17,190 matches
-
aventura spațială... Am tot timpul, în acest loc exiguu al Statuii, simbolizînd centrul de comandă al ideii superioare de om și de libertate a lui deplină, să-mi spun și să fiu sigur că nimic nu poate învinge ceea ce nu învinge altfel decît lăsînd omul să fie, cu voia sa, acolo unde simte el că îi e locul să fie, iar acesta fără planul vreunor victorii false, înrobitoare... Iar cînd ajung jos, nu departe de lanțurile tiraniilor sfărîmate, jos, văd, în
Statuia Libertății by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17201_a_18526]
-
Transnistrie? Nu curiozitatea, nu dorința de a ajuta (pe care mulți occidentali idealiști și umaniști au simțit-o la începutul anilor '90), ci un pariu cît se poate de idiot, pus cu un prieten într-o seară, cum că va învinge la tenis întreaga echipă de fotbal a Moldovei. Un asemenea motiv, nu derizoriu, ci prea ridicol pentru a mai necesita comentarii, îl aduce pe Tony Hawks în situația de a observa o cultură pe care știe că nu o poate
A rîde pe socoteala altora by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17235_a_18560]
-
climax, într-o succesiune ce împletește duioșia cu violența (vezi secvența balului - în care fata are revelația ritmului, în vreme c criminalul descoperă modalitatea de a-și ataca victima; cea a confruntării dintre cele două femei - cînd dragostea de mamă învinge trufia soției mințite; secvența procesului - unde acuzele atingînd absurdul, deținătoarea adevărului izbucnește în lacrimi și mărturisește totul). Tușa personală a cineastului, catalogat pe nedrept ca "aservit conformismului hollywoodian", se distinge net în capodopera Humoresca (1946). Film de o impecabilă eleganță
Centenar JEAN NEGULESCO by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17251_a_18576]
-
scrie astfel: Singurătatea va înceta să fie sterilă cînd prin ea lumea va fi a noastră, cînd o vom înghiți în disperatele noastre elanuri. