64,920 matches
-
impunătoare din zestrea Bucureștiului. O fi el făcut la comanda comuniștilor, dar, dacă a ieșit bine și dacă, mai ales, el a pătruns în memoria culturală a bucureștenilor ca obiect artistic, de ce să-l dizlocăm? Ca să dovedim că n-am învățat nimic din trecut? Că sîntem democrați în vorbe, dar că � la o adică � le-o tragem comuniștilor folosind propriile lor arme? Și că, în acest scop, ne mai radem ceva din trecut pentru că nu ne convine ce ne-au lăsat
Catedrala plimbării neamului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12919_a_14244]
-
a oprit la nivelul anului 1922. Câte volume ar mai fi necesare pentru a transcrie activitatea criticului până în 1943 și când le vom avea? Nu se știe. Probabil că altcineva ar trebui să preia ștafeta, până ar avea de la cine învăța ce să facă. E adevărat că în paralel Editura Minerva și-a completat misiunea, în ceea ce-l privește pe Lovinescu, cu două gesturi excepționale. A tipărit patru volume din �Sburătorul�. Agende literare, prin grija Monicăi Lovinescu și a Gabrielei Omăt
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
exactă decît cea din Elveția, țara ceasornicarilor. Dar mi-ați mai povestit, în timp ce ne plimbam aici, la Schloss Solitude, că ați descoperit o anumită congruență între aceste trăsături ale specificului românesc și limba română, pe care ați început să o învățați și care ar face posibilă articularea aceluiași mesaj în mai multe feluri "și așa - și așa". Ați putut înțelege, încercînd să învățați româna, ceva mai mult din individualitatea țării și a oamenilor? C.H.: Lucrînd la roman, a fost ca și
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
o anumită congruență între aceste trăsături ale specificului românesc și limba română, pe care ați început să o învățați și care ar face posibilă articularea aceluiași mesaj în mai multe feluri "și așa - și așa". Ați putut înțelege, încercînd să învățați româna, ceva mai mult din individualitatea țării și a oamenilor? C.H.: Lucrînd la roman, a fost ca și cînd mi-aș fi descoperit propriile rădăcini, ca și cînd (s-ar putea să sune deplasat dar așa este) aș fi avut
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
strămoși români (deși, citindu-vă romanul, am fost tentată într-un prim moment să cred așa ceva). V-ați simțit legat de România în primul rînd prin dragostea pentru mama dumneavoastră, care a trăit odinioară acolo. Circulînd în această lume deschisă, învățăm să îndrăgim oameni și locuri care de fapt, generic, nu sunt nici ai noștri, nici ale noastre. C.H.: Am fost foarte conștient de toate acestea. Am stat mai multă vreme la București și, cînd priveam tinerele femei care treceau pe
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
Nicolae Manolescu Ce înseamnă știre - la televiziune, la radio, în ziare? Ceva care merită să fie știut. V-aș putea oferi alte cîteva definiții mai complicate, de felul celor învățate la facultățile de ziaristică, dar nici una mai simplă. Așa că o consider bună pe asta. E de la sine înțeles că nu orice informație este și o știre. Ca să fie cu adevărat o știre, o informație trebuie să aibă cîteva însușiri. Trebuie
Ghid practic pentru știriști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12944_a_14269]
-
sînt întrebări cu care n-ar trebui, poate, să ne tulburăm tihna tocmai acum. În așteptarea răspunsului care, iată, a și venit, problema esențială rămîne aceea de a nu face, totuși, pînă și din sărbătorile noastre legitime, așa cum am fost învățați decenii bune la orele de dirigenție și la marea școală de estetică națională, pe numele ei Cîntarea României, pretexte pentru un nou conformism!
