oricum, timpul nu fusese îngăduitor cu el, de parcă existaseră doar zile marcate de mâncăruri consistente la micul dejun și de vinuri și țigări de foi la cină, așa încât trupul său amenință să se repeadă dincolo din granița hainelor. Alcoolul a avut contribuția sa nefastă. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
în sus și în jos pe vârfuri de cealaltă parte a zidului pentru a-și accentua nemulțumirea. Știu că nu trebuie să mă aștept de la tine să epășești peste un oarecare nivel. Să nu crezi că n-am fost destul de îngăduitor. Ești un băiat isteț. Ai toate șansele să depășești chinurile pe care Dumnezeu, în marea sa înțelepciune, ți le-a hărăzit. Dar asta se va întâmpla doar dacă te vei strădui îndeajuns. Trebui să lupți, Robert! Luptă! Pastorul Macfarlane vorbește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
bunicul acestui Bridgeman, care se numea tot Jonathan, l-a adus în birou pe fiul său, un băiat greoi, și a anunțat că dorește să facă toate aranjamentele pentru a-l stabili în comerțul cu ceai. Chiar și cel mai îngăduitor observator în categoria cărora Spavin are onoarea de a se înscrie, ar fi avut foarte puțin de elogiat la Bridgeman junior. Un individ dizgrațios, brutal și necioplit, cu ceea ce s-ar fi putut numi un aer de irlandez. Faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
stiri-meteo/cristian-neagoe-spre-o-meteorologie-culturala-trenduri-culturale-si-nu-numai-in-2008-ii 05-01-2008 264525) - oferind link! - un fragment, în limita legală a 500 de semne, din textul lui Cristian Neagoe „Spre o meteorologie culturală“, publicat de www.liternet.ro cu acordul www.supliment.polirom.ro, nu ne poate face decât să zâmbim îngăduitori. Vorba lui Neagoe: „Atenția crește ca un bulgăre de zăpadă rostogolindu-se la vale; și se sparge la fel“. »Constantin Vică: „TVR Cultural e o instituție publică finanțată de statul român. Eu scriu la o revistă privată, care nu folosește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
În realitate și Domșa observase și condamnase în sinea sa ușurințele Martei, dar niciodată n-a avut puterea să le reprime sau măcar să le puie frâu. Își iubea odrasla unică mai mult ca lumina ochilor, cu o iubire păcătos de îngăduitoare, a cărei țintă era una singură: Marta să se simtă fericită... Și tocmai fericirea ei să se zdruncine din temelii? Se sfătui acasă cu Marta cum să se apere, căci era evident, în câteva zile, tot târgul va ști și
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
o putea surprinde doar un expert cum era Emil. Povestea vieții ei nu avea nevoie de un „profesor” și nici nu-i trebuiau lecții , ea învățase viața din române, trăgând singură concluziile de rigoare. Avea o minte șireata, dar profund îngăduitoare. Avea un extraordinar fler și detecta imediat punctele slabe ale fiecărui interlocutor. Probabil că experiența ei de scurtă durată cu Andrei o marcase puternic și vedea în orice bărbat un pretendent la sex în primul rând. Mai era acum și
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
să pună puțin gaz pe foc. Tonul sec din vocea lui o făcu să zâmbească. -Bănuiesc că a ajuns cam ,,departe".... -Cel puțin eu am facut-o fără a renunța la nimic. Probabil de astă, în comparație cu tine, eu sunt mai îngăduitor. -Nu am avut în vedere niciodată o relație de durată, adaugă ea. Dar acum o invidiez pentru asta... El îi aruncă o privire ciudată și ea strânse din buze recunoscând cu tristețe că suferise mult. Câteva ore mai tarziu, el
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
bune sau rele, rămân. Balanța care cântărește faptele, este de dorit, să fie înclinată spre partea celor bune. În orice moment trebuie să ne facem bilanțul realizărilor, să fim autocritici, să nu ajungem a roși în fața semenilor noștri, să fim îngăduitori, înțelegători, drepți și buni, iar îndemnurile ar putea continua, care de multe ori, la unii dintre noi, rămân utopice. Una dintre personalitățile cu un bilanț remarcabil, axat pe mai multe domenii: publicistică, memoralistică, activitate Radio-TV, învățământ (fiind doctor în filologie
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
ele să curpindă și chipurile femeiești ale existenței. Dacă acest proces nu se produce, mai devreme sau mai târziu fiecare femeie se va ciocni, într-un fel sau altul, de partea misogină a sexului „dominator”, de cel mult o privire îngăduitor tolerantă, ușor disprețuitoare, de un sentiment clar că autoritatea ei nu este recunoscută, nici măcar observată, dacă nu cumva deturnată. Așa s-a întâmplat zilele acestea cu candidatura Simonei Marinescu la președinția PD (Partidul Democrat), tratată fie ca un exotism, fie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
