3,744 matches
-
Manuscris > Jurnal > DESPRE FRUMUSEȚE Autor: Corina Lucia Costea Publicat în: Ediția nr. 380 din 15 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Începutul anului m-a prins în febra amenajărilor. “Ai înnebunit, zugrăvești iarna?“ m-a întrebat un amic. Nu, n-am înnebunit, dar acum e gol apartamentul, după “marea debarasare” de după partaj. Am vrut să zugrăvesc doar bucătăria, că restul “mergea”, dar tânărul meu zugrav, e un bun negociator...” Îmi plătiți în rate, dacă nu se poate tot acum, dar e păcat
DESPRE FRUMUSEŢE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361315_a_362644]
-
lui.” Nina înțelege că dobândise victoria asupra tuturor umilințelor, durerii, deznădejdii, nefericirii aduse în sufletul ei de un om cu un uriaș handicap - acela al conștiinței. „Cât timp Nina fusese internată în spital, nici măcar odata Emi nu o vizitase. Era înnebunită de atâta durere, biata femeie, din pricina copilului. Suferea cumplit ca mamă, însă durerea ei era mult accentuată de atitudinea soțului ei. Emi nu ii este alături nici în cele mai grele momente.” Un fiu risipitor, un soț dezinteresat - așa arată
NATURALEŢE ŞI FORŢĂ EPICĂ ÎNTR-UN ROMAN DE REFERINŢĂ DESPRE OAMENI OBIŞNUIŢI CARE LUPTĂ ŞI AJUNG SĂ ÎNVINGĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361519_a_362848]
-
introduse obiectul în organul genital al fetei și extrase o pungă micuța, care conținea o anumită cantitate de pulbere albă.” Poliția se pare că ar face parte și ea din acest joc: - Dacă mai stăteam o clipă acolo, cred că-nnebuneam..! ofta Ade. - Ce, n-ai mai vazut morți? De când ești în Poliție? Se miră Francisc. - Numărul mă îmbolnăvește, nu mortul în sine. Nu reușesc, să mă obișnuiesc cu ideea de morti „la duzină”. Este o deficiență de-a mea, recunosc
CRONICA LA ROMANUL NATURA MOARTA CU SERVAJ DE SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361494_a_362823]
-
pe hotare de nisip Gândul trimis în adâncuri pentru zâna fără chip Hula veșnic ne-mpăcată se revoltă din neant Vrând s-acopere pământul cu un val halucinant. Când la țărmuri acostează vânătorii de comori Uragane ucigașe scăpate din închisori Aleargă înnebunite pe-ntinderi de-așezământ Distrugând totul în cale pe ocean și pe pământ VALURI ȘI GÂNDURI Visurile vieții au încremenit Gânduri efemere au înnebunit Țipă în neștire pasărea albastră Refuzând exilul și viața sihastră. Trezite în noapte, în veac aberant
POEME NEWYORKEZE (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363766_a_365095]
-
un val halucinant. Când la țărmuri acostează vânătorii de comori Uragane ucigașe scăpate din închisori Aleargă înnebunite pe-ntinderi de-așezământ Distrugând totul în cale pe ocean și pe pământ VALURI ȘI GÂNDURI Visurile vieții au încremenit Gânduri efemere au înnebunit Țipă în neștire pasărea albastră Refuzând exilul și viața sihastră. Trezite în noapte, în veac aberant, Amintiri bizare revin din neant Încercând grăbite să-și găsească locul În vâltoarea vremii ce-și cată sorocul Valuri de revoltă născute din gânduri
POEME NEWYORKEZE (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363766_a_365095]
-
scăpă anchetatorilor. - Și numele dumneavoastră este tot Romanescu! - Da, zise tânăra. - Părinții tăi locuiesc în Brașov, pe Strada Plopilor. - Au locuit, începu Adela să plângă. Povestea familiei noastre e un blestem. Tata a murit într-un accident aviatic, mama a înnebunit și este într-un sanatoriu, eu am fost ani de zile închisă pe nedrept. Acum realizez că totul este o înscenare pusă la cale de el! zise, arătând spre bărbatul de alături. Și se dă salvatorul meu!... Printre sughițuri, Adela