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]
-
găsească altceva, să lucreze în domenii pentru care n-au studii, ori să se mulțumească cu un provizorat marginal în branșă. În contemporaneitate, viața se schimbă mai repede decât programele universitare și ei se trezesc deseori în situația de a învăța lucruri care nu le mai folosesc. Ceea ce-i interesează cu adevărat se regăsește prea puțin în conținuturile cursurilor și seminariilor. Dar nu numai tinerii sunt în această situație. Noi cu toții avem mai multe activități decât altădată. Modelele de odinioară se
DES-FOSILIZAREA (I) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12962_a_14287]
-
mică gravură, în mijlocul unei pagini, înfățișa un personaj călărind vijelios. «Cine-i ăsta?» «Un domnitor», mi-a răspuns Iosif. Vă închipuiți ce surpare în capul meu, încredințat cum fusesem pînă atunci că «domnitor» e odaia în care dorm!” (Cum am învățat românește)1). În orașul cu atîția mari domnitori, turnați în bronz sau dăltuiți în piatră, singurii scutiți de confuzii umilitoare rămîneau, cum se vede, leii. “Ei își păzesc comoara cu tărie, Visînd să și-o păstreze-n veșnicie - Dar timpul
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
dar destul de greu de atins în practică. (Prea) Mulți dintre contemporanii noștri tratează cu un dispreț nedisimulat chiar cultura română pentru a putea fi bănuiți că s-ar preocupa de culturile maghiară, sîrbă sau bulgară sau că ar dori să învețe aceste limbi. Firește, dacă ar face-o ar avea numai de cîștigat. Dar cîți sunt dispuși să facă un asemenea efort? Și atunci ce facem? Îi obligăm? Cum? Cartea lui Victor Neumann, Neam, popor sau națiune? nu este ușor de
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
care le spălam la duș. De la o zi la alta, din diverse motive - dintre care unele prea frivole - am început să mă îmbrac mai cu grijă, m-am tuns ca un recrut, mi-am tăiat mustața mai subțire și am învățat să folosesc niște pantofi de senator pe care mi i-a dăruit fără să-i fi purtat deloc doctorul Rafael Marriaga, membru itinerant al grupului și istoric al orașului, fiindcă îi erau mari. Datorită dinamicii inconștiente a arivismului social am
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
ele în cameră cete întregi de marinari de apă dulce. Astăzi îmi dau seama că alura mea de vagabond nu se datora nici sărăciei și nici faptului că eram poet, ci fiindcă îmi îndreptam toată energia, cu înverșunare, spre a învăța să scriu. Îndată ce am zărit drumul cel bun mi-am părăsit camera din Zgîrie-nori și m-am mutat în liniștitul cartier Prado, la celălalt capăt al orașului și la celălalt pol al societății, la două străzi de casa Meirei Delmar
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
mai păstra o alură de noutate postsimbolistă. Racordarea la momentul istoric se făcea prin mijlocirea temei războiului într-o tonalitate oarecum camilpetresciană, îmbinînd exultanța vitalității cu atitudinea analitică: “ne vom iubi altfel/ decît eroii anemici ai cine știe cărui roman/ pentru că am învățat/ prin lecția tragică a războiului/ că viața trebuie trăită/ de o mie de ori mai puternic/ decît au trăit-o părinții noștri” (Războiul hemoragie intensă). Un reflex al cruzimii carnagiului se prelinge în tabloul autumnal, stigmatizat de doliu, disperare, agonie
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
unui text în cunoștință de cauză m-a pasionat la fel de mult ca și lectura ingenuă. La facultate (la București, între 1965-1970) Nicolae Manolescu, cu modul său decis de a distinge valoarea estetică de alte valori ale unui text, m-a învățat să citesc literatura ca literatură, ceea ce venea în continuarea lecției primite de la Ibrăileanu. Apoi, după ce am început să scriu critică literară, modul meu de a citi s-a profesionalizat. În prezent, ca să fiu sincer, citesc simultan în două moduri: naiv
Despre citit by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12997_a_14322]
-
zice că trebuie să citești mult, nu multe”. Augustin nu pare să fi cunoscut pe unul sau pe celălalt; b) scopul suprem este iubirea pentru că istoria descoperirii este iubirea lui Dumnezeu, iar istoria mântuirii este istoria iubirii lui Dumnezeu; c) învață individual, și locul acestui imperativ îl aflăm în aceea că dacă iubirea este aceeași pentru toți, leacul nu mai e la fel pentru fiecare. Orice cateheză (și care nu este nimic altceva decât o interpretare graduală) presupune trei feluri de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
sed divina auctoritate (De Trinitate, XIII, 9, 12), după cum fides enim gradus intelligendi; intellectus autem meritum fidei (Sermo CXXVI, 1, 1: „credința este călăuza spre cunoștință; cunoștința este răsplata credinței”). Din perspectiva aceasta, literații, dar care trebuiesc catehizați, au a învăța să nu le displacă limbajul ferm al Scripturii doar pentru că nu este emfatic. Augustin își aduce aminte cât de decepționat a fost el când a încercat prima dată să citească Biblia, și cazul său nu este singular<footnote Augustin, Confesiuni
