2,895 matches
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > DIN NOI .. CE MAI RĂMÂNE? Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 19 din 19 ianuarie 2011 Toate Articolele Autorului Din pana ascuțită de-o idee Și adesea înmuiată în lacrima de sânge Izvor de patimă și de simțire: Te-ntreb pe tine, Doamne, ce rămâne? Din frumusețea florii-nmiresmate Ce-al ei nectar și-l pune zălog mierii Și din cuvintele ce se rostesc acum, Spunându-și dorul
DIN NOI .. CE MAI RĂMÂNE? de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344958_a_346287]
-
auzi cum trosnește și geme în foc inima copacului plângându-și cenușa din mâna cu care vei scrie în iarna vieții tale testamentul spre dulcea împăcare între prieteni și dușmani nu ești poet dacă nu atingi cerul cu trei degete înmuiate în verde să scrii astfel un poem al iubirii nu ești poet dacă nu te rușinezi de goliciunea efemeră a trupului când se usucă și cad frunzele peste veșnicia uitării ești poet numai dacă atunci când ții o carte în mână
NU EŞTI POET... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345956_a_347285]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > MI-E ȚARA-NLĂCRIMATĂ Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 843 din 22 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Mi-e țara-nlăcrimată Când Țara-mi lăcrimează mi-e inima o rană. Văd Glia înmuiată de lacrima durerii Cu Crângul defrișat de mâna nepăsării A celor ce-au în piept o inimă infamă. Mi-e Țara- nlăcrimată sub cerul fără stele. În gând, mângâi în șoaptă încărunțitul plai. Un curcubeu de... lacrimi se-nalță până-n
MI-E ŢARA-NLĂCRIMATĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 843 din 22 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345957_a_347286]
-
în noi turnata, Ușori, făr'de păcate, plutivom înspre... Ei Credință neuitata ce ne-a-nsoțit în anii grei Va fi răsplată Îngerilor, ce-acolo ne așteaptă! Când stropi de stele-albastre din noi izvorăsc Ajunși la Templul nopții atotmântuitor, Vom îmbracă vesmântul înmuiat în...dor Ascuns în...Veșnicia din suflet îngeresc! D. Theiss Referință Bibliografica: Când Vremea... va sosi / Doina Theiss : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 851, Anul III, 30 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Doina Theiss : Toate Drepturile Rezervate
CÂND VREMEA... VA SOSI de DOINA THEISS în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345992_a_347321]
-
a celuilalt, spre oglinda din față. O voce atât de distinctă în peisajul liricii actuale. Personal, m-am regăsit de multe ori printre cuvintele autoarei, m-am privit și am tresărit, recunoscându-mă, de parcă ar fi scris cu dreapta mea, înmuiată-n azur, versurile. Toamna cuvintelor nu are nevoie de conduri de argint. Nici de cizme îmblănite. Poezia este această regină în zdrențe care colindă din casă-n casă, din oraș în oraș, pe uliți, prin păduri și pe creste, se
RUGUL DE LINIŞTE AL IERTĂRII. RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE TOAMNA CUVINTELOR DESCULŢE , EDITURA INFORAPART, GALAŢI, 2012 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345983_a_347312]
-
care nelipsite sunt: fructele de mare, verdura, legumele cultivate în grădini proprii, uleiul de măsline, pizza din cartofi, frise (friselle), pâinea tradițională, de forma unor chifle, tăiate pe jumătate, uscate prin coacere de două ori, rezistente luni de zile și înmuiate în apă înainte de a fi consumate, puccia, pâine cu măsline, pezzetti, tocană din carne de cal, cu sos picant, produsele de patiserie: rustico și pasticciotto, vinul salentin. Pentru călătorul dornic să scape de tumultul vieții contemporane, Salento rămâne un spațiu
