1,942 matches
-
vitalitatea” aceasta e de natură conservatoare, ceea ce explică și reticența față de înnoiri. * * * Acum se declanșează o criză de conștiințe atât într-o parte, cât și în cealaltă a continentului. homo europaeus se mișcă pe spații largi, mai largi decât acelea întrezărite de unii istorici, este prezent nu doar la Oxford, Paris, Rotterdam, Leipzig și în societățile ce înconjură aceste cetăți universitare, ci și la Buda și Pesta, la Cluj și Aiud, la Târgoviște și Iași, la Atena și Kiev etc. Diferențele
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
o dimensiune sugestivă, chiar erotică; - tatuajele, piercingurile și scarificările exprimă o dorință de modificare corporală, voința de a se singulariza și de a-și personaliza învelișul carnal sau, dimpotrivă, de a aparține unui grup social sau etnic. Simbolic se poate întrezări și un act spiritual: control asupra corpului și transcenderea durerii fizice, sau un act afectiv. În mod evident, partea din corp tatuată sau găurită nu este neutră, la fel ca alegerea motivului sau a formei. La nivel psihologic, în afară de funcțiile
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
se poate, de la fața locului. Să relateze pe viu. Presa tinde să devină un imens program Reality TV - această imensă minciună autenticistă. Nu sunt futurolog și cu atât mai puțin profet. Pentru mine viitorul este un zid transparent și incasabil. Întrezăresc ceva, nu văd. Remarc și cad pe gânduri. Observ tendințe: presa centrală pare tot mai vetustă, incapabilă să țină ritmul cu audiovizualul. Crește în schimb ponderea presei regionale și locale, așa cum crește ca importanță presa specializată: feminină, tematică, de tip
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
domeniul securității rămân cele mai bune unelte explicative. Puterea națională, În accepțiunea definită de indicatorii ei fundamentali (puterea militară și capacitatea economică), și echilibrul dintre puteri explică cel mai bine lumea westfalică, al cărei sfârșit suntem departe de a-l Întrezări. Capitolul de față prezintă o analiză a orientărilor politicilor de securitate ale României pornind de la momentul recunoașterii ei ca stat independent, În perioada imediat următoare războiului din 1877-1878 și până În prezent. Pentru perioada În care o reflecție pur geopolitică bazată
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
1997, Premiul Orașului București pentru volumul de versuri Balada lui Daniel Bănulescu), apare Republica Federală Daniel Bănulescu. Statul de Nord & Statul de Sud, antologie somptuos-narcisiacă, la începutul căreia poetul notează: „deși cunoaște sute de colegi mai talentați decât el [...] autorul întrezărește pentru literatura română doar trei mari șanse: poetul Daniel Bănulescu, romancierul Daniel Bănulescu și dramaturgul Daniel Bănulescu”. SCRIERI: Te voi iubi pân’la sfârșitul patului, București, 1993; Te pup în fund, Conducător iubit, București, 1994; Balada lui Daniel Bănulescu, București
BANULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285612_a_286941]
-
volume, Comuna de aur și Vis planetar (1964) (repudiate mai târziu de autor, care va reține foarte puțin din ele în culegerile retrospective), sunt marcate cvasiintegral de conjunctura politică din momentul apariției. Totuși, fie și distorsionat, ele lasă a se întrezări poezia care l-a consacrat pe B. În prezentarea cărții Comuna de aur, Paul Georgescu prognoza un „poet al ideilor, [...] al meditației filosofice”, ilustrând „capacitatea alchimistului de a transpune conceptul în imagine poetică”. S-ar mai putea adăuga înclinația către
BALTAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285591_a_286920]
-
culori, miresme și forme prin care i-a fost dat să treacă. „Spectacolul anotimpurilor”, „descoperirea mării”, „vasta și luminoasa nostalgie a Moldovei”, a Iașilor îndeosebi sunt imagini și stări zugrăvite în așa fel încât culorile să cânte, lăsând să se întrezărească acele semnificații accesibile doar unui inițiat. Încrezător dintotdeauna în „virtutea cuvântului”, arhitectul de elită se arată a fi, în scrierile lui, și un prozator plin de seducții. SCRIERI: Introducere în studiul arhitecturii, București, 1926; Palladio, București, 1928; Arcade, firide și
CANTACUZINO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
Apoi pe celălalt, pe o copită. / Și dintr-o dată lumea din haos se-nchega / Și-și părăsea pământul întâia lui clipită.” Poetul transformă mirarea existențială a adolescentului într-un prilej de rescriere a întrebărilor fundamentale privind sensurile ascunse ale lumii, întrezărite pentru o clipă în picăturile ploii, în curcubeul fântânii sau în gheața izvorului: „Acum a-nghețat. / Peste ape / Un flux de lumini plângând l-a țesut. / Dedesubt - izvorul ce face? / și cum a fost la început?” Volumul următor, Viața deocamdată (1965
