1,026 matches
-
pe drumul unei singure idei și poartă ochelari de cal. Al doilea umblă pe toate drumurile și ochii îi aleargă în toate părțile. Ochi alunecoși, inimă - ideologicește - zburdalnică. Încorsetat într-o convingere unică, primul e subțirel, tras ca prin inel. Înveșmântat într-o largă haină de casă, primitoare de obezități, al doilea e revărsat și inform. E și cu unii și cu alții, și cu stânga și cu dreapta, și cu opoziția și cu puterea. Ideologia lui de dimineață e caducă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
și nu numai cu mine) ca un egal. Și nu pot accepta acest gând. Nu pot face abstracție de distanța dintre noi; nu pot trece cu nepăsare peste aceste diferențe. Simt nevoia să pun în evidență această superioritate care pășește înveșmântată în haina smereniei . Eu văd că sub această haină a smereniei pe care a purtat-o unchiul Constantin, strălucește cu nimb de sfințenie și mama mare și mămica, toți moșii și strămoșii noștri, care dorm sub glie. Mi se pare
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
la 1 noiembrie 1925, Catedrala patriarhală din București a răsunat în cântarea celor prezenți: Vrednic este! La Catedrala Patriarhală de acum, arhiereii au săvârșit slujba Te-Deumului, iar mitropolitul Nectarie Cotlarciuc al Bucovinei împreună cu mitropolitul Pimen Georgescu al Moldovei l-au înveșmântat pe patriarhul Miron cu epitrahil, omofor, mitră, cruce și engolpion. Au fost invitați să vorbească ierarhii delegați de Bisericile Ortodoxe surori la acest eveniment. Pe rând, mitropoliții Ioachim al Calcedonului, în numele Patriarhului Ecumenic din Constantinopol, Dosotei al Sevastiei, din partea patriarhului
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Riva San Lorenzo la numărul 7, chiar în fața Adigelui. Au încărcat puținele mobile pe un cărucior: două paturi, o masă, vreun scaun și vasele esențiale. Nu a trebuit prea mult pentru a mobila casa mică și sărăcuță. În schimb se înveșmântase de tăcere și liniște. Dar ambientul era umed și, în timpul lunilor de iarnă, devenea un ghețar. Un prieten de a-l său cleric, care s-a dus să-l viziteze, tremurând de frig, i-a sugerat: «De ce nu mergi să
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ani de viață de frate, la 78 de ani, a murit cu seninătate, invocând-o pe Maica Domnului: «Fecioară a Carmelului ce aștepți? De ce nu vii să mă iei?». Și a murit. Era 21 octombrie 1941. Nemișcat în patul său, înveșmântat în haina sa obișnuită de călugăr, a fost acoperit cu mantia albă a carmeliților. Alături de el vegheau câțiva religioși din Ordinul său, medicul și don Giovanni Calabria care se ruga și plângea în șoaptă. Don Calabria, celui care îi făcea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
au ajuns la Costermano. Un loc de vis pentru acei copii care erau obișnuiți să hoinărească pe drumurile noroioase și pe străduțele murdare. Scenariul e variat și plin de culori: albastrul profund al lacului Garda, verdele palid al colinelor dulci înveșmântate de vii, griul estompat al blândului muntele Baldo, galbenul colorat al râului Adige. Aerul proaspăt care cobora jos de pe munți, murmurul șoptit al râului, cântecul voios al păsărelelor detensionează nervii, oxigenează plămânii și reîmprospătează sufletul. Cei 20 de copii s-
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
păsările cerului: nu seamănă, nu seceră, nu adună în hambare; și cu toate acestea, Tatăl vostru îi hrănește... Observați cum cresc crinii câmpului: nu lucrează și nu țes. Și cu toate acestea, nici măcar Solomon, cu toată strălucirea lui, nu se înveșmânta ca unul dintre aceștia. Și, dacă Dumnezeu îmbracă astfel iarba câmpului, care azi este, iar mâine va fi aruncată în foc, nu va face cu mult mai mult pentru voi, oameni cu puțină credință? Nu vă preocupați așadar spunând: Ce