care injectează un embrion, după care se desprinde și moare. Am putea spune că este în mare un organ sexual ambulant. Apoi acest... ― E taman definiția ta, Hicks. Caporalul se limită la adresarea lui Hicks a zâmbetului său obișnuit și îngăduitor. Dar Ripley nu găsi nimic de râs. De fapt, când era vorba de extratereștri, glumele nu-și aveau rostul. Ea văzuse unul cu ochii ei, pe când ei nu erau convinși că aceste creaturi sălășuiau altminterea decât în închipuirea ei. Trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
și simplu, grație relativei noastre subdezvoltări, procesul începuse mai târziu ca în Occident și înainta mai lent până la intrarea în sistemul sovietic. Poate caracterul ineluctabil al secularizării și făcea ca autoritățile comuniste să fie ocazional, chiar tendențial de la o vreme, îngăduitoare cu unele aspecte mai curând rituale ale vieții religioase. Îngăduință cinică, sigură de victorie, nu toleranță - așa aș descrie atitudinea statului-partid față de ceea ce era perceput ca „moșteniri” în curs de dispariție „naturală”. Chiar dacă nu l-ai citit pe Max Weber
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
un fel, eu nu trăiesc, nu pot trăi - pentru că nu cunosc, nu am amintirile, experiențele - o istorie universală sau evreiască sau evreiască-română în general. Nu înseamnă că ignor faptele sau că mă uit într-un fel mai, cum să spun, îngăduitor la drame și tragedii. Cunosc situația evreilor din România interbelică și din perioada războiului, și nu numai din ce am citit despre pogromul de la Iași și alte orori, ci și într-un mod mult mai personal: părinții soției mele au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
spun că „Suplimentul de cultură“ nu poate, prin forța lucrurilor, să nu aibă un partipris față de Polirom. E logic, este plătit de Polirom, stă în siajul editurii. Evident că un om ca Paul Cernat va fi întotdeauna un pic mai îngăduitor față de romanul de la Polirom, după cum și eu voi fi mai îngăduitor când citesc un roman de la Humanitas... De ce spuneți asta despre Paul Cernat, pentru că nu a fost foarte îngăduitor tot timpul, a ras cărți de la Polirom! Nu tot timpul, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
nu aibă un partipris față de Polirom. E logic, este plătit de Polirom, stă în siajul editurii. Evident că un om ca Paul Cernat va fi întotdeauna un pic mai îngăduitor față de romanul de la Polirom, după cum și eu voi fi mai îngăduitor când citesc un roman de la Humanitas... De ce spuneți asta despre Paul Cernat, pentru că nu a fost foarte îngăduitor tot timpul, a ras cărți de la Polirom! Nu tot timpul, dar îl simt mult mai aproape de autorii, de tendințele sau de tipul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
un om ca Paul Cernat va fi întotdeauna un pic mai îngăduitor față de romanul de la Polirom, după cum și eu voi fi mai îngăduitor când citesc un roman de la Humanitas... De ce spuneți asta despre Paul Cernat, pentru că nu a fost foarte îngăduitor tot timpul, a ras cărți de la Polirom! Nu tot timpul, dar îl simt mult mai aproape de autorii, de tendințele sau de tipul de proză promovat de Polirom decât de tipul de cărți scoase la Humanitas. Sau este și asta o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
se gândise că ar fi o idee minunată ca eu să lucrez noaptea; în felul acesta, oamenii din bancă nu ar fi văzut instalația în diferitele faze ale asamblării. Trebuia păstrat misterul! Din fericire, bugetul alocat achiziționării a fost destul de îngăduitor, încât mi-am putut permite ceva substanțial mai puternic decât ProPlus ca să mă țină trează. Astfel, de la miezul nopții încolo, sub privirile fixe, sincere și neîncrezătoare ale diverșilor oameni de serviciu, ale lui Bill, gardianul de noapte, sau ale întârziaților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
grei, până se vor întoarce oamenii la credință. La noi, Maica Domnului, a avut grijă totdeauna să ne lase lada cu făină, cufărul cu zahăr și lingura de ulei pline”. Și totuși finalul Părintele Antonie, starețul mănăstirii, e atent și îngăduitor cu fiecare dintre noi, iar vinerea, în fața ușii împărătești de la sfântul altar, ascultă de câteva ore păsurile oamenilor. Apoi, la ora 12, încep Sf. Maslu și dezlegările. Înainte de a ieși în curte, în jurul mesei pe care o oficiază Sf. Maslu
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
altul, iar Reiko s-a așezat pe balansoar, în fața noastră. — Ai vrea niște vin? m-a întrebat Reiko. Se poate bea aici? am întrebat eu, surprins. — Ei, nu chiar, spuse Reiko, ușor jenată, frecându-și lobul urechii. Sunt totuși destul de îngăduitori dacă e vorba de vin sau de bere și dacă nu bem prea mult. Am o cunoștință care face parte din personalul spitalului și care îmi mai cumpără băutură din când în când. — Mai tragem câte un chef mic, noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]