1,294 matches
-
mereu Cea mai nepotolită din dorințe,... De ce? Mă simt în centrul cât și-mprejurul meu Asemeni unei largi circonferințe... Și nu mai am nevoie de ajutorul tău! În această lirică gravități de poezie clasică și, fără să fie vorba de vreo înrîurire formală, se simt aripi de Edgar Poe, Baudelaire, Novalis și Hölderlin. Viziunea din cutare poezie, începînd cu descrierea unui cartier dezolat de mahala cvasi-londoniană, e de tehnică dantescă. Poetul mânuiește gnomismul cu măiestrie: Voi fi atuncea unul dintre Acele anonime
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
verzi... reprezintă arta poetică a liricului: Poezia este o ieșire din contingent în pură gratuitate, joc secund, nadir latent, adică o oglindire a zenitului în apă, o sublimare a vieții prin retorsiune. Din aceste experiențe, care au avut o largă înrîurire fără a obține aprobarea întregii critice, se desprinde suavul cântec al elementelor în căutarea expresiei: Cimpoiul veșted luncii, sau fluierul în drum, Durerea divizată o sună-ncet, mai tare... Dar piatra în rugăciune, a humei despuiare Și unda logodită sub
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mai multă tehnică literară. În scopul de a ne oferi un mare tablou de umanitate, scriitorul ne înfățișează câteva nuclee adunate într-o curte și încadrate în mahala, insistând asupra aspectului scabros al existenței, pe dimensiuni nesfârșite, și dîndu-ne, sub înrîurirea lui Dostoievski, o mahala idealizată, prea cultivatoare în prostituție de idei morale. Scriitorul aplică o metodă poetică, intolerabilă în roman, analizând prin divagații metaforice. El numește asta "a muzicaliza". N. M. Condiescu a lăsat un pasabil jurnal de călătorie în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui Alexandru Călinescu și N. Milcu, ftizici și ei, întîiul cântăreț de marasme provinciale, al doilea poet setos de viață în forma unui panteism discret în care domină vegetalul cu miros delicat (salcîmi, chiparoși, plopi). ESENINIȘTII Esenin a avut o înrîurire apreciabilă mai ales la poeții de mică cultură proletară. G. Lesnea face în acest spirit un abuz de metafore supărător, Virgil Carianopol dă imagismului bombastic un ton de bravadă plebeiană. Doar Vladimir Cavarnali e mai acceptabil în directivitatea unor confesiuni
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
acestea continuă a proiecta condițiile locale, ajunse la calitatea unei pseudo-apriorități. Filozoful gândește că orizontul nostru specific este "plaiul" și numește asta "spațiu mioritic" într-un eseu interesant, însă insuficient documentat și deci foarte discutabil. Nae Ionescu a avut o înrîurire orală acută și unii l-au declarat "învățător" ca și Isus, "Socrate" al României. Adevărat este că Nae Ionescu urmărea să fie un înțelept ca Socrate, a cărui tehnică o și aplica. Cele mai evidente influențe se găsesc în jurnalistica
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
criticism și patruzecioptism: A. Odobescu ..................................................... 173 XII. Spiritul critic în Muntenia. - Critica socială extremă: Caragiale ......................................................................................... 181 XIII. Încheiere ......................................................................................... 213 DIN PERIODICE CARACTERUL SPECIFIC NAȚIONAL ÎN LITERATURA ROMÎNĂ ...................................................................... 220 INFLUENȚE STRĂINE ȘI REALITĂȚI NAȚIONALE ................................. 241 EVOLUȚIA LITERARĂ ȘI STRUCTURA SOCIALĂ ................................... 268 ÎNRÎURIREA ARTEI ................................................................................. 279 ORIGINALITATEA FORMEI ....................................................................... 283 ÎMPRUMUTAREA FORMEI ....................................................................... 286 Referințe critice .......................................................................................... 290 CZU 859.0-32 R 35 NOTĂ ASUPRA EDIȚIEI Textele au fost reproduse aici după: Garabet Ibrăileanu , Opere 1 și 5, ediție critică de Rodica Rotaru și Al. Piru. Prefață
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ar fi mulțumit, căci, ca să vorbim numai de Moldova, era o influență apuseană: poloneză, și se vede că ceea ce îi sperie pe conservatorii noștri doctrinari sunt influențele europene, și nu influențele orientale, căci "vechiul regim", cel mai vechi, a fost înrîurirea slavo-bulgară, cel mai nou, cea turcobizantină. * Acest studiu are de scop să urmărească spiritul critic care a prezidat la adaptarea culturii în țările române. Cum acest spirit critic nu s-a manifestat decât la introducerea culturii europene, nu ne vom
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
