2,502 matches
-
PSIHICE PRIMARE CU SUBSTRAT CONDIȚIONAT REACȚII DE ÎNCĂRCARE ANORMALĂ PRINTR-O LIPSĂ A PROCESULUI DE ÎNVĂȚARE REACȚII DE DEZVOLTARE ANORMALĂ PRINTR-UN PROCES DE ÎNVĂȚARE NEADECVAT PREDISPOZIȚII LA TULBURĂRI (EXOGENE) PREDISPOZIȚII LA TULBURĂRI (ENDOGENE) MODEL MALADIV DE ADECVARE AL COMPORTAMENTULUI ÎNVĂȚAT MODEL MALADIV DE ÎNVĂȚARE AL COMPORTAMENTULUI SENSIBILIZARE FORME INADECVATE COMPORTAMENTULUI ÎNVĂȚAT TULBURĂRI ORGANICE CEREBRALE TULBURĂRI SIMPTOMATICE MANIFESTĂRI INCIPIENTE MANIFESTĂRI TARDIVE I) Tulburările psihice primare condiționate de mediu cuprind: 1) Reacții de încărcare anormală printr-o lipsă a procesului de învățare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
LIPSĂ A PROCESULUI DE ÎNVĂȚARE REACȚII DE DEZVOLTARE ANORMALĂ PRINTR-UN PROCES DE ÎNVĂȚARE NEADECVAT PREDISPOZIȚII LA TULBURĂRI (EXOGENE) PREDISPOZIȚII LA TULBURĂRI (ENDOGENE) MODEL MALADIV DE ADECVARE AL COMPORTAMENTULUI ÎNVĂȚAT MODEL MALADIV DE ÎNVĂȚARE AL COMPORTAMENTULUI SENSIBILIZARE FORME INADECVATE COMPORTAMENTULUI ÎNVĂȚAT TULBURĂRI ORGANICE CEREBRALE TULBURĂRI SIMPTOMATICE MANIFESTĂRI INCIPIENTE MANIFESTĂRI TARDIVE I) Tulburările psihice primare condiționate de mediu cuprind: 1) Reacții de încărcare anormală printr-o lipsă a procesului de învățare și ele constau din; a) modelul maladiv de adecvare al comportamentului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
TULBURĂRI ORGANICE CEREBRALE TULBURĂRI SIMPTOMATICE MANIFESTĂRI INCIPIENTE MANIFESTĂRI TARDIVE I) Tulburările psihice primare condiționate de mediu cuprind: 1) Reacții de încărcare anormală printr-o lipsă a procesului de învățare și ele constau din; a) modelul maladiv de adecvare al comportamentului învățat; b) modelul maladiv de învățare al comportamentului. 2) Reacții de dezvoltare anormală printr-un proces de învățare neadecvat în care sunt incluse următoarele: a) sensibilizarea; b) formele inadecvate ale comportamentul ui învățat. II) Tulburările psihice primare cu o dublă condiționare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
din; a) modelul maladiv de adecvare al comportamentului învățat; b) modelul maladiv de învățare al comportamentului. 2) Reacții de dezvoltare anormală printr-un proces de învățare neadecvat în care sunt incluse următoarele: a) sensibilizarea; b) formele inadecvate ale comportamentul ui învățat. II) Tulburările psihice primare cu o dublă condiționare (exogenă sau endogenă) care cuprind; 1) Predispoziția la tulburările exogene reprezentate prin: a) tulburări organice cerebrale; b) tulburări simptomatice. 2) Predispoziția la tulburările endogene în care sunt incluse: a) manifestări incipiente, b
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ale inconștientului colectiv, pe care-l controlează. Aceasta asigură „stilul de viață civilizată” al grupului social-uman, prin „valorile” cultural-morale și spiritual-religioase pe care le conține. În locul conduitelor ritualizate specifice modului de manifestare ale inconștientului colectiv, Supra-Eul colectiv, impune grupului conduite învățate impuse prin educație. Se poate deci afirma că Supra-Eul colectiv exercită asupra inconștientului colectiv un rol cenzurant-represiv cu caracter sau cu efect normativ-modelator. În stare de normalitate, trebuie să existe un echilibru perfect între pulsiunile inconștientului colectiv și normele valorice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Ajutorul medical este un act uman. O acțiune morală care are la baza lui sentimentul de compasiune, milă, coparticipare, dorința de a ajuta, de a face bine semenului aflat în suferință. El nu este numai un tip de activitate profesională „învățată” ci este și o acțiune morală care are la baza ei o vocație, „deschiderea” către omul aflat în suferință. Dar, dincolo de aspectele individuale ale eticii medicale, ea se profilează și ca o atitudine față de boală și de bolnav, ca o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
paideia) elină și humanitas latină. Cea din urmă conținea ideea că homo („omul”) s-a născut din pământ (humus) și trebuia să se reîntoarcă în huma din care s-a ivit. Era vorba de un rit de înmormântare, moștenit (sau învățat) de la etrusci, care repudia practicile străvechi ale abandonării cadavrelor sau ale incinerării defuncților. Se pare că latinii și etruscii îi considerau „barbari” și „fiare” pe cei care nu-și înhumau morții. Humanus, „uman”, era numai cel care avea grija „închiderii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
păstrată de spartani, s-a modificat radical, transformându-se în educație sportivă. Cândva, în vremuri homerice, antrenamentul de luptă cu arme servea formării ostașilor; acum hoplomachia (o(plomacía = „lupta cu arme”) s-a transformat într-o disciplină sportivă similară scrimei, învățată mai ales pentru participarea la întrecerile olimpice 13. La fel vânătoarea, care a început să fie numită kynegetika (kuneghtíkh), nume semnificativ, evidențiind câinele, folosit la vânătoarea sportivă. Școlile publice s-au înmulțit atât de mult încât, pe la 490 d.Hr
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
anumit complex de inferioritate culturală și de sentimente de culpabilitate față de rafinamentul paideutic al celor pe care îi învingeau. (Este „trăirea” lui Alexandru Macedon ajuns în mirificul palat al lui Darius din Babilon.) Merovingienii chemau la curtea regală nu doar învățați și erudiți vestiți, ci și odraslele nobililor barbari pentru a-i supune, încă din copilărie, unui proces de rafinare spirituală și a-i face, astfel, capabili să ocupe importante funcții în stat. A luat naștere, în acest fel, un învățământ
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
el competent?”. Răspunsul la asemenea întrebări presupune așadar delimitarea de ansamblu a curriculumului. La al doilea nivel se precizează „subdomeniile curriculare” (discipline sau domenii interdisciplinare, modele, „pachete de conținuturi” etc.). Designerul răspunde unor întrebări de tipul: „Ce teoreme geometrice trebuie învățate?”, „Ce capitole din chimie trebuie parcurse pentru a câștiga componenta x?”, „Ce elemente transdisciplinare biofizice sunt utile pentru formarea capacității y?” ș.a.m.d. Prin urmare, la acest nivel se stabilesc componentele planului de învățământ (ce apare ca un proiect
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pare să fi condus la dezumanizarea și chiar la bestializarea multor „elevi” din acea instituție nepedagogică. d) Null curriculum. Curriculumul „zero” este unul paradoxal: este ceea ce nu se predă în școală, inducându-le elevilor credința că elementele respective nu trebuie învățate pentru că nu sunt necesare propriei formări și nu sunt importante în societatea noastră. Credința că null curriculum este anacronic și depășit e larg răspândită în „școlile moderne”; dar este o iluzie ce nu se întemeiază pe nici un principiu pedagogic consistent
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dacă se schimbă contextul? Observațiile analiștilor politici și unele cercetări empirice dovedesc că actorii sociali, „impregnați” de un anumit context, au tendința de a proteja cunoașterea realizată acolo, se nutresc din „idealurile” încorporate în etapa formării și conservă practicile sociale învățate, care le marchează în continuare interacțiunile. Deși contextul social global s-a schimbat decisiv, mulți dintre actorii sociali conservă nu numai gesticulația colectivă, ci și strategiile de evitare, practicile de disimulare, stilul adaptativ. După schimbările din 1989, deși s-au
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
obțin foloase doar din evocarea lor în ipostaza de „neobolșevici ai anticomunismului” (Michnik, 2001, p. 50) prin stereotipii verbale consacrate în urmă cu o jumătate de secol. Pe termen lung, în „moștenirea” legislației antiavort poate fi conținut și „sindromul neajutorării învățate” (Seligman, 1975), ce explică parțial neglijarea planningului familial. Altă consecință însemnată datorată reprezentărilor remanente condiționate de ideologia comunistă (a se aminti schema indusă propagandistic „copiii noștri - copiii patriei noastre”) poate fi lipsa de responsabilitate a părinților față de creșterea și educarea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
echilibru în utilizarea metodelor și mijloacelor de predare‑învățare (verbale, intuitive, practice), tendința de a solicita elevilor simpla reproducere a cunoștințelor, acordarea unei atenții insuficiente evaluării continue. Rezultatele oricărei activități de învățare sunt pozitive numai dacă la momentul oportun cele învățate pot fi reactivate din memorie pentru a fi folosite în practică; prin urmare, este necesar ca în activitățile de învățare educatorii să‑i ajute pe elevi să înțeleagă conținuturile, să memoreze și să organizeze informațiile stocate prin exerciții de repetare
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
După Thorndyke, învățarea apare ca urmare a unei probabilități crescute de apariție a răspunsului în prezența unei situații, ca urmare a fixării preferențiale, în dauna altora; a lansat teoria comportamentuuil de tip încercare-eroare, în care prima apariție a actului întărit, învățat, se produce ca urmare a diferitelor răspunsuri posibile la situația stimul (învățare prin selectare și conexiune). Confruntat cu o situație nouă și dacă are și motivația necesară, cel ce învață se angajează în diverse „încercări” în vederea obținerii unei satisfacții. B.F.
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și funcțiilor psihice prin activități care le solicită specific. O bună instruire trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să realizeze predispoziția pentru învățare; să structureze cunoștințele astfel încât să fie cât mai repede înțelese; să stabilească ordinea cea mai eficientă a materialului învățat; să precizeze natura și ritmul recompenselor și pedepselor. În concepția lui J. Bruner, problemele învățării sunt strâns legate de cele ale dezvoltării și instruirii, ambele privite într-un context cultural. Teoria instruirii este vazută ca o teorie asupra modului în
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cuvânt, iar la surdovorbitori, pe bază de cuvânt și parțial pe imagini. Învățarea motrică și morală vor însoți întregul proces educativ. Prin demutizarea persoanei cu surdomutitate și dezvoltarea vorbirii hipoacuzicului, vocabularul se îmbogățește continuu și se perfecționează pronunția, astfel încât cuvintele învățate înlocuiesc tot mai frecvent exprimarea prin gesturi. Cu toate acestea, deficiența de auz va influența și în continuare modul de exprimare și calitatea vorbirii subiectului care se va menține deficitară pe linia exprimării, a intonației, a ritmului, a calității articulației
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
literatura de specialitate menționează în explicarea autismului și așa‑numita teorie comportamentală. Această teorie consideră că respectivul sindrom comportamental care influențează toate sferele personalității subiectului (afectivă, cognitivă, acțională, volitivă, motivațională, limbajul etc.) apare ca urmare a unui șir de comportamente învățate și care se formează în urma unor serii de recompense și situații, aparent întâmplătoare. Cercetările efectuate nu permit încă o departajare clară între originea organică și cea psihogenă a autismului, ambele fiind valabile datorită imposibilității de diferențiere în perioada primilor ani
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
coeficientul de inteligență la limită sau ușor sub medie (dificultate în apreciere din cauza dezinteresului la examenul psihologic și contactului scăzut cu cei din jur), evidențierea unor „insule de inteligență” la executarea unor sarcini sau activități, incapacitate de generalizare a cunoștințelor învățate, dificultate în perceperea secvențialității, dificultăți specifice în rezolvarea de probleme; - rezistență patologică la schimbare, exprimarea puternică și susținută a unor manierisme (ca moduri de comportare, și nu ca ticuri), rezistență la orice învățare, atașament anormal față de unele obiecte. În anul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
