996 matches
-
ochii și strigi, eu o să cred că de bucurie. O să ne înțelegem bine. Porniră și ea icni scurt, odată cu motorul. Pe urmă îi plăcu. Simțea cum îl strânge mai tare când motocicleta se apleacă la curbe, așa că alese dinadins străzile întortocheate. — De ce nu mergi drept ? întrebă ea, atât de aproape, încât parcă îi șopti la ureche. Nu vreau să calc peste frunzele de castan, strigă el. Și apoi, pricepând că ea nu aude răspunsul, oricât ar striga peste răpăielile motocicletei, se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
într-un articol scris de el în martie 1922, în care făcea previziuni asupra situației Bulgariei după douăzeci de ani de guvernare agrariană: Bulgaria va fi un "stat agrar model", ale cărui orașe și sate nu vor mai avea străzi întortocheate pline de noroi și lipitori umane. Ele vor fi dotate cu apă potabilă purificată, parcuri împădurite, îngrășăminte moderne, telegraf, telefon și lumină electrică. Ele vor beneficia de asemenea de organizații cooperatiste foarte eficiente și va exista o rețea extinsă de
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
aproape toate orașele rusești și moldo-valahe și orașul modern, construit după model european, pe colina care domină Dunărea și care îți permite să descoperi ultimul lanț al Balcanilor." Thouvenel a păstrat de la Galați amintirea unei coborîri spre Dunăre "pe străzi întortocheate, încă pline de vechi construcții turcești unde negustorii și-au deschis pentru o vreme prăvălii. O populație cosmopolită se înghesuie în bazarele și numeroasele cîrciumi din Galați". Dezvoltarea economică este localizată și se remarcă la București, la Galați, la Brăila
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sugera. Nu are importanță. Aceste adevăruri ne arată că este cu putință să gîndești asupra fenomenelor de masă și să concepi un sistem de cauze și de efecte avînd un sens chiar dacă ni se pare că ne atrage pe drumurile întortocheate ale unei gîndiri învecinate cu mitul. Luat ca atare, acest fapt este un mare atu al psihologiei mulțimilor. Dacă îi credem pe savanți, miturile cosmologice au fost și mai sînt condiția descoperirii unor teorii privind universul stelelor și al galaxiilor
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Încăierarea era serioasă, chiar dacă învălmășeala nu te lăsa să deslușești părțile: nu se înțelegea dacă bătălia se dă între vipere și șerpi sau între un grup de vipere și șerpi și alt grup. Făceau piruete acrobatice, se furișau, se întretăiau întortocheat, în timp ce limbile li se zbăteau și, dinții se înfigeau în solzii trupurilor. Tommaso se dădu înapoi, zicându-le alor săi să facă același lucru. Dacă târâtoarele se mușcă între ele înseamnă că urmează să se-ntâmple o minune sau o
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
la public 179 Estimați-vă în mod realist propriile capacități 180 Aflați ce anume vă ajută să scrieți 180 Redactați exigent și planificați mai multe corecturi 180 Atrageți atenția prin ideile pe care le aveți și nu prin folosirea cuvintelor întortocheate 181 Realizați rapoarte atractive din punct de vedere vizual 181 Tipuri de rapoarte scrise 181 Raportul narativ 181 Raportul punctelor-cheie 182 Raportul schematic 184 Scrisoare tip raport pentru participanți 184 Rapoartele verbale 185 Acordați-vă timp și pentru adresarea întrebărilor
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
programul dumneavoastră și timp pentru feedback și căutați comentarii constructive din partea altor persoane. Atrageți atenția prin ideile pe care le aveți și nu prin folosirea cuvintelor întortocheatetc "Atrageți atenția prin ideile pe care le aveți și nu prin folosirea cuvintelor întortocheate" Unele persoane folosesc un limbaj complex și opac, în loc să scrie într-un mod clar și direct. Ideile, conceptele și rezultatele cercetării nu trebuie umbrite de limbajul afectat. (Apropo, corespondentul acestei situații în cazul raportului verbal se manifestă atunci când un detaliu
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
Responsabilitatea, prin urmare, în actul oratoric, își mută centrul de greutate înspre agentul uman și înspre atributul fundamental al acestuia, conform noilor exigențe existențiale ale secolului XX: mandatul opțiunii personale. A pune, prin urmare, un pas după celălalt, pe cărările întortocheate, punctate de numeroase "răscruci" care sunt tot atâtea "crize", cum ne reamintește, generoasă, etimologia termenului ale discursului, într-un mod activ, pragmatic și cu discernământ devine atributul fundamental al producătorului de discurs și trăsătura în baza căreia va fi evaluat
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