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
și întâmplat. în ziua d+e 16 aprilie, armata franceză era deja pe culmile de la Montezemolo. De acolo, de sus, Napoleon a admirat ampla deschidere a mănoaselor câmpii ale Piemontului, cu albia impresionantă a Padului. Undeva, în zarea depărtată, se întrezăreau Alpii. - Dacă Hanibal a traversat Alpii, noi o să-i ocolim - a gândit cu voce tare comandantul. Asaltul a continuat, iar în ziua de 23 aprilie lui Bonaparte i se face propunerea de armistițiu. El avea să-i comunice lui Barras
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
sef al casei. Veta răsturnă mămăliga în mijlocul mesei, pe un tocător de lemn și o acoperi cu o cârpă. Puse pentru fiecare câte o strachină din lut smălțuit în care turnă câte două polonice de ciorbă, în care abia se întrezărea o bucățită mică din carnea de puicuță. Așeză apoi lângă mămăligă un castron cu restul puicuței, peste care turnă din plin mujdei de usturoi și în care mai băgase câțiva ardei roșii grași uscați, numiți în zona Olteniei, raci. Mai
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
Întrebă zâmbind: ― Ei, Tessie, ce mai e pe-acasă? Mama știa, desigur, că părintele Mike, care venea săptămânal la noi acasă, ca musafir de duminică, știa foarte bine de schema cu termometrul. Privind În ochii acestuia, i se păru că Întrezărește o urmă de amuzament. ― Păi, astăzi vii la noi, spuse ea nepăsătoare. O să vezi și singur. ― De-abia aștept, spuse părintele Mike. Întotdeauna avem niște discuții așa de interesante la voi acasă. Tessie se uită din nou În ochii părintelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de pe Bulevardul Middlesex. Mai Întâi am observat copacii. Două sălcii plângătoare imense, ca niște mamuți blănoși, de fiecare parte a proprietății. Lujerii lor atârnau deasupra aleii de la intrare ca periile de la o spălătorie de mașini. Deasupra era cerul de toamnă. Întrezărindu-se prin frunzele sălciilor, le transforma Într-un verde fosforescent. Era de parcă În mijlocul umbrei dese a cvartalului fusese aprins un far; și această impresie a fost Întărită ulterior de casa În fața căreia ne opriserăm acum. Middlesex! A trăit oare vreodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
decât cea propusă de Corvium, eu nu văd, spuse Dragoș. Poate că nu e cea mai fericită metodă de a atrage atenția cetățenilor asupra ceea ce vrea Guvernul să facă, o societate bazată pe sclavagism, dar una mai bună eu nu întrezăresc în momentul de față. Nici nu este alta mai bună, Dragoș, zise iritat Fernand. Suntem prinși în capcană. Suntem legați de mâini. Guvernul controlează totul, nu înțelegi? Ei controlează lumea în care trăiești, știrile pe care le auzi, mâncarea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Încă nu fuseseră la cinematograf. Nu figura În program. Alții făceau același tur ca ei, mergînd aproape la fel de agale; alții Îl făceau În sens invers. Unii o luau pe scurtătură ca să ajungă la teatrul cazinoului, unde soseau cu Întîrziere, și Întrezăreai cîteva smokinguri și cîteva rochii de seară... În altă parte, acești oameni duceau o altă existență, În cartiere diferite din Paris, din orașe de provincie sau din Bruxeles, Amsterdam, Roma sau Philadelphia. Aparțineau anumitor medii, care aveau regulile, tabuurile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
fabuloase, în loc să le capitalizezi, le lași să ți se scurgă printre degete. Libo gesticulează agitat: — Gândește-te și tu! Chiar după ce achit taxa de 25% către stat, profitul e bunicel. — Cât de bun? întreabă Asinius cu ochi sclipitori. Începe să întrezărească noi perspective de afaceri. Libo ezită pentru o clipă, apoi se decide: — Să-ți dau un exemplu. După calculele din ziua de azi, s-a stabilit un preț de 100 de sesterți pe amfora de vin. Nu-i prea mult
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
moarte, ci la glorie. — Așa, feții mei! șoptește printre dinți. Țineți-vă mâinile la vedere. Aruncă o privire spre valeții care-i urmează, ducând armele. Se mai uită o dată în dreapta, o dată în stânga. Răsuflă ușurat. Totul pare în ordine. Dincolo de arenă, întrezărește arcadele interioare și capetele punctiforme ale puzderiei de spectatori. Însă porticul nenumerotat dinspre nord, între arcada a treizeci și opta și a treizeci și noua, pe unde intră îm pă ratul și pe unde poți ieși spre pulvinar, este ascuns vederii de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