reușește să asigure nivelul necesar de generalizare. În consecință, efectul acestor tulburări afectează semnificativ procesul de acomodare a elevului la situația de învățare, proces care, de multe ori, nu intervine spontan pentru a modifica/reorganiza vechile informații în raport cu noile cunoștințe învățate. • Principiul însușirii temeinice a cunoștințelor priceperilor și deprinderilor - conform acestui principiu, în activitățile instructiv‑educative, însușirea cunoștințelor nu are la bază o stocare în lanț a acestora (fenomen vizibil la elevii cu deficiențe mintale), ci ordonarea și încadrarea lor în
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Dumnezeu părinții noștri; despre episcopi și despre preoți și despre călugări și despre oameni mireni, învățături de tot felul. Menționat și sub denumirea Pravila de la Putna, manuscrisul a fost întocmit și copiat în 1581 de „ritorul și scholasticul” Lucaci, un învățat profesor de retorică și logică de la mănăstirea Putna. Originalul traducerii în românește este necunoscut. Se pare că Lucaci nu era un simplu copist, ci a și corectat versiunea românească, dându-i o formă mai explicită, în scopuri didactice. Fiind cel
PRAVILA RITORULUI LUCACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288999_a_290328]
-
care Neculce o va pune pe seama lui Ștefăniță Lupu. Pleacă din nou în 1669, la Constantinopol. Era încă acolo în 1670-1671, când Dosithei Nottaras găsea de cuviință să îl recomande Moscovei, capitală aflată în expansiune și în căutare de funcționari învățați. Spătarul a plecat spre Rusia pe o cale ocolită: părăsește Adrianopolul la începutul lui februarie 1671, trece prin Belgrad și traversează Ungaria, în aprilie se află în Polonia, la Curtea regelui, iar la 23 mai trece hotarul spre o Moscovă
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
cauze imediate. Cel mai important lucru era, considera sociologul român, să fie mărită capacitatea de câștig printr-o mai bună întrebuințare și rentabilizare a lotului de pământ de care dispune. Aceasta poate fi realizată prin educație agricolă. Apoi, țăranca trebuie învățată cum să gătească, printr-o educație gospodărească. Dar nici acești factori (educația economică, agricolă, gospodărească) nu sunt primari. Asupra lor se poate acționa doar într-un cadru mai general: ridicarea standardului de viață al țărănimii, trezirea de noi trebuințe care
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
gândire și comportare, indivizii pot mai lesne să-și modifice comportamentul. Dificultatea reapare însă în momentul întoarcerii persoanelor în sistemele lor naturale. Aici, ele reintră în sistemul relațiilor sociale și interpersonale care nu sunt suportive pentru noile modalități de acțiune învățate. Câștigurile obținute prin perfecționarea capacităților în condiții de laborator tind să fie anulate atât prin intervenția normelor sociale ce caracterizează funcționarea sistemului, cât și a parametrilor săi structurali: diferențe de interese, structuri de putere, concurență. Terapia directă a sistemului se
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dispare dacă omitem să o întărim prin asocierea sunet/hrană: este vorba despre anularea răspunsului. După cum remarcă Pavlov, individul rămâne capabil să se adapteze unui mediu în perpetuă schimbare tocmai datorită faptului că relația stabilită este temporară. Invers, dacă comportamentul învățat rămâne neschimbat în ciuda schimbărilor importante ale mediului, acesta riscă să devină un neadaptat, și chiar un caz patologic. Si, tot în termenii adaptării, putem interpreta procesul de diferențiere a stimulului sau, invers, de generalizare a stimulului. Invățarea răspunsului se face
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]