CĂLĂTORIE ÎN SALENTO, ITALIA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347734_a_349063]
-
că-i un nevrednic muritor și că Tu, Domnul, ești Unicul de viață și de moarte dătător, trimis-ai plăgi pustiitoare peste-a Egiptului suflare, ca inima de căpcăun a bestialului stăpân (după ce Tu i-ai împietrit-o) să se înmoaie și să plângă pentru trufia sa nătângă, văzând cum prăpădenia lovește c-o suverană necruțare doar egipteni fără crezare. Cădeau din cer neîncetat - de-a valma peste om și vite - urgii, pornite sau oprite la semnu-n mine germinat de voia-Ți-faptă-n
MEDITAŢIILE LUI MOISE (MEGAPOEM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347920_a_349249]
-
Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului oaza mea de verde pur, visul meu de beduin, tot mereu te înconjur, dar nu nimeresc în plin... oaza mea de cer și soare, pâine înmuiată-n vin, cuib de păsări călătoare, sine-qua-non-ul sanguin, oază în deșertul vieții, cerul meu cu soare plin, anii dulci ai tinereții, braț la braț cu tine vin. Referință Bibliografică: oază în deșertul vieții / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
OAZĂ ÎN DEŞERTUL VIEŢII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347280_a_348609]
-
la fabrică, la Lumina, camionul la încărcat? Mi-a spus doamna Axinte că nu prea mai este. - Avem pentru săptămâna aceasta. - Bine, du-te și să vii repede - Am înțeles, sărut mâna. Săndica mergea spre magazie, dar parcă i se înmuiase genunchii de emoție. A văzut șareta lui Viorel legata de ușa magaziei. Ce să fie de era așa de emoționată? Doar s-a mai întâlnit cu el de atâtea ori și nu s-a mai simțit așa de înfiorată. Când
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP.XVI FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347305_a_348634]
-
pe mâine. Mulțumesc, o seară liniștită! - Asemenea! Odihniți-vă! Sărut-mâna! Era o seară frumoasă de vară iar mirosul florii de tei, a acestor pomi minunați în acest sezon, care străjuiau de o parte și alta a străzii, îi invadau plămânii înmuindu-i simțurile, făcând-o să-și dorească doar o baie bună și un pat confortabil. Abia acum, realiza cât de obosită este... Va urma... Autor, Olguța Luncașu Trifan 29. 04. 2015 Iași Referință Bibliografică: ÎN MÂNA DESTINULUI...(XI) / Olguța Trifan
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XI) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348739_a_350068]
-
un taxi să-l ducă mai repede acasă. În drum a oprit la piața centrală să-i ia mamei sale un buchet de flori. Nu uitase că îi plac trandafirii albi, așa că va lua nouă trandafiri frumoși să-i mai înmoaie din îndărătnicia de a nu mai vorbi cu el atâtea luni de zile. Tatălui i-a cumpărat de la un marinar, o sticlă de whisky Johnnie Walker, băutura sa preferată servită cu multă gheață. Cu el se va descurca mai ușor
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
îndreptat către noi „Ce-i cu voi de v-ați tolănit așa?” M-am șters cu mâna la gură și i-am răspuns: „E vina mea, prea mărite guvernator. Mi-am revăzut părinții și frații morți și mi s-au înmuiat picioarele.” Tippu Tip mirat: „Ce bine stăpânești limba franceză, tinere! Și văd că ești pus la punct și cu politica! De unde toate aceste cunoștințe?” „Am fost hamalul lui Stanley. Știu și ceva engleză” „Aha! Acum se explică. Și engleză, zici
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