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
în vremea lui Augustin și din punctul lui de vedere stă sub sancțiunea nerespectării unei poziții de principiu: res, non verba. Acesta este motivul pentru care Augustin „cere ca oamenii culți care vin să se înscrie la catecumenat să fie învățați înainte de toate să pună problemele vieții creștine mai presus de deșertăciunea artei de a vorbi frumos”<footnote Henri-Irénée Marrou, op. cit., 287. Și aici Marrou face trimitere la De catechizandis rudibus, IX, 13. footnote>. Avem, de altfel, un capitol foarte important
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
veșnice. Rolul oratorului creștin, a celui care catehizează pe cei care încearcă porțile lui Cristos, este de a plămădi suflete întru Cristos. Augustin spune că e o sarcină măreață și mai grea ca oricare alta. Căci una este să-i înveți pe alții evanghelia, și alta să compui un elogiu al trandafirului sau al laurului. Vrea să spună Augustin că oratorul creștin nu-și poate atinge scopul doar cu ajutorul cuvintelor, oricât de iscusit le-ar potrivi<footnote Ibidem, 419. footnote>. Înainte de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
cuvinte de înduplecare ale înțelepciunii omenești, ci în adeverirea Duhului și a puterii. Pentru ca credința voastră să nu fie în înțelepciunea oamenilor, ci în puterea lui Dumnezeu”; 1 Cor., 2, 13: „Pe care le și grăim, dar nu în cuvinte învățate din înțelepciunea omenească, ci în cuvinte învățate de la Duhul Sfânt, lămurind lucruri duhovnicești oamenilor duhovnicești”; 1 Cor. 2, 1-5: „Și eu, fraților, când am venit la voi și v-am vestit taina lui Dumnezeu, n-am venit ca iscusit cuvântător
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
în adeverirea Duhului și a puterii. Pentru ca credința voastră să nu fie în înțelepciunea oamenilor, ci în puterea lui Dumnezeu”; 1 Cor., 2, 13: „Pe care le și grăim, dar nu în cuvinte învățate din înțelepciunea omenească, ci în cuvinte învățate de la Duhul Sfânt, lămurind lucruri duhovnicești oamenilor duhovnicești”; 1 Cor. 2, 1-5: „Și eu, fraților, când am venit la voi și v-am vestit taina lui Dumnezeu, n-am venit ca iscusit cuvântător sau ca înțelept. Căci am judecat să
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
altă parte să ridice la sine și pe cei cărora se adresa, mulțumind în felul acesta până și pe cei mai pretențioși, pentru că felul lui de a vorbi îl gustau deopotrivă atât mulțimile celor simpli, dar determina și admirația celor învățați” (PSB 29, 94; PG 44, col. 67); Infant.: „Dar să lăsăm și acestea pe seama celor care au darul de a grăi mai convingător... Despre aceste lucruri să ne vorbească scriitorii și sofiștii, a căror preocupare o formează tocmai descrierea împodobită
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
primim tot ceea ce contribuie la educația noastră și la contemplare, respingând doar cele ce ne împing spre demonni, spre rătăcire, spre pierzanie, și încă și pe acestea numai în cazul când nu ne-ar fi de folos indirect, adică să învățăm din cele rele ceea ce este mai bun, și din slăbiciunea și netemeinicia lor să scoatem la iveală tăria doctrinei noastre. Încât, nici într-un caz nu trebuie să nesocotim știința, pentru că așa li se pare unora. Cei ce susțin așa ceva
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
prin adevăr. În accepțiunea biblică nu poți ajunge la Tatăl (absolutul) decât prin Iisus care este adevărul, calea și viața. Ori, și politica, și biserica, în forma ei de instituție, disprețuiesc adevărul - lucru care nu mai trebuie demonstrat întrucât se învață la istorie. Ceea ce-i mișcă pe tirani și teroriști nu este desăvârșirea, nici infinitul și nici măcar idealul, ci banala dorință de putere. Ei caută doar suporturi ideologice pentru a accede în vârful piramidei. Drept dovadă, și Napoleon, și Hitler, și
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]
-
coborî”, a împuta „a reproșa”), evoluțiile semantice complicate, care au provocat numeroase discuții și interpretări: a merge (din lat. mergere „a se scufunda”), codru (*quodrum = quadrum “pătrat”, “bucată”), femeie (din lat. familia), pădure (padulem = paludem „mlaștină”), păgîn (paganus “țăran”), a învăța (in-vitiare “a vicia, a răsfăța, a corupe”) etc. Tocmai pentru că au suferit numeroase modificări, cuvintele de origine latină ascund surprize pentru cititor: e spectaculos felul în care din lat. volvere „a rostogoli, a învîrti” provin, pe diverse căi, directe sau
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
lasă niciodată loc indiferenței. Iar cât privește obiectul iubirii, la fel ca celelalte femei din viața prozatorului, Roma suferă o modificare după ciocnirea cu Moravia: se privește în oglinda fermecată ținută de mâna care scrie, se cunoaște mai bine și învață să conviețuiască cu această imagine care nu este întotdeauna măgulitoare și niciodată comodă. Și învață atât de bine această artă a conviețuirii, încât ajunge să fie dependentă de ea. Privind sala înțesată de oameni care nu doar îl citiseră, ci
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]