viciu 95 Voință - pasivitate, blazare 99 PARTEA A DOUA Reflecții personale privind psihologia omului și existența sa (Tiberiu Rudică) 101 Referințe bibliografice 221 „Proverbele sunt lacrimi picurate din ochii fizici și spirituali ai umanității de-a lungul vremii pe cărările Întortocheate ale istoriei sale. Sunt lacrimile de bucurie, de durere, de nădejde și deznădejde. Lacrimile Împlinirilor și ale căderilor ei.” (Ion Dodu Bălan) Argumenttc "Argument" Proverbele condensează, se știe, Într-o formulare lapidară și plastică, adevăruri stabile, general-umane, adică adânci cugetări
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ca purtător de cuvînt al literaturii pure, se produce Împotriva poeziei, ca „poezie fără liră”, pentru a relua sintagma lui Lamartine citată de Gleize; putem aprecia cît din literatura modernă se Întoarce Împotriva literaturii pentru a lua căile virgine dar Întortocheate ale literei. În vreme ce școala identifică literatura cu o lungă metaforă filată, literatura modernă și post-modernă i-a retras metaforei investitura, a recuperat-o ca semn. În acest moment, literatura este o practică a resemnificării cu două finalități: introducerea conotoațiilor În
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
nămol eterogen/ De fluiere, de fântâni, și de tragedii./ Sub ceața care iese din miile de familii/ Ce se ivesc prin nunți și despărțiri,/ Poetul sapă temelia zerourilor lungi și scoate/ De acolo pământ, ca dintr-o fântână,/ și dezghețând întortocheatele torturi/ Ridică sus, în văzul planetelor,/ O altă/ Planetă, care are în centru craniul/ Perfect al singurului lor strămoș." Un elan de sinceritate rectifică sentimentul de izolare, sporind emoția lirică în poemul "Ceva care e-al tău": "Ai iarăși sentimentul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
lungi de călătorii prin întregul imperiu și viziunea lui asupra Hărții pământului. Nimic din reconstrucția lui Yourcenar nu rivalizează cu evocarea Geniului pământului pacificat sub înfățișarea unui tânăr culcat Antinous ținând în mâini fructe și flori 47 și cu labirintul întortocheat al descrierii primei întâlniri a lui Hadrian cu Antinous în 127. Aceasta a marcat începutul anilor fabuloși. Cartea îl poartă pe cititor mai departe în Saeculum Aureum (Vârsta de Aur), înecarea lui Antinous și analizele morții lui. Hadrian se retrage
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
este o valoare socială. Partidele sunt create pentru că părinții fondatori ai acestora doresc să exprime puncte de vedere sau să apere interese și acestea sunt valori sociale. Instituțiile sunt produse ale valorilor sociale chiar dacă într-o manieră complexă și deseori întortocheată. Așadar studiul comparativ al guvernării trebuie să examineze valorile care stau la baza dezvoltării instituțiilor în diferite sisteme politice. Dezvoltarea politică Instituțiile nu rămân statice în niciun sistem politic. Dimpotrivă, ele sunt create și se dezvoltă; dar și decad și
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Bengal, presărați printre dantelele răsfirate ale morcovului sălbatic, penele bumbăcăriței, zulufii cretușchii, eflorescențele asmațuiului sălbatic, pletele aurii ale clematitei rodite, nucile mărunte ale ghințurei albe ca laptele, tulpinile ramificate ale fumariței cu flori roșietice și negre, cîrcei de viță, firișoarele întortocheate ale caprifoiului, în sfîrșit, tot ceea ce au aceste făpturi nevinovate mai despletit, mai sfîșiat, flăcări și întreite lănci, frunze crestate, zdrențuite, tulpini chinuite ca niște dorințe încîlcite în fundul sufletului. Din mijlocul acestui multiplu puhoi de dragoste care se revarsă, se
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
să fii pregătit. Va încerca să preia el controlul, adresîndu-ți o serie de întrebări. Fii gata să răspunzi la acestea prin alte întrebări. Dacă ar spune: „De ce te deranjează atît de mult remarcile de genul acela?”. în loc să dai un răspuns întortocheat, poți răspunde așa: „Pur și simplu mă deranjează - care e scopul lor?” sau „Comportamentul meu merită într-adevăr sarcasme?” La sfîrșitul acestei discuții sincere, afirmă încă o dată hotărîrea ta de a fi cît mai eficient, dar menționează și necesitatea unei
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
înseamnă, destul de clar, că vorbitorul are foarte puțină prețuire, sau deloc, pentru interlocutor, ba chiar îl disprețuiește. Apreciez spusele dumneavoastră, domnule, dar permiteți-mi să afirm, cu respect, că nu sunt de acord cu ele". Acesta este un mod foarte întortocheat de a spune: "Ce prostie!" și este folosit cu intenția de a da o lovitură interlocutorului, amortizându-i însă efectul. Ați avut vreodată o conversație în care interlocutorul dumneavoastră părea convingător, dar, pe măsură ce vorbea mai mult, vă convingea tot mai
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
o dată să facă în ciudă părintelui său: "la dînsul moi, molatece, mlădioase fiind toate, și port, și mișcări, și grai"; "cuta sastisită a buzelor, [...] puterea nărilor, [...] acea privire tulbure"; "oropsit de la naștere, crescut pe mîini străine, surghiunit apoi"; "fire pătimașă, întortocheată, tenebroasă"; "nici o încredere la el în virtute, în cinste, în bine"; "la cîțiva pași de Podul Mogoșoaiei, într-o uliță singuratică, în umbra unei bătrîne grădini"; "fără lăbărțări, razne și prisosuri"; "soitar obraznic [...], băiat deștept [...], băiat bun"; "giolar, rișcar, slujnicar