scuturile și le țin așezate unul lângă altul, ca un acoperiș. — Așa sunt feriți de bolovanii și sulițele dușmanilor, șoptește Rufus. Germanul nu înțelege ce spune. Flexează un pic genunchii și se uită întrebător către el. În semiobscuritatea tunelului, îi întrezărește capul lăsat pe spate și gura ușor întredeschisă. I se pare că-și ține pleoapele închise. Nu-l mai deranjează atunci. Se întoarce din nou la spectacolul de afară. De ce stau pe trei linii... nu... pe patru? Prima în picioare
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Rigiditatea? În pat, și o coadă de mătură ar fi mai flexibilă. Atunci, ce altceva? Trufia și aroganța? Eu am alungat de la mine îngâmfarea și ura, geme el încetișor. Femeia de lângă el s-a dezvelit în somn. Pântecu-i rotunjit se întrezărește în semiobscuritate. Îl fixează din priviri, fascinat. Și totuși, ce-i mai plăcut pe lumea asta decât să ridici în brațe un copilaș născut din amândoi, să-l hrănești, să-l crești și să-l educi? Un copil! Icoană vie
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
-te vino de vase, iar pe maluri, o beție de flori proaspete, deschise în bătaia soarelui. Mireasma florilor plutea în tot orașul, pe prichiciul alb de la ferestrele caselor erau ghivece de flori, iar printre porțile lucrate cu mare măiestrie se întrezăreau grădini cu alei pietruite de-a lungul cărora stăteau rânduite statui și glastre de flori. Pereții interiori ai caselor erau împodobiți cu modele migăloase în nuanțe de albastru. În odăi plutea un miros greu și ciudat. Era primul oraș spaniol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
ca un apucat și îndrugând verzi și uscate. Ce schimbat e față de ziua în care l-am cunoscut! Mai vrea oare să-și pună capăt vieții sau doar să câștige acest absurd război cu mine, al cărui sfârșit nu se întrezărește?" -... Oricum, cu permisiunea ta, aș prefera să fiu un strigoi care tânjește după viață, decât un om viu tânjind după moarte, își încheie Carol monologul. Moartea nu e un sfârșit, ci un început, își continuă Filip ideea lăsată neterminată, aprinzându
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
camere dând ordine și făcând mereu noi aranjări, iar în oraș după cumpărături. Ce haine de doliu ar purta! Ce voaluri! Sunt convins că indiferent de truda ei imensă de femeie de treabă, care vrea să salveze pe Viky, a întrezărit hainele negre pe care le va purta cu toată prestanța (după cum ca fată, cosând de dimineață până seara pentru gospodăria grea întrezărea vreun prinț din poveste venind să-i ceară mîna). Moarta va fi așezată în antreul din mijlocul casei
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
convins că indiferent de truda ei imensă de femeie de treabă, care vrea să salveze pe Viky, a întrezărit hainele negre pe care le va purta cu toată prestanța (după cum ca fată, cosând de dimineață până seara pentru gospodăria grea întrezărea vreun prinț din poveste venind să-i ceară mîna). Moarta va fi așezată în antreul din mijlocul casei. E loc mai mare acolo, și poate încăpea cât mai mult public. Viky va fi gătită cu rochiile cele mai elegante și
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
târziu, vederea îi slăbește și nu mai știe dacă în jurul lui se face cu adevărat tot mai întuneric sau dacă îl înșală ochii. Dar distinge acum prin întuneric o strălucire nestinsă ce răzbește pe ușa legii.“ Acest moment, în care întrezărește „o strălucire nestinsă ce răzbește pe ușa legii“, este singular. Dacă nu mi-ar fi teamă de cuvinte, aș spune că este aproape revelatoriu. Cred că ar putea da seama de efortul acelui om, ca un semn din eter. Ceea ce
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
târziu, vederea îi slăbește și nu mai știe dacă în jurul lui se face cu adevărat tot mai întuneric sau dacă îl înșală ochii. Dar distinge acum prin întuneric o strălucire nestinsă ce răzbește pe ușa legii.“ Acest moment, în care întrezărește „o strălucire nestinsă ce răzbește pe ușa legii“, este singular. Dacă nu miar fi teamă de cuvinte, aș spune că este aproape revelatoriu. Cred că ar putea da seama de efortul acelui om, ca un semn din eter. Ceea ce a
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
sfâșiat zbătându-se în aer. Prin învolburarea prafului, zări fluturând părul castaniu al Fredianei, care, în mod cert, încerca să oprească goana cailor. Din fericire, viteza vehiculului începu să scadă, iar când el îl ajunse, se oprise aproape cu totul. întrezări pe capră figura surorii sale și o auzi strigând: — Hooo! Bravo, așa! Cuminți, cuminți! își opri repede animalul, în vreme ce ea, mușcându-și buzele, agitată și întunecată la față, ținea puternic de hățuri caii înspumați. Imediat ce-l văzu, chipul ei cuprins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]