om fiind, de trecerea timpului teluric și de faptele îmbătrânirii materiei, nu însă a cuvântului ideii, se roagă trecerii și îl atenționează, totodată: - Nu vezi?! Mi-e ziuan baia arămie și noaptea-n univers / Te văd peste umărul Toamnei, Timpule, înmuiat în vers! / Lasă-mă să mai copilăresc. Poemul mă înseamnă... / Nu-mi trimite, încă, inelul tău, grăbită Toamnă! (Nu-mi pune inelul tău ... Sugestiv curgerii anilor, titlul acestei poezii sensibilizează prin nostalgie, o melancolie față de anii zburdălniciilor când timpul se
ST. LUCIAN MURESANU CRONICA SEMNELE TIMPULUI AUTOR ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346831_a_348160]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > STARE. NEÎNȚELEASĂ Autor: Vasilica Ilie Publicat în: Ediția nr. 424 din 28 februarie 2012 Toate Articolele Autorului motto: mi-e teamă că ți-e frig de mine și cuvintele înmuiate în sinceritate scrise pe ultima zăpadă pentru tine s-au topit înainte de a le fi înțeles sensul... astăzi parcă am fost expulzată din cochilia unui melc și când am dat de lumină mi-au orbit ochii am bâjbâit să găsesc
STARE. NEÎNŢELEASĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346860_a_348189]
-
competiție, a subliniat sursa citată, vă dă prilejul de a lega noi prietenii cu colegii din alte școli, iar acesta este un lucru minunat. Vă doresc să aveți inspirație și să surprindeți în lucrările voastre toată strălucirea Bărăganului. Înainte de a înmuia pensula în acuarelă, elevii au ascultat indicațiile domnului prof. Hugo Mărăcineanu, care le-a prezentat tema fiecărei secțiuni, elevii din clasele I, a - II și Pregătitoare urmând să reprezinte în desenele lor un vas decorat cu linii și puncte, iar
CONCURSUL JUDEŢEAN DE PICTURĂ CULORILE BARĂGANULUI EDIŢIA A VI-A, 2013-2014 de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346911_a_348240]
-
nu mai este posibil să ne lăsăm pradă regresiunii, brutalității în literatură, a pornografiei. Culturalul barează anumite procese regresive care pot deveni progresive. Ne este tot mai greu să avem acces la evenimentul pur, la inocența înțelegerii textului, fiindcă culturalul înmoaie instinctele. Literatura are legile ei. Literatura nu se compune numai din cărți și biblioteci, este un aparat de percepție și o tehnică mentală. S-a pierdut din vedere ideea că literatura s-a impus, în fond, ca un sistem de
COMPLOTUL LITERATURII ROMÂNE, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346975_a_348304]
-
la un prânz după ore, dacă îți face plăcerea. Minodora Lepădatu deschise caseta capitonată cu pluș fin și descoperi simbolul balanței strălucind pe catifeaua cutiei, legat cu un șnur sub formă de fundiță. Se înroși de plăcere, picioarele i se înmuiară, tremura toată de emoție. La așa ceva nu s-ar fi așteptat. Că va primi un simplu mărțișor și o floare era posibil, însă acea bijuterie fină și mai ales invitația de a petrece cu Sebastian câteva ore la un prânz
MARTISORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346934_a_348263]
-
Acasa > Versuri > Iubire > TAINA UMBREI Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 398 din 02 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Luna scrie lumii povești prin razele condeielor înmuiate în lacrima dorului pe fereastre deschise. Cuvântul cernit freamătă și se înalță... e înțeles doar de El și el. O rog să scrie și povestea mea, povestea în care eu, păcătoasa, am furat o stea de pe cer și am grijă
TAINA UMBREI de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347024_a_348353]
-
terminat de scris comedia, Fără zgomot Liniștea se adună peste nimic, Talgere lovesc cu putere, Timpanul nu se mai mișcă. Trop, trop ...tropăie Prin inima mea Un nărăvaș alb argintiu, Mă doare zgomotul Clipelor strivite Sub copitele lui Pana se înmoaie În uitare de nu mai știu ce. O venă zvâcnește Și mă invită să o trăiesc, Da ....plictiseală mare Agitate degete Se atîrnă fără rost De o șuviță de păr, Părul se zbate din strânsoare Și fuge către marginea prăpastiei
