16,346 matches
-
ai fost tot timpul, Prea târziu ca să mai știu Că trecutul are pagini, Prea devreme e târziu. Tu, străin, rămâi cu bine. Prea departe eu te știu, Prea aproape ești și poate Prea târziu să îți mai fiu. Referință Bibliografică: Înstrăinare / Alexandra Mihalache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1814, Anul V, 19 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Alexandra Mihalache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ÎNSTRĂINARE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346117_a_347446]
-
amândouă propulsate de un gând preexistent și regăsit! E libertatea, fericirea, certitudinea unei existențe materiale decente și împlinirea sufletească, pentru sine și pentru familie. Daniela, venită în țara Soarelui Răsare cu cinsprezece ani înaintea Lucianei, a rezistat la toate îndurările înstrăinării, înaintând pieptiș spre biruința în fața destinului. Are mamă olteancă și tată moldovean, este născută la Buhuși, în județul Bacău, dar a copilărit la Onești, apoi, de la zece ani a locuit la București. Avea treizeci și doi de ani când, vizitând
DANIELA UCHIYAMA SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ ÎN ŢARA SOARELUI RĂSARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346142_a_347471]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX - O CARTE RĂNITĂ DE ÎNSTRĂINARE Autor: Tatiana Scurtu Munteanu Publicat în: Ediția nr. 285 din 12 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX Un alt fel de "pașoptiști" români în Franța, Canada și Statele Unite de OCTAVIAN CURPAȘ Editura „Anthem”, Arizona
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX – O CARTE RĂNITĂ DE ÎNSTRĂINARE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356238_a_357567]
-
plecase, la satul natal, Sebeșul de Sus, pe care îl regăsim neschimbat în amintirile lui nea Mitică și străin totodată în reîntâlnirea după o jumătate de secol. Referință Bibliografică: EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX - o carte rănită de înstrăinare / Tatiana Scurtu Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 285, Anul I, 12 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Tatiana Scurtu Munteanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX – O CARTE RĂNITĂ DE ÎNSTRĂINARE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356238_a_357567]
-
se întretaie și apoi se oprește sporadic sub presiunea timpului inamic. Creierul geme cu fulgere ascuțite, brăzdând întunericul durerii, de curcubee sângerii. Ochii se închid, goliți de lumină și plâng în tăcere sub pleoapele ermetice. Suflete înfrățite întru dor și înstrăinare bat cu disperare la porțile grele ale țării, care li s-au închis implacabile, renegându-și fii. Printre zăbrelele lor, ochii goliți de bucurie și iubire își cântă disperarea într-un Ave Maria funebru, îndoliind primăvara și aruncându-i lumina
SĂ NE TREZIM DEMIURGUL de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368814_a_370143]
-
aur domnițelor Buica și Ilina, fetele Doamnei Florica, fiica lui Mihai Viteazul. Peste opt ani, prin hrisovul din 25 iulie 1641, rucărenii au răscumpărat și de la nepoții lui Dan Vistierul cu 800 (opt sute) de galbeni de aur. Multe documente arată înstrăinări de delnițe, zălogiri făcute „la mare păs de bani” care, până la urmă, au dus la dezagregarea obștei. Este de subliniat că astfel de acte sunt scrise în sat și în limba română, unele chiar înainte de înființarea școlii dela Câmpulung. Din
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
de moși inițiali, care se răscumpăraseră din rumânie în anii1633 și 1641. De acum, de la alegerea părților, reprezentate prin dramuri și funii, unii moșneni, forțați de „iuțeala vremurilor” au început să-și înstrăineze din drepturile deținute în devălmășie în munți. Înstrăinările s-au făcut mai ales de către Gheorghe Smerna, numit „neguțătorul satului”, român macedonean, care se ocupa cu aprovizionarea armatei turcești și care ajunsese un mare deținător de capital. Îndrăgind plaiurile rucărene, el a zidit aici biserică și școală, pe la 1780
