1,512 matches
-
căii»”. Cartea are o structură „în oglindă”, în cadrul căreia se îmbină speculația, specularul și spectacularul. Oricât ar uza de instrumentele ludicului sau ale divagației, prima parte (Introducere în angelologie) rămâne un tratat în toată regula, unde artificiile stilistice nu alterează înlănțuirea ideilor. Astfel, într-o privire deopotrivă erudită și problematizantă, unde farmecul discret al citatului alternează cu speculația dezlănțuită, P. traversează problemele importante ale „angelologiei”: legitimarea temei îngerilor prin depășirea binarismului logic, raportul între om și înger, discutarea argumentului tomist privind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288852_a_290181]
-
general al omului, realizat de acesta pentru întreținerea vieții și care s-a diversificat în timp, în structuri diferite, în funcție de tehnică, sistematizare și efectul urmărit. Termenul “exercițiu” are, în gimnastică, două accepțiuni: act motric repetat sistematic, sinonim cu exercițiul fizic; înlănțuirea mai multor elemente, care dau naștere unui exercițiu ce poate fi executat individual sau în grup, liber, cu obiecte portative sau la aparate. Exercițiul liber se definește ca fiind înlănțuirea mai multor elemente, executat fără obiecte sau aparate (cu brațele
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
două accepțiuni: act motric repetat sistematic, sinonim cu exercițiul fizic; înlănțuirea mai multor elemente, care dau naștere unui exercițiu ce poate fi executat individual sau în grup, liber, cu obiecte portative sau la aparate. Exercițiul liber se definește ca fiind înlănțuirea mai multor elemente, executat fără obiecte sau aparate (cu brațele libere). Exercițiul liber ales reprezintă o înlănțuire de mișcări, concepută de gimnast, pe baza anumitor cerințe precizate de regulament, în vederea unui prezentării acestuia într-un concurs. Exercițiul impus constă într-
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
unui exercițiu ce poate fi executat individual sau în grup, liber, cu obiecte portative sau la aparate. Exercițiul liber se definește ca fiind înlănțuirea mai multor elemente, executat fără obiecte sau aparate (cu brațele libere). Exercițiul liber ales reprezintă o înlănțuire de mișcări, concepută de gimnast, pe baza anumitor cerințe precizate de regulament, în vederea unui prezentării acestuia într-un concurs. Exercițiul impus constă într-o înlănțuire de elemente, concepută de forul organizator al concursului (sau numai anumite elemente), pe care gimnastul
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
multor elemente, executat fără obiecte sau aparate (cu brațele libere). Exercițiul liber ales reprezintă o înlănțuire de mișcări, concepută de gimnast, pe baza anumitor cerințe precizate de regulament, în vederea unui prezentării acestuia într-un concurs. Exercițiul impus constă într-o înlănțuire de elemente, concepută de forul organizator al concursului (sau numai anumite elemente), pe care gimnastul este obligat să le execute întocmai. Elementul tehnic este o mișcare cu structură unitară distinctă, componentă a unui exercițiu, care începe dintr-o poziție inițială
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
Ureche - l-au îngropat cu multă jale în mănăstire la Putna, care era zidită de dânsul”. Mormântul este străjuit de un monument funerar care are „aspectul unui sarcofag, a cărui latură principală este decorată cu motive florale stilizate într-o înlănțuire ritmică, placa superioară este împodobită cu inscripția comemorativă dispusă marginal, iar în câmpul central se află un decor rezultat dintr-o savantă combinație de semipalmeti, frunze de stejar și flori” 4. Urmașii lui Ștefan cel Mare (Bogdan al III-lea