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
unui travesti epic parodic. Personajele și poveștile lor, desfășurate într-un Iași carnavalesc, au o savoare deosebită, poeziei îi priește de minune ancorarea într-un real concret, sordid, în materia stufoasă a realității, pe care știe să o ridice, prin întortocheate volute simbolice ori prin incizii bruște, violente, la rangul unei viziuni intens tulburătoare și în zona tragicului absurd. Culegerile de articole și eseuri Apocalipsa de carton (1993) și Urechea de cârpă (1993) pun în valoare o vervă satirică debordantă, iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
franceză a naționalismului civic, dar a sfârșit pe magistrala naționalismului etnic herderian. Momentul de cotitură înspre etno-naționalism s-a produs în ultima parte a secolului al XIX-lea. Oricum, traseul naționalismului românesc de-a lungul ultimelor două secole este unul întortocheat, interpunctat cu numeroase momente de răscruce și reveniri. În lucrarea de referință în literatura centrată pe problematica naționalismului, Social Preconditions of National Revival in Europe, M. Hroch (1985) dezvoltă modelul în trei faze a dezvoltării mișcărilor naționale: Faza A - momentul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
era/ și fecioria-i gingaș înflorea/ În sfioșenie și n cumpătare,/ În umilință și-n răbdare mare;/ Aleasă în purtări și-mbrăcăminte,/ Ea totdeauna răspundea cuminte;/ Măcar cât și Minerva de nțeleaptă,/ Ea pururi vorbea cu vorbă dreaptă,/ Necătând cuvinte-ntortocheate/ Spre-a dovedi ce știe și ce poate,/ Ci cumpătat grăia ca o crăiasă,/ Vădind în toate creșterea i aleasă./ Era de-o feciorelnică sfială,/ și vremea nu-și trecea în trândăveală,/ 840 Ibidem, pp. 160-161. 226 Ci inimos trebăluia
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nu pot.» Criteriile pe care le considerăm valabile pentru «potrivire», «putință», «înțelegere» sunt mult mai complicate decât ar putea să pară la prima vedere. Adică jocul cu aceste cuvinte, folosirea lor în comunicarea verbală, ale căror mijloace sunt, este mai întortocheat - rolul acestor cuvinte în limbajul nostru este altul decât suntem tentați să credem.“35 Tot așa, anumite forme de exprimare sugerează că vorbirea nu este decât o exteriorizare a gândirii. Impresia este întărită de acele exprimări în care verbele „a
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
bună modalitate de a conduce o organizație este și cel mai bun mod de a-i trata pe oameni”. Managementul performanței în două cuvinte Managementul performanței se axează pe aici și acum. Nu este un principiu de management abstract și întortocheat cu aplicații limitate. Este o abordare precisă și științifică ce funcționează. Nu există șmecherii sau trucuri. Spre deosebire de teoriile motivaționale, nu trebuie să căutați în adâncul angajaților voștri sentimente profunde de anxietate sau motive. Managementul performanței nu necesită psihanaliză sau joc
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
GÂNDITORUL SINGURATIC Criteriile pe care le considerăm valabile pentru «potrivire», «putință», «înțelegere» sunt mult mai complicate decât ar putea să pară la prima vedere. Adică jocul cu aceste cuvinte, folosirea lor în comunicarea verbală, ale căror mijloace sunt, este mai întortocheat - rolul acestor cuvinte în limbajul nostru este altul decât suntem tentați să credem.“35 Tot așa, anumite forme de exprimare sugerează că vorbirea nu este decât o exteriorizare a gândirii. Impresia este întărită de acele exprimări în care verbele „a
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
melancolia străduțelor, o savuram încet, pentru că înțelesesem că era un fel de joc de-a v-ați ascunselea al orașului, până când se lăsa prins, spre centru, considerat astfel doar pentru că străzile se lărgeau un pic, nu mai erau atât de întortocheate și, din loc în loc, își etalau pictorii de ocazie, comercianții de orice, turiștii entuziasmați și localnicii conștienți de locul căruia îi aparțineau. Și totul, ca un șarpe uriaș, de pe o străduță cu multe magazine de suveniruri, spre Corso Umbertto, printre
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
Teodorovici (et alii..) după romanul lui Dan Lungu, mi-a trezit, inevitabil, niște nostalgii. Nu, nu sunt deloc "o babă comunistă" și nu cred că era câtuși de puțin mai bine pe vremea dictaturii, dar mecanismul nostalgiilor e întotdeauna mai întortocheat și mai puțin previzibil (și controlabil!) decât am fi noi dispuși să acceptăm. Așa că poate nu ar fi nelalocul lui să îl disecăm, fugar, aici, într-un colț de pagină. Bineînțeles că ne pare inevitabil rău după "zăpezile de altădată
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]