fenomene concomitente. Al doilea moment, a doua plată a datoriei, a doua influență salutară străină e în veacul al XVII-lea în Moldova. Polonii, popor de cultură europeană grație culturii lor latine, au, încă din veacul al XVl-lea, o mare înrîurire asupra Moldovei, înrîurire care-și dă efectul deplin în veacul al XVII-lea. Acum și începe adevărata influență a civilizației Apusului asupra românilor. Polonia devine pentru Moldova ceea ce azi e Franța pentru România, păstrând, bineînțeles, toate proporțiile. Luca Stroici, Ureche
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
doilea moment, a doua plată a datoriei, a doua influență salutară străină e în veacul al XVII-lea în Moldova. Polonii, popor de cultură europeană grație culturii lor latine, au, încă din veacul al XVl-lea, o mare înrîurire asupra Moldovei, înrîurire care-și dă efectul deplin în veacul al XVII-lea. Acum și începe adevărata influență a civilizației Apusului asupra românilor. Polonia devine pentru Moldova ceea ce azi e Franța pentru România, păstrând, bineînțeles, toate proporțiile. Luca Stroici, Ureche, Costineștii, Dosoftei - și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Dacă e greșită teoria care nu dă nici o importanță individualităților în mișcările sociale, punând totul pe socoteala maselor, desigur că e greșită teoria care explică mișcările sociale prin inițiativa individualităților. O personalitate, oricât ar fi de puternică, nu poate avea înrîurire decât în niște împrejurări favorabile. Iar un curent popular, o tendință socială nu poate ajunge la realizare decât întrupată în individualități puternice. Dacă Gh. Lazăr ar fi venit în Moldova, curentul latinist ar fi fost mai puternic aici, dar nu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Alecsandri, un alt reprezentant al curentului critic și al cărui acest Repertoriu chiar era o manifestare de critică aproape a tuturor curentelor sociale ale vremii. Ba, cu această ocazie, Asachi, accentuând din nou asupra necesității culturii apusene, ne arată și înrîurirea ei asupra dezvoltării spiritului național, cât și asupra dezvoltării literaturii originale romînești: "Înrîurirea secolului au deșteptat un spirit amorțit, cu sentimentul naționalității s-au dezvoltat la noi și elementele literaturii"2, de unde se vede că acest om care, cum s-
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
era o manifestare de critică aproape a tuturor curentelor sociale ale vremii. Ba, cu această ocazie, Asachi, accentuând din nou asupra necesității culturii apusene, ne arată și înrîurirea ei asupra dezvoltării spiritului național, cât și asupra dezvoltării literaturii originale romînești: "Înrîurirea secolului au deșteptat un spirit amorțit, cu sentimentul naționalității s-au dezvoltat la noi și elementele literaturii"2, de unde se vede că acest om care, cum s-a văzut, recomanda respectul memoriei strămoșilor ca adevărata cultură, nu se poate împiedica
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Propășirea, de Steaua Dunării și de alte publicații - apărea în 500 exemplare, ceea ce e mult pentru acea vreme. Apoi, să nu se uite, acești oameni, în vreme de douăzeci de ani, în Iași, care era "Moldova", au exercitat o mare înrîurire prin personalitatea lor, înrîurire căreia se datorește mediul găsit de "Junimea". Pun mai mult preț pe aceasta - într-o țară ca Moldova, mică, cu un public intelectual restrâns, cum era mai ales pe atunci și care trăia aproape numai în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și de alte publicații - apărea în 500 exemplare, ceea ce e mult pentru acea vreme. Apoi, să nu se uite, acești oameni, în vreme de douăzeci de ani, în Iași, care era "Moldova", au exercitat o mare înrîurire prin personalitatea lor, înrîurire căreia se datorește mediul găsit de "Junimea". Pun mai mult preț pe aceasta - într-o țară ca Moldova, mică, cu un public intelectual restrâns, cum era mai ales pe atunci și care trăia aproape numai în Iași -, decât pe articolele
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de ani n-a avut nici limbă, nici cugetare..." 2 . Dar acela împotriva căruia Eminescu este mai categoric e Eliade Rădulescu: " Ruina frumoasei limbi vechi, care se scria încă cu toată vigoarea în veacul trecut, o datorim în mare parte înrîuririi stricăcioase a lui Eliade" 3 . Am văzut că, mai târziu, în focul luptei sale împotriva păturii grecești suprapuse, "ruina frumoasei limbi vechi" Eminescu o pune în spinarea acelei pături suprapuse. Dar preocuparea lui Eminescu de problema limbii nu are mare
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Moldova, care "joacă în dezvoltarea românilor un rol însemnat". Așadar, în privința limbii și a literaturii, Eminescu face parte din curentul critic moldovenesc, dând criticismului o nuanță mai pronunțată de eclectism: dreptul tuturor dialectelor; și admițând, în faza întîi, și oarecare înrîurire a sistemelor lingvistice novatoare. * Dar dacă pe la 1880 problema lingvistică și literară nu mai este atât de însemnată, primejdia înstrăinării fiind în mare parte înlăturată, problema socială se pune cu o putere covârșitoare. 1 Pentru Eminescu, Revoluția Franceză e datorită