PROMISIUNEA DE JOI (XIX) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363875_a_365204]
-
palma mea nu te mai putea mângâia devenise aspră și bătăturile de sapă ori de coasă nu te mai alintau așa că și eu m-am lăsat sedus de cucoane perverse profitam de averea lor iar ele de carnea mea ecologică înnebuneau de nechezatul de armăsar pursânge prea sătule de saloanele reci de marmoră și de minciunile prefăcute în zâmbete profesioniste și ne-am îndepărtat unul de altul țară dar nu ne-a lăsat inima să divorțăm copiii noștri s-au răspândit
MĂ UIT LA POZA TA ŢARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363903_a_365232]
-
Mântuitorului ? 2. Finalul vieții întunecat de nebunie, pierderea facultăților primordiale-inteligența și rătăcirea în neant, lovitura pe care o dă geniului se dovedește uneori extrem de crudă.Dau numai ca exemplu procesul-verbal din fatidica seară de 28 iunie 1883, când Eminescu a înnebunit : "PROCES-VERBAL. Douăzeci și opt iunie, orele 7 seara, anul 1883. Noi C.N. Nicolescu comisarul secției 18 din Capitală fiind informat de D.D. Ocășeanu și V. Siderescu, că amicul lor dl. Mihail Eminescu, redactorul ziarului Timpul ar fi fost atins de alienație mintală
MITUL EMINESCU SAU DE LA OM LA GENIU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363886_a_365215]
-
bine Când nu vorbim și nu te aud Un dor greu mă cuprinde Și mă gândesc mai mult la noi, Iubire, îți este bine? Nu ți-am vorbit, nu mi-ai șoptit De când? De-atâtea zile! De dorul tău am înnebunit; Iubire, hai la mine! În brațe ia-mă, mă sărută! Acum în noapte; Să rămâi! Dacă vrei să pleci tăcută, Eu te implor să mai rămâi! (2005) Referință Bibliografică: De dorul tău / Beatrice Lohmuller : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
DE DORUL TĂU de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364003_a_365332]
-
Sunt certificatele depresiilor mele morale. U-morale! Naiba să le ia de cuvinte că nu poți să știi niciodată în ce fundătură te mai bagă! Are perfectă dreptate un contemporan de-al nostru, unul imposibil!-toate cuvintele limbii române parcă au înnebunit! Sunt furioase tot timpul. Ne umplu gurile numai cu țipete, cu urlete preistorice! E o scrâșnire continuă în această mașină de tocat cuvinte! Mi-e și frică să le aștern pe hârtie, să nu cumva să se spargă sub greutatea
DEŞERTUL DE CATIFEA (68-70) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364011_a_365340]
-
care o civilizație extraterestră, mult mai avansată decât rasa umană, ar fi dispusă a ne dezvălui o parte din tainele vieții ce necontenit le căutăm. Pentru că oamenii nu sunt pregătiți, să înțeleagă și să asimileze asemenea cunoștințe, aceștia ar putea înnebuni. Nu trebuie forțată limita lucrurilor, să încercăm să primim ceea ce nu merităm. Tot ceea ce aflăm, trebuie să fie în concordanță cu nivelul nostru de întelegere și evoluție spirituală. Cât despre „a crede”, când este vorba de credință în Dumnezeu, aceasta
CREDE ŞI NU CERCETA! de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364049_a_365378]
-
să mai și mâncăm ceva? Îmi este o foame... de lup! exageră ea dornică să depășească momentul ce-i înduioșa sufletul. S-au așezat la masă și, în timp ce mâncau, au continuat conversația în același ton, de bună dispoziție. Emanuela era înnebunită după mâncarea gătită de mama ei. Întotdeauna, fără să ceară ori doar să exprime vag ce-și dorește, mama o aștepta cu felurile ei preferate... Au început cu o ciorbă de păsăre acrită cu borș de putină, acru, dres cu
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