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
9 teologi cenzori chemați să examineze întreaga viață a lui don Calabria pentru a da o evaluare scrisă în vederea întocmirii Declarației virtuților eroice. O evreică doctor, profesoara pediatră Mafalda Pavia, sustrasă de don Calabria persecuției nazist-fasciste și ascunsă de el, înveșmântând-o ca soră, printre călugărițele sale cu numele de sora Beatrice, scriindu-i o scrisoare lui Paul VI pentru a-i cere canonizarea salvatorului ei, îi descria sfințenia astfel: «Viața sa în fiecare clipă era personificarea minunatului cântec al Sfântului
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
diferă prin cadru și mijloacele activate de cel al ajutorării orbului. Sosesc la ceremonia funebră. Sunt izbit de cele două chipuri, de cele două charisme-portret în jurul cărora gravitează întregul eveniment. Este vorba despre chipul îndurerat al prietenului și al celui înveșmântat întru moarte. Deși, spre deosebire de cazul întâlnirii abrupte cu orbul, sunt pregătit, calibrat mental și emoțional pentru eveniment deja expermentând șocul inițial al primirii veștii tragice, totuși, sunt izbit de cele două fizionomii adică oprit și dat înapoi, împins în urmă
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
a prietenului îndoliat își deține supra-logica și compensarea ei, se întâmplă în baza unui temei și finalități neștiute pentru conștiința mea limitată în act și cunoaștere. Templul îmi spune, prin zidurile și vitraliile sale, prin rezonanțele ritualului ce l-au înveșmântat mereu ca edificiu sacerdotal că resemnările mele eclipsează gestul caritabil care l-am îndreptat spre semenul meu suferind și sunt, la rândul lor, ca stări sufletești tranzitorii, eclipsate de vestea atotprezenței divine și a existenței unui sens și a unei
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
el cu pasul apăsat al dezamăgirii spre apusuri ce promit desferecarea altor poteci pentru sufletul avid de înălțimi spirituale. Astfel, se va întâlni cu noaptea, recunoscând-o drept regatul împlinirilor sale onirice. Aici fundalul de întuneric devine prim-plan, negura înveșmântă răpind stabilitatea evidențelor așezării în forme. Pentru îndrăgostitul fără vindecare sună orologiul eliberării de sub adevărul absenței marii sale iubiri, de sub tirania realității ce spune grosier că idealul său de ființă iubită nu există. Acum, în nesfârșirea imperială a nopții, imaginația
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
propriei protecții pe care am consolidat-o, după puteri, așezându-ne în mijlocul lucrurilor din cameră, cu o protecția absolută de negura ce stă să vină, protecție divină ce ne transformă în acel astru satelit ce ar gravita în jurul soarelui fiind înveșmântat în strălucirea acestuia. Acceptând să cinăm cu zeul, noi devenim prezență selenară neatinsă de bezna învăluitoare, reflexie palidă, dar vie a izvorului de lumină spirituală. În textul Apocalipsei, a doua afirmație de trecere spre etapa dezvoltări descrierii simbolice a evenimentelor
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
nu se poate trece pragul spre marea revelație și nu se poate intra în duh, întâlnind tronul absolut pe care este așezat Cineva adorat de patru ființe heruvimice a căror privire nu lasă nimic ascuns și de douăzeci și patru de bătrâni înveșmântați în albul sfințeniei. Întreaga revelație a sfârșitului de lume este izvorâtă din pulsiunea absolută dezvoltată în jurul acestui Cineva și este asistată constant de ființele angelice. Misticul privește Creatorul ce decide finalul lumii tronând peste univers, dar privirea sa nu îl
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