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
sociale pe care le întâlnește la tot pasul, într-o lume cu orizonturile pierdute. În cursa contra cronometru, care este viața ascendent egoistă, nimeni nu se mai gândește la binele și tihna celuilalt. Asistăm la un proces de dezumanizare, de înstrăinare și nimănui nu-i pasă dacă, prin atitudinea sa, deranjează, jignește, hărțuiește: „Vecinul meu de la etajul șapte/ are o mașină de găurit liniștea...”; „Toți vecinii mei au câte o unealtă/ cu care trebăluiesc câte ceva/ în folosul lor și în durerea
ALEX DANIEL: „LUMEA NEBUNILOR” de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370951_a_372280]
-
la Chișinău? Vasile IOVU: Marele naist Gheorghe Zamfir și alți naiști ca Stanciu Radu Simion au absolvit școala populară de artă. Exista și o clasă de nai, bazată pe piese folclorice. În cazul nostru, al basarabenilor, drama ruperii de la Țară, înstrăinarea ne-a făcut să fim mai perseverenți. Ca să nu ne pierdem legătura cu țara, trebuia să reînviem nestematele folclorului, valorile și tradițiile populare. În muzică, ca și în literatură, arte plastice, s-a impus o cenzură acerbă. Dar sângele apă
LA ANIVERSARE: VASILE IOVU, ARTISTUL CARE DOINEŞTE LA NAI CU LACRIMA NEAMULUI ROMÂNESC de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369759_a_371088]
-
tabloul să apară și mai complex, astfel încât marele număr de unicate artistice să se înfățișeze în mod caleidoscopic celui care se apropie de ele. Fiecare epoca aduce cu sine o problematic umană proprie și în condițiile contemporane apar premisele dispariției înstrăinării și a efectelor dezumanizante ale unei lumi dominată de obiecte care ajung să-și subordoneze individual. Caracterul formative al operei constă în faptul că ea este un factor esențial de cunoaștere și înrâurire a gândirii și sensibilității umane având un
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ ACCIDENTAL VALOAREA ARTISTICĂ SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369772_a_371101]
-
sălaș. De aceea, dorul de casă arde ca jarul! Aurul și dorul se încearcă în foc, o știm, însă dorul se încearcă și în cântec! Pentru om nu e alt foc mai viu și mistuitor decât cel aprins în rana înstrăinării și de aceea în cântecul dorului de casă toți sunt frați! Cu un astfel de cântec peregrinează Fuego țara, la sfârșitul călătoriei prin timp a anului 2015, ce-și ia cu el ultimele zile bune și ultimele zile rele, părăsindu
FUEGO. ACASĂ DE CRĂCIUN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369841_a_371170]
-
Acasa > Poezie > Delectare > DESTIN Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1919 din 02 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Trebuia să răspundem vieții, ca mării, valurilor ce ne purtau sus, pe coamă, să fi plutit, să fi râs, surzi înstrăinării, să fi rămas de mână, fără teamă. Două corăbii roase de asprimea vânturilor reci, bătrâne, ne-am rătăcit în furtunile vieții, ne mai trăim în gând iubirea, o înviem în roua dimineții și-o răstignim în soarele ce-apune. ( Pictură
DESTIN de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369298_a_370627]
-
glasul celui risipitor aduc Ție: Greșit-am înaintea Ta, Părinte Îndurate! Primește-mă pe mine, cel ce mă pocăiesc, și mă fă ca pe unul din slujitorii Tăi. În același spirit, la Utrenia acestei duminici se cânta Psalmul 136, al înstrăinarii, cântat de evrei în captivitatea babilonică, pe când se gândeau la orașul sfânt al Ierusalimului. Acest psalm exprimă plânsul omului depărtat de casa Tatălui ceresc, pus în fața luptei decisive cu păcatul și cu patimile. El va fi cântat și în ultimele