care i-am pierdut, sau, mai bine spus, m-au pierdut. Ultimul meu prieten, câinele Bob, m-a părăsit, murind și el. Împreună cu el, singurătatea mi se părea mai puțin apăsătoare, iar existența mai suportabilă. Printre lucruri necuvântătoare, simt că înnebunesc. Cum de am supraviețuit, Doamne? Poate, sperând că voi întâlni cândva o ființă asemănătoare mie, dar ... nu mai există viață pe pământ, iar odată cu mine va muri totul. Câți ani am? Astăzi ar fi trebuit să împlinesc ... ce mai contează
PARTEA MEA DE CER, DRAMĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362830_a_364159]
-
s-au perindat pe acest pământ. Este straniu, nu-i așa? Înainte vreme sufereau cei condamnați la moarte. Acum suferă cel condamnat la viață. EA: Sunt nebună, sau într-adevăr exiști? EL: Nebuni suntem amândoi, pentru că orice supraviețuitor din pustiu înnebunește. Nebuni suntem toți cei care mai trăim. EA:Noi, nebuni? Nebuni sunt acei care-au distrus civilizația. (Între timp, lumina scade în intensitate, ca și cum s-ar însera). EL: Acum...asta este... EA: Ciudat! Nu ai mai încercat să cauți pe
PARTEA MEA DE CER, DRAMĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362830_a_364159]
-
Acasa > Poeme > Devotament > TRĂIND DIN AMINTIRI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1600 din 19 mai 2015 Toate Articolele Autorului TRĂIND DIN AMINTIRI Cu miros de orhidee Și cu ochii tăi căprui, M-ai înnebunit femeie Nu se poate! O să-mi spui. Nu știu cine a-nceput Să privească-n viitor? În ochii tăi eu m-am pierdut Și asta nu întâmplător. Cu o singură privire Care nicicând nu pot s-o uit, Mi-a trecut tot
TRĂIND DIN AMINTIRI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362988_a_364317]
-
Durerea îmi îneacă ființa: Te-am pierdut, am doar suferința! Aș vrea măcar o veste de la tine. Să știu și eu dacă ți-e greu sau bine! Si-aș vrea atât de mult să te zăresc, Căci de atâta dor înnebunesc... Iar ochii mei sunt lacrimi de izvor, Speranțe n-am și mă usuc, și mor! Dacă ai ști poate m-ai căuta, Dar tu nu ști și nici nu vei afla... Aud în amintire vocea ta, Uitare...te implor, nu
DE-AI ȘTI... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363415_a_364744]
-
ar trebui să accept un bacalaureat în care mințile tinere și pline de imaginație sunt obligate să învețe niște așa zise eseuri și să le reproducă întocmai dacă doresc notă maximă????? Cine sunt ei să postuleze aceste eseuri??? Oare am înnebunit cu toții, ne-am pierdut orice speranță în copiii noștri, frumoși, sănătoși și talentați? Eu personal nu dau două parale pe părerea altora despre ce a dorit sau nu a dorit Nicolae Labis, eternul adolescent, să îmi transmită în Moartea Căprioarei
O ISTORIE MINCINOASA de MARIUS MIRCEA GANEA în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363569_a_364898]
-
tine, Maria... - Te apropii de casă și devii nostalgic, iubitule!, surâse Maria cu același zâmbet inconfundabil. Duse la buze paharul înalt cu picior în care se mai zbăteau ultimele picături de șampanie și le sorbi cu poftă. “Femeia asta mă înnebunește”, gândi Ari vesel privindu-i gura perfectă. - Maria, uită-te la noi!... Avem aceeași piele creolă, același nas acvilin și aceeași dragoste pentru mare. - Suntem făcuți unul pentru altul, nu-i așa? - Absolut... Iahtul alb plutea în larg, unduindu-și
ARISTO de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362483_a_363812]
-