mască-capcană dincolo de care zeul privește și surpinde același surâs demonic ce tentează, spre a pierde, spița umană în aluncările unei maleficități ucigătoare. După evocarea viziunilor ce relevă conflictul dintre forțele divine reprezentate simbolic de înger, cei doi martori profetici, femeia înveșmântată cu soarele și forțele demonice ipostaziate mereu sub titulatura de balaur sau fiară, apare, în textul Apocalipsei, enunțarea unui act malefic aplicativ, operațional-direct asupra majorității oamenilor: este vorba despre închinarea la icoana fiarei și despre însemnarea cu numărul ei. Scriitorul
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
la sfârșitul lumii. Nu a vedea cum ești ales și mântuit se poate dovedi o ispită cu mult mai fatală decât celelate tentații demonice, ci efectul investirii și nădăjduirii totale a conștiinței în această imagine. Atunci când permanent te vizualizezi deja înveșmântat în lumină și ferit de ascuțișurile damnării, atunci când insistent te privești anticipativ ajuns în împărățiile Divinității ești poate cel mai aproape de neglijarea atenționării cristice Vegheați! și nu mai ești capabil să îți asumi afirmațiile de final ale Apocalipsei ce ne
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
e înălțată și sălbăticită, făcută, spre plăcerea expediției, impracticabilă. O mare doză de savuros donchișotism intră în maniera povestitorului, a cărui Rosinantă se cheamă Pisicuța și care are și un Sancho Pancha în făptura unui tovarăș leneș, somnoros și mâncău, înveșmîntat pe jumătate cetățean, pe jumătate militar. Homerismul lui Hogaș e acela romantic al lui V. Hugo, cu aceleași enormități, realisme fantastice și monstruozități. Jurnalul scriitorului român e și el o "legendă a secolelor" proiectată în spațiu, în care se caută
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
unde a scris Cărțile Sfinte, a fost îmbrăcat cu veșmînt de slavă și trimis înapoi să ducă aceste scrieri neamului său și din nou luat definitiv în ceruri. Personajul lui Platon era, folosind metafora cu alifia, strălucitor ca aceasta nu înveșmîntat cu o poașcă de piele ca un sălbatic cum spune pretinsul înțelept hoțoman ivrit. În Facerea la 15,20 pretind ei, că Iahwe le-a promis toate ținuturile Canaanului printre care și cel locuit de refaimi. Terminația im, arată pluralul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și nu numai cu mineă ca un egal. Și nu pot accepta acest gând. Nu pot face abstracție de distanța dintre noi; nu pot trece cu nepăsare peste aceste diferențe. Simt nevoia să pun în evidență această superioritate care pășește înveșmântată în haina smereniei. Eu văd că sub această haină a smereniei pe care a purtat-o unchiul Constantin, strălucește cu nimb de sfințenie și mama mare și mămica, toți moșii și strămoșii noștri, care dorm sub glie. Mi se pare
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
lance împotriva cotropitorilor, celor ieșiți din minți, împotriva haitelor prădalnice, veșnic nesătule care rup din carnea bietului român, hulituri de oameni fără viață sufletească. Fenomenul legionar vindecă în spirit creștin toate rănile neamului provocate de demonii, viclenii cei fără de lege, înveșmântați în minciuni încântătoare. Prigoana neîntreruptă și ținerea noastră în afara legii înseamnă distrugerea resurselor viitoarelor împliniri, bastionul de viitor, flacăra luminii, îngeri păzitori și turn de veghe. Mulți legionari sunt gropniță ascunsă, fără cimitir, precum cea a Căpitanului, Nicadorilor și Decemvirilor
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