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ar fi ajuns scopul dacă n-ar fi dat rezultate și aiurea decât în Moldova. Faptul că un Alexandrescu, un Bălcescu sau un Ghica au fost în legături cu criticii din Moldova, colaborănd chiar la revistele critice moldovenești, dovedește și înrîurirea acestui curent asupra scrii 1 "Revista socială", p. 429. torilor munteni, și faptul că orice spirit critic de aiurea a trebuit să se alipească la marele curent critic moldovenesc. Dar un Alexandrescu, un Bălcescu și chiar un I. Ghica la
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sociale și culturale au variat de la un ținut la altul. Așadar, am căutat să aducem încă o dovadă a dependenței literaturii de realitățile naționale - acest articol fiind o completare a celui din numărul trecut. ă"Viața romînească", 1925, nr. 3î ÎNRÎURIREA ARTEI Că arta are înrîurire, asta nici nu se poate discuta. Că arta poate avea și o înrîurire rea, ca și una bună, asta iarăși nu mai are nevoie de dovadă. Este însă chestia: care-i înrîurirea artei? Pentru a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de la un ținut la altul. Așadar, am căutat să aducem încă o dovadă a dependenței literaturii de realitățile naționale - acest articol fiind o completare a celui din numărul trecut. ă"Viața romînească", 1925, nr. 3î ÎNRÎURIREA ARTEI Că arta are înrîurire, asta nici nu se poate discuta. Că arta poate avea și o înrîurire rea, ca și una bună, asta iarăși nu mai are nevoie de dovadă. Este însă chestia: care-i înrîurirea artei? Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a dependenței literaturii de realitățile naționale - acest articol fiind o completare a celui din numărul trecut. ă"Viața romînească", 1925, nr. 3î ÎNRÎURIREA ARTEI Că arta are înrîurire, asta nici nu se poate discuta. Că arta poate avea și o înrîurire rea, ca și una bună, asta iarăși nu mai are nevoie de dovadă. Este însă chestia: care-i înrîurirea artei? Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie să avem în vedere ce este un artist. Un artist este un om
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
1925, nr. 3î ÎNRÎURIREA ARTEI Că arta are înrîurire, asta nici nu se poate discuta. Că arta poate avea și o înrîurire rea, ca și una bună, asta iarăși nu mai are nevoie de dovadă. Este însă chestia: care-i înrîurirea artei? Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie să avem în vedere ce este un artist. Un artist este un om care, din pricina organizației sale nervoase, simte mai mult decât noi și are și puterea de a întrupa în forme
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
organizației sale nervoase, simte mai mult decât noi și are și puterea de a întrupa în forme alese și sugestive simțirea sa. Artistul, prin urmare, ne sugerează simțirea sa. Este întrebarea: artistul poate sugera, poate captiva pe oricine? Poate avea înrîurire asupra oricui? Desigur că nu, căci pentru ca să-ți sugereze simțirile sale trebuie ca tu însuți să fii sugestibil de aceste simțiri, adică să ai o stare sufletească asemănătoare cu a artistului. De aicea nu urmează că trebuie să ai o
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sale trebuie ca tu însuți să fii sugestibil de aceste simțiri, adică să ai o stare sufletească asemănătoare cu a artistului. De aicea nu urmează că trebuie să ai o stare sufletească identică, căci atunci un artist n-ar avea înrîurire asupra nimănui, căci nu sunt doi oameni cu o identică stare sufletească, precum nu sunt doi oameni cu o figură identică. A avea aceeași stare sufletească însemnează a avea același fel general de a simți, gândi și voi. Însă cine
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
1 Desigur, nimenea nu poate contesta că un geniu sau un artist mare, dîndu-ne descrieri din viața reală, poate să ne dea niște tablouri atât de adevărate, niște imagini atât de vii și puternice, ca dânsele să poată avea o înrîurire enormă chiar asupra claselor vrăjmașe celei din care a ieșit autorul și aceasta chiar fără voința lui și contra explicărilor și teoriilor, pe care el le construiește asupra acestor scrieri și tablouri. Când, de pildă, Caragiale ne dă în Scrisoarea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
nici enervat, căci n-a făcut nici abuzuri și nici nu duce o viață trândavă și pentru care relațiile sexuale nu-s singura ocupație, dar ceva secundar. Dar arta e o armă admirabilă în lupta de clase, și ca atare înrîurirea ei este foarte însemnată, de aceea voi mai aduce câteva pilde. Așa, aceste romane ale lui Zola sunt, chiar fără s-o vrea el, o armă teribilă împotriva burgheziei, căci, contribuind la putrezirea și degradarea ei morală și chiar fiziologică
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]