NU MAI JOC de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347026_a_348355]
-
Articolele Autorului Am furat stele din gândul unui înger fără nume, Le-am așezat cu măiestrie pe ogorul poeziei. Am așteptat cu dor, sub clar de lună nouă recolta perenă de cuvinte ascunsă sub noianul de file-ngălbenite-n durere. Mi-am înmuiat condeiul în lacrimile cerului să pot scrie poemul unic al dragostei de viață. Referință Bibliografică: Am furat stele / Elena Lavinia Niculicea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 888, Anul III, 06 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Elena Lavinia
AM FURAT STELE de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 888 din 06 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346261_a_347590]
-
bărbat-femeie. "Dacă ar fi a doua variantă, ce voi face? Voi avea puterea să-i rezist? Sper că da. Nu ar fi prima oară când refuz un bărbat. Deși, pe el, parcă... Nu știu ce naiba văd în ochii lui de mă înmoi toată! În plus, cu mine s-a purtat exemplar, comparabil cu celelalte fete din secție... Culmea e că despre el nu am auzit vorbindu-se ca despre alți medici. Hm! Nici despre tata nu am auzit. Hai că acum are
ISPITA (16) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348231_a_349560]
-
Și de atîta taină-mpărătească Cuvintele se-ntrec să mă gîndească. Alai poetic Au dat în pîrg icoanele din mine, Pe țărmul inimii s-a-nseninat, Soarele săgetează ne-ncetat Vecia suferinței din oricine. Cerescu-acordeon și-a luat vacanță, C-un fir de iarbă, înmuiat în stea Tot scriu orice colnic, orice vîlcea. Sunt împlinit: La iad n-am vreo restanță, Dar am un vis etern: rîvnesc mereu Nemoartea să-mi petrec în Dumnezeu. Cînt te văd pe tine M-amintesc pe mine. Cu adevărat
ALTFELIZVODIREA LUI TRAIANUS de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348350_a_349679]
-
O ciorbă de opincă. Să vezi ce gustoasă iese. - Ești glumeț, moșule. - Nu glumesc deloc. Privește. Saltă capacul de pe tuci și zăresc înăuntru o varză acră la fiert și ceva ce semăna cu o bucată de piele netăbăcită, pusă la înmuiat. - Ce e asta, moșule? - Șorici. Eu i-am zis opincă fiindcă îi dădusem sare și se întărise ca o scoarță de piele neargăsită. Da'să vezi una-două cum se înmoaie și ce ciorbă bună iese. Vine primăvara și nu e
ÎN CASA TATĂLUI MEU de ION UNTARU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348383_a_349712]
-
ce semăna cu o bucată de piele netăbăcită, pusă la înmuiat. - Ce e asta, moșule? - Șorici. Eu i-am zis opincă fiindcă îi dădusem sare și se întărise ca o scoarță de piele neargăsită. Da'să vezi una-două cum se înmoaie și ce ciorbă bună iese. Vine primăvara și nu e păcat să arunc toată varza murată care mi-a rămas? Așa, măcar o parte din ea o mai folosesc... când am un musafir mai de soi ca dumneata. - Dacă așa
ÎN CASA TATĂLUI MEU de ION UNTARU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348383_a_349712]
-
de presupus că discuția dintre cele două grupuri se va relaxa treptat, alunecând spre zone de puternică elevație interetnică. Ceva de genul: calcan ciuruc, chilipir, bacșiș para, bairam huzur! Desigur, numai o limbă atât de armonioasă ca a românului poate înmuia atât de precis oasele liftelor năvălitoare. Buna vecinătate a slavilor, e atestată de cuvinte la fel de exacte dacă ar fi să începem cu dragoste și iubire și să încheiem cu pateticele: șpagă, plocon și mită, în timp ce spiritualizarea Tisei începută cu palincă
POVESTEA VORBEI... de KASANDRA KALMANN-NĂSĂUDEAN, MADRID, SPANIA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345024_a_346353]