i se răspunde cu o ură feroce, capabilă de cele mai mari infamii și nelegiuiri. Acei care practică și azi aceste funeste maniere și manevre fug de adevăr și ascund propriile lor fapte dezolante, asemenea foștilor torționari care ne-au înveșmântat trupurile și inima cu răni adânci și grele torturi, ascunși azi în umbra unei false democrații. Azi oamenii nu mai gândesc cu propriul lor cap, nu mai cercetează, nu mai au personalitate, devenind un „hârb” din adevăratul om, un strigoi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
olecăie/se olecăiește, orbecăie/orbecăiește, piscuiește/piscuie, se străduie/se străduiește, se tânguiește/se tânguie, țăcăne/țăcănește, zgândăresc/zgândăr) și ceva mai puține aparținând conjugării I (cruntă/cruntează, curează/cură, împuie/împuiază, se îngâmfează/se îngâmfă, înjgheabă/înjghebează, înstrună/înstrunează, înveșmântează/înveșmântă, învie/înviază, învolburează/învolbură, rășchiră/rășchirează, șchioapătă/șchiopătează, se țuțuie/se țuțuiază), dar și verbe neologice (anticipează/anticipă, demarchează/demarcă, inventează/inventă, preliminează/prelimină, raportează/raportă "un venit", reanimă/reanimează, reînvie/reînviază, solvă/solvește). Variantele libere înregistrate în DOOM2
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
se olecăiește, orbecăie/orbecăiește, piscuiește/piscuie, se străduie/se străduiește, se tânguiește/se tânguie, țăcăne/țăcănește, zgândăresc/zgândăr) și ceva mai puține aparținând conjugării I (cruntă/cruntează, curează/cură, împuie/împuiază, se îngâmfează/se îngâmfă, înjgheabă/înjghebează, înstrună/înstrunează, înveșmântează/înveșmântă, învie/înviază, învolburează/învolbură, rășchiră/rășchirează, șchioapătă/șchiopătează, se țuțuie/se țuțuiază), dar și verbe neologice (anticipează/anticipă, demarchează/demarcă, inventează/inventă, preliminează/prelimină, raportează/raportă "un venit", reanimă/reanimează, reînvie/reînviază, solvă/solvește). Variantele libere înregistrate în DOOM2 au
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
de călugări pe care l a instituit era un ordin printre multe altele. Ca orice sfânt indian considerabil, Gautama a fost venerat încă din timpul vieții ca un vehicul uman al Adevărului Absolut. După moartea lui, amintirea i-a fost înveșmântată - așa cum am văzut - în straiele obișnuite ale mitului. Apoi, după ce buddhismul s-a răspândit, dezvoltându-se de la stadiul unei comunități esențial monastice la acela de comunitate laică cu mare răspândire, marele fondator a devenit din ce în ce mai puțin doar un exemplu de
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
din poezia lui Nichita Stănescu: „Mă rezem în iubire/ ca-ntr-un pumnal; lunec/ până la prăsele, fac/ cu pământul un unghi.// Luminat de aura/ trupului căzut, sunt/ arătătorul acestui ceas al durerii.// Iau liniștea drept truc al urletului; // te văd,/ înveșmântată în cărnuri scumpe/ cum treci, smucită de/ animalul frumos/ de la celălalt capăt al nervilor” (Doamna cu cățelul). Alte poeme (numite balade), muzicale, melancolice, merg pe linia eposului baladesc: „Eu sunt o mahala/ cu gloduri și cu țațe, cu babe/ atârnate
FRAŢILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287080_a_288409]
-
menajamente unor „nedreptăți revoltătoare” produse de maghiarii și austriecii cu care stă de vorbă. Costumul, ținuta femeilor îi rețin atenția, eleganța fiind tot o marcă a romanității: „Româncele, ca toate femeile latine, au un simț înnăscut de eleganță și se înveșmântează în genere cu o cochetărie ingenioasă.” Alte note caracteristice ale românilor: ospitalitatea, omenia, plăcerea conversației, curiozitatea, care „nu ascunde nici o iscodire răuvoitoare”, politețea. Scriitoarea este preocupată deopotrivă să cunoască lumea satelor și a orașelor, inclusiv a capitalei țării. Cu privire la București
DORA D’ISTRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286833_a_288162]