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
indiferent de temperament și orientare culturală. .......................................................................................................................................................................... * Fiecare din noi ascunde o taină și fiecare taină ascunde ceva din noi. * Gândurile oamenilor sunt precum păsările. Libere sau în captivitate. * Între oameni plouă cu tăceri. Între cer și om plouă cu rugăciune. * Înstrăinare: prea departe ești, prea târziu să mai fiu. * Cum nici pomii nu sunt toți roditori, nu toate sufletele înfloresc. Nu este important ceea ești în lume, ci ceea ce devii prin lumea ta interioară. * Timpul trece peste oameni, dar nu și
ÎNTRE EXPRESIE ȘI ADEVĂR de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370737_a_372066]
-
plângând, când a plecat Iubitul meu și drag părinte. Și nici icoana, nu-i de dat! Eu le-am primit de la străbuni, Mi-a spus la ultima-i suflare. Și îți doresc să ai fii buni Și fără gând de înstrăinare. Când vei pleca în neființă, Să păstrezi sacru legământ, Să le spui ultimă dorință: Glia și sfinții nu se vând! Așa, din ceruri și mormânt, Vedea-vom doar copii râzând, Stăpâni pe ei și pe pământ, Cânta-vor, spre altar
POEME DE CRĂCIUN de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370126_a_371455]
-
de piață întemeiată în principiul materialist al producției de mărfuri și profitului, le-a făcut să depășească în timp intersectările cu mobilurile, câte au fost, de natură religioasă. Însăși etica protestantă a muncii nu a putut feri evoluția Occidentului de înstrăinările insularizării individului, de ceea ce chiar Dv. numiți a fi ”laicismul arogant” și de celelalte definitorii manifestări secularizante ale vieții, înclusiv libertinajul lubric de astăzi, acoperit moral și juridic prin ideologia deformant-egocentristă a drepturilor omului, pretins model universalist al libertății umane
COMENTARII ASUPRA ARTICOLULUI „CREŞTINISM ŞI CAPITALISM” DE PROF. VIOREL ROMAN de ION HUMĂ în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370240_a_371569]
-
glasul sugrumat al inimilor care-l plângeau încă, a făcut această întâlnire de neuitat. Mulțumirea că am facut ceva pentru poetul stingher, a ridicat umbră care se abătuse peste sfârșitul lui nedrept, pește nepăsarea concitadinilor scriitori și poeți, peste faptul înstrăinării de om și de carte, în goana nebună după bani, glorie și putere, care ne transformă treptat în orice altceva, decât în ființe umane, si mai ales, creștine. CEZARINĂ ADAMESCU 8 decembrie 2013 Sărbătoarea Imaculatei Concepțiuni Referință Bibliografica: MEMORIAL SIMON
MEMORIAL SIMON AJARESCU. A FOST UN OM VIU, PIPĂIBIL CU MÂNA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353326_a_354655]
-
plecați înainte de revoluție nu se puteau reîntoarce ușor, unii de frica regimului totalitar, alții din motive financiare. Ar mai exita și categoria celor care de rușine că nu erau realizați nu puteau să se întoarcă... Să nu uitam că durerea înstrăinării de țara este imensa pentru orice exilat... Românul trebuie să accepte în același timp cultura și deseori chiar și religia țării de adoptie. Totuși, purtând mereu în suflet tradițiile de acasă... în timp își va gasi echilibrul spiritual. Nicolae BĂCIUȚ
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUŞCAŞ (ROMA, ITALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747]
-
Am inventat cămașa sclavului plecat de-acasă,/Cu utopii în geamantane și chei la gât.” (Tristețea unui emigrant, p. 114), “Altarul ei mi-a pus lacrimi-n colastră/ Și-nstrăinarea ipocrită în care eu mă adâncii.” (Lăsați părinții, p. 113) În contrast cu „înstrăinarea ipocrită” în care se-adâncește se află imaginile sacre ale țării lăsate în urmă: casa și muntele, spații ale nașterii, copilăriei, armoniei, permanenței, verticalității geografice și spirtuale a poporului român: “Atâta dor îmi e de casa noastră,/Că biserica îmi