o repară... Tache Spârcâiac n-a mai râs. I s-a pus piticul: dacă o repară?.. Acu’, nu-i părea rău că i-a dat-o pe degeaba. Dar...să n-o repare.Gândul că amărășteanul o poate repara, îl înnebunea, îi provoca noaptea coșmaruri. Sărea din somn când îl visa la volan cu mașina pe drum. S-a mai liniștit când a văzut că amărășteanul nu se ocupă de rablă. În schimb, murea de ciudă când vedea că „nebunul” repara
S.R.L. AMARU -5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1606 din 25 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/361026_a_362355]
-
ȘTEFANE, CE-AI DE GÂND?”. Am început să plâng. Am luat țigara și am aruncat-o jos. M-am uitat în jurul meu și am zis: „Da', cine vorbește cu mine că nu-i nimeni în jurul meu?”. Am crezut că am înnebunit. Fiind îmbibat de alcool, am uitat imediat de vocea respectivă. Am aprins altă țigară și din nou aceeași voce: „ȘTEFANE, CE-AI DE GÂND?”. Atunci am zis: „Doamne, știu că Tu ești! Am auzit despre Tine de la mama mea și-
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360857_a_362186]
-
adâncimile întunericului din mine... Alexandru plângea ușor; îmi era atât de milă de el, de mama și de toți cei pe care-i chinuiam , aproape zilnic...nu, nu mai trebuia să continui așa! Trebuie să pun capăt suferinței! O să-i înnebunesc pe toți și atunci ce mă fac? Cine o să aibă grijă de mine să nu fug? Trenul șuieră a pustiu, prelung și trist... -Vreau să merg la toaletă, Alex! Sunt bine, stai liniștit! Gata, mi-a trecut! Știi că dacă
ÎNSINGURARE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360929_a_362258]
-
ai stricat șandramaua !” și cum s-a nimerit că tocmai pe casa lui a căzut bomba și i-a făcut-o praf. Stau blocurile dărâmate cu gurile căscate spre cer și liniile tramvaielor făcute armonică, ruine peste tot și oameni înnebuniți de frică și mașini și trăsuri aruncate peste clădiri și crucea roșie nu mai prididește cu căratul la morgă; mor oamenii asfixiați în adăposturi, mor pe stradă, mor pe sub dărâmături, mor și în tramvaie, aici târfa de moarte e peste
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]
-
s-o aducem acasă. Deci, io merg acum la fabrică, mă învoiesc câteva zile, văd de un tren și cu primul mergem după ea. - Ce vorbești tu, Șerbane? întreabă abia auzit femeia. Ce fată, ce Casă de copii? Tu ai înnebunit de tot? - Nu, tu, muiere. Azi am primit scrisoarea. Îl privi nedumerită, contrariată, altele erau vorbele ce trebuia să le audă, categoric cu omul ei se întâmpla ceva, mai întâi l-a găsit numărând de zor boabele de porumb, cu
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364101_a_365430]
-
că era deja pe înserat. Noaptea aduse însă o surpriză de proporții tuturor. Miliarde de furnici, extrem de bine organizate, atacară splendida capitală a imperiului. Furnicile de foc, mici și roșii, se strecurau peste tot și cu o singură mușcătură te înnebuneau de durere. Numai că, nu era doar una, ci mii. Oamenii se prăbușeau și erau luați în primire de furnicile carnivore. Nu dura prea mult, fiindcă și ele erau cu milioanele și păreau a avea un apetit de nepotolit. Termitele
SCURTA DOMNIE A ÎMPĂRATULUI FURNICĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364186_a_365515]
-
nopții, făcând rămășaguri aiuritoare. Acum intră în conflict și cu gazda, soția lui Slavici, pentru comportamentul lui ciudat, care striga, vorbea singur, se plimba prin cameră. Ceea ce o face pe Ecaterina Magyarossy să scrie lui Maiorescu : „D-l Eminescu a înnebunit. Vă rog faceți ceva să mă scap de el, căci e foarte rău.” Pe 28 iunie 1883 Eminescu este închis la stabilimentul băilor, încuindu-se pe dinăuntru. „Am fost siliți să-l îmbrăcăm în camisonul de forță și astfel l-
BOALA ȘI MOARTEA LUI MIHAI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363101_a_364430]