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în chip absolut. Procesul schimbării în educație își propune să analizeze potențialele modificări ce se pot produce la nivel comportamental sau al gândirii, prin însușirea conceptelor de bază privind schimbarea și prin exersarea strategiilor acesteia. Ca proces, schimbarea presupune o înlănțuire de operații de restructurare, de adecvare a personalității la cerințele actuale ale educației. Ținta finală a acestui proces este dată de formarea și dezvoltarea competențelor proactive, participative, prospective. Un aspect deloc de neglijat îl reprezintă experiența. În condițiile în care
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
școlii și pe deplin adaptabilă contextului schimbării la nivelul învățământului românesc. Deși autorul nu precizează ruta obligatorie în interpretarea modelului, în ceea ce privește spațiul autohton, procesul schimbării a avut ca punct de plecare mediul înconjurător, înaintând ușor către percepțiile individuale. Fig. 2. Înlănțuirea procesului de schimbare în educație (după A. M. Huberman, 1978) Schimbarea individuală presupune, după Huberman, existența unui sistem novator și a unui sistem receptor, fiecare modificându-se prin raportare la celălalt. Considerăm că este primul nivel la care de cele mai multe ori
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
însă, după părerea lui F. de Saussure, două forme ale activității mentale, indispensabile vieții limbii, care se reflectă în două tipuri de relații: sintagmatice și asociative. Relațiile sintagmatice țin de activitatea de discurs, în care "cuvintele contractează între ele, în virtutea înlănțuirii lor, raporturi bazate pe caracterul linear al limbii, care exclude posibilitatea de a pronunța două elemente în același timp" [Idem]. În afara discursului, arată Ferdinand de Saussure în continuare, "cuvintele ce au ceva în comun se asociază în memorie; în acest
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
forță; fredona; fundiță; o funie; fura; a fura libertatea; fusta; genunchi; greșit; hoții; idee; ideologii; imobilizat; un inel; inima mea; inimă; interzice; a interzice; iubire; împacheta; a împerechea; împiedica; împreunare; încearcă; încheia; încheie; închide; încrucișa; încuia; încuietoare; înfrînare; înfrînat; înlănțui; înlănțuire; înlănțuit; înnoadă; înota; joc; jupui; jurăminte; lega; legătură; lege; legea; libertate; limita; a limita; limită; lipi; lua libertatea; mașina; mănunchi; mîini; mîna; mîna frîntă; mînă; la mînă; moșneag; neajutorat; nebun; neputință; niciuna; un nod; de noi; nor; oaie; obliga; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
demn; dependență; despot; deștept; deținător; dispreț; dominant; dominus; Domn; domnie; drastic; drepturi; educat; el; nu există asta; fia cel mai mare; forță; frică; genunchi; grijuliu; guvernator; harnic; hotărăște; hotărîre; iluzie; imperiu; impunător; inele; inexistent; infidel; ingenios; iubitor; înalt; încredere; îngrădire; înlănțuire; înrăit; înrobire; întărit; jupîn; lege; legi; lesă; locuitor; Lord Stannis; mamă; manager; master; mașină; mărinimos; mereu; minte; mîndrie; monarhie; moșie; mulți; munca; nebun; necunoscut; negri; neimportant; neplăcere; Nicu Gheară; ochi; oi; om cu bici; părere; părinte; păzitor; pericol; a porunci
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
să înțeleagă, spre exemplu, ca, în timp ce în discursul logic cuvintele ("simbolurile lingvistice reci") se află în slujba semnificației abstracte (în chip de concepte), în discursul poetic artistul le transmite forță de a trezi în receptor imagini clare, vii, senzitiv-intuitive17, prin înlănțuirea lor iscusita în urzeala imaginilor. "Îi era suficient să-și analizeze propria activitate, pentru a-și da seama imediat de diferența", comentează, rezumativ, acest aspect Ernst Cassirer în cartea sa despre filosofia secolului al XVIII-lea18, cănd prezintă contribuția lui Baumgarten
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
o atât de mare măsură la poetul nostru ca în Brățara nopților, unde libertatea asociativă nu cunoaște, practic, nici o îngrădire. Pe de altă parte, însăși „mecanica” textului, prin care un termen al ecuației metaforice atrage... automat după sine o nouă înlănțuire metaforică, orientează spre același procedeu. După cum predominanța imaginarului nocturn și culoarea onirică a unor imagini, introducerea frecventă a visului în spațiul asociativ îl situează pe autorul Brățării nopților în aceeași arie de rezonanță. Cu toate acestea, scrisul lui Voronca nu
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
în beteală ca un mire”... Le contrabalansează într-o oarecare măsură, apelul la spectacolul mai frust și mai tonic al bâlciului și al circului, pentru care poetul găsește mereu resurse de entuziasm pe urmele unui futurism acum îmblânzit, realizând adeseori înlănțuiri imagistice care aruncă semnificative punți între cele două universuri înrudite, ca în aceste versuri din Brățara nopților (XII): Te plimbi în călușeii sângelui, ce scrânciob inima De pe trapezul privirii se avântă în salt mortal zările Zările ca niște clopote se
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
corectare și ajustare a mersului mai departe al ciclului instructiv dat. Privită sub raport structural și funcțional, metoda este considerată a fi un ansamblu organizat de procedee sau moduri de realizare practică a operațiilor care stau la baza acțiunii; o Înlănțuire de procedee care conduc În mod programat și eficace la realizarea scopurilor sau obiectivelor propuse. Câte operații include acțiunea didactică În componența sa, În mod corespunzător, tot atât de multe procedee integrează În structura ei metoda care acoperă acțiunea respectivă. Procedeele sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
prae = În fața cuiva; „citesc ceva În fața unui auditoriu”) ocupă un loc Însemnat În activitatea de predare (mai ales În cea de tip clasic). Este utilizată În Învățământul secundar, dar cel mai frecvent În cel universitar (cursul magistral). Are caracterul unei Înlănțuiri logice de raționamente prin intermediul cărora se comunică un material informațional nou sau puțin cunoscut care face obiectul unei teme din programă. Într-un sens mai larg este utilizată În vederea prezentării conceptelor, ideilor, principiilor, teoriilor, a faptelor și opiniilor despre conținutul
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de sprijin rămân, totuși, insuficiente pentru o lectură activă și valorificată la maximum. Dincolo de asemenea procedee, adevărata citire activă și benefică a textului scris reclamă angajarea unor procese complexe de: - percepere corectă a Înțelesului cuvintelor (termenilor științifici, eventual) și a Înlănțuirilor de cuvinte (propoziții, expresii, sintagme); - reactualizare a unor reprezentări mintale, ca repere referențiale constituite deja ca un fond de cunoaștere sau ca o zestre culturală, un background cultural, cu care fiecare elev vine la școală; - investigație și sesizare a ideilor
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
bună parte, prin expunerea de modele de viață reală. Modele care În mod intenționat sau neintenționat Întruchipează structuri de comportament care pot să fie observate și imitate de către alții (Davitz, Ball, 1978, pp. 370-371). Aceste modele demonstrează reacțiile corecte În Înlănțuirea lor adecvată. Într-un sens mai larg Învățarea socială este o Învățare prin experiența altora, prin experiența umanității, prin cultură. Ceea ce Înseamnă că se acordă importanță culturii În modelajul conduitelor. În această optică, pentru specialiștii din domeniul psihosociologiei „observația și
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
pentru rezolvarea unor probleme-tip, de ordin practic sau teoretic. Sau, altfel spus, un algoritm este: - o reprezentare spațio-temporală a unei serii de acte sau operații elementare care trebuie executate În secvențe pentru a Îndeplini o sarcină oarecare urmărind o Înlănțuire strictă (Not, 1988, p. 25); - o suită ordonată de operații necesare atingerii unui scop, rezolvării unei probleme (Nuntziati, 1990); - o serie de acte și operații elementare care trebuie executate În secvențe pentru a Îndeplini un act oarecare urmând o Înlănțuire
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Înlănțuire strictă (Not, 1988, p. 25); - o suită ordonată de operații necesare atingerii unui scop, rezolvării unei probleme (Nuntziati, 1990); - o serie de acte și operații elementare care trebuie executate În secvențe pentru a Îndeplini un act oarecare urmând o Înlănțuire strictă (Bureau, 1972); - un ansamblu de reguli pentru efectuarea unui sistem de operații Într-o ordine dată, În vederea rezolvării unor probleme de un anumit tip (Dicționar de neologisme, Editura Științifică, 1966); - prescripție univocă a unui procedeu (succesiune de operații, momente
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
rezolvarea unui anumit tip de probleme (sarcini, situații) (Dicționar de pedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, 1979); - o prescripție exactă a Îndeplinirii Într-o anumită ordine, a unui sistem de operații, pentru rezolvarea tuturor problemelor de un tip dat (Z. Rovenschi); - Înlănțuire de operații prezentate Într-o ordine determinată, care permite rezolvarea unei probleme sau a unei clase de probleme (Mialaret, 1979); - succesiune de instrucțiuni explicite, aplicabile În mod mecanic În vederea rezolvării anumitor probleme (Galisson, Coste, 1976). Sintetizând, putem spune că un
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și alte variante combinate sau mixte: a) Programarea lineară - a răspunsurilor construite - inițiată de Skinner (tip Skinner). Specificul acestei programări derivă din faptul că ea se bazează pe construirea de către elevi a răspunsurilor așteptate, iar parcurgerea secvențelor urmează o singură Înlănțuire, În ordinea numerelor naturale (1, 2, 3 ...n) ca În figura 15: Fig. 15. Pașii Învățării În programarea liniară Fiecare secvență cuprinde: a) informația de predare; b) problema (Întrebare, sarcină, temă de rezolvat) care Îi cere subiectului un răspuns dedus
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ar avea vreun avantaj pentru țară”. Acest citat are rolul de a anticipa ideea unei controverse, întrucât reluarea unui fragment din articolul precedent motivează subiectul articolului prezent. Este lesne de înțeles, așadar, că cele două articole se află într-o înlănțuire logică, iar citarea este menită a aduce aminte cititorului subiectul articolului precedent ce are ca efect subiectul articolului prezent. A treia citare reprezintă reacția ziarului Românul, răspunsul la problema ridicată de Eminescu („am întrebat pe d-nii de la Românul”) - „opozițiunea se
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
disciplinei ca obiect de învățământ și în demers interdisciplinar; flexibilitatea conținutului, reflectată în libertatea de acțiune a profesorului în procesul de predare, de formare și consolidare a sistemului de noțiuni fundamentale, de asigurare a accesibilității cunoștințelor. “*” Tipuri și structurarea lecțiilor: înlănțuirea etapelor diferitelor tipuri de lecție; asigurarea unui conținut optim cantitativ accesibil elevilor și sincronizarea ritmului lecției cu ritmurile de învățare ale elevilor; îmbinarea activității frontale cu învățarea individuală și pe grupe. “*” Apecte metodologice: elaborarea strategiilor didactice în funcție de obiective, conținuturi și
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Petrea Crina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1164]
-
celorlalte moduri de Învățare mai simple: Învățarea de semnale (cazul sugarului care Începe să-și recunoască mama după imaginea ei vizuală și nu doar după voce). Învățarea stimul răspuns (când la un anumit stimul, se reacționează Într-un fel anume). Înlănțuirea de mișcări (mersul pe bicicleta, Înotul, gimnastica). Învățarea prin discriminare (cînd facem distincții fine). Învățarea conceptelor concrete pentru a utiliza cuvintele. Învățarea regulilor, a legilor, a formulelor matematice. Rezolvarea de probleme. Acesta constituie tipul de Învățare cel mai complicat; (cînd
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]