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
Mi-ai dăruit dorurile Să mă-nsoțească-n viață cântecul. Mi-ai dăruit iubirile, Cu ele să mă însoțesc, Mi-ai dăruit drumurile, Prin ele să mă rătăcesc. Mi-ai dăruit durerile Să știu cei alinarea, Mi-ai dăruit pădurile Să știu înstrăinarea. Mi-ai dăruit soarele Să mă mângâie razele, Mi-ai dăruit speranțele Să mă iubească muzele. Mi-ai dăruit limba ta dulce Să fiu de lume înțeles, Să-mi duc prin viață Sfânta Cruce Și să pot scrie acest vers
CÂNTECELE CETĂŢII (2) (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353072_a_354401]
-
și mai de curând limba engleză, care au o importanță universală, astfel s-a ajuns la o suprapunere peste diferitele spații naționale, în decursul căreia păturile dominante reprezintă într-o anumită măsură enclavele și punctele de sprijin ale mișcării de înstrăinare. Spre exemplu: supunerea culturală a Romei de către limba și literatura elină, și, mai aproape, implementarea literaturii iluministe franceze în Europa, care nu numai că a fost recepționată de păturile dominante francofile din multe țări, dar aceste enclave au și contribuit
ISTORIA LITERATURII COMPARATE PARTE INTEGRANTĂ A ISTORIEI LITERATURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353180_a_354509]
-
care a caracterizat și mai caracterizează zona. Am avut ocazia deosebită de a cunoaște vara aceasta un colecționar de artă populară care mai încearcă să salveze ultimele piese de valoare inestimabila, înainte ca acestea să fie distruse prin ignoranța sau înstrăinare. Acest om care se numeste Marius Matei colecționează textile vechi de sute de ani, care atestă armonia în care au trăit sute de ani minoritățile în țara noastră. Cum pot lupta oamenii aceștia să salveze ceea ce Statul ar trebui să
PATRIMONIUL NATIONAL SOS de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/353236_a_354565]
-
de a învăța cîte ceva și din propria noastră zestre culturală, pe care de multe ori n-am făcut nici un efort onest de a o cerceta și înțelege, mulțumindu-ne să perpetuăm “verdictele” ideologice ale unei jumătăți de veac de înstrăinare de noi înșine. Rămânem datori trecutului, chiar dacă n-am avea de învățat din el, vorba gânditorului și filozofului Constantin Noica, decât dezvățul... Material documentar realizat de Drd. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre Nichifor Crainic... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
le transmiți mai departe. Pe vremuri oamenii se adunau la clacă și își povesteau unii altora pățaniile, grijile, necazurile. Comunicau unul cu altul, fiindcă omul este înainte de toate o ființă socială, nu !? Ceea ce se întâmplă însă azi, această îndepărtare, această înstrăinare a omului față de om mi se pare total nesănătoasă. Fiecare are televizorul lui sau, mai nou, tableta, camera sa și abia dacă se mai intersectează pentru a se saluta, deși trăiesc, paradoxal, într-un apartament la bloc cu dimensiunile pe
SECTIUNEA DRAMATURGIE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352695_a_354024]
-
Pe aceasta se vor sprijini credincioșii pentru cultivarea virtuții și pentru a lupta cu păcatul” . Desigur și noțiunea păcatului răsună puțin ciudat în epoca noastră, care a pierdut conștiința colectivă responsabilă, implicit conștiința păcatului Astăzi se vorbește mai mult despre înstrăinare, scindare, eșec. Aceste noțiuni, ce sunt de asemenea mai profund teologice, pot declara sau interpreta sensul păcatului. De aceea alegerea și enumerarea pozițiilor și textelor patristice cu astfel de noțiuni e folositoare în deosebi. În final, esențială și actuală este
DESPRE PREDAREA RELIGIEI CRESTINE IN SCOALA, P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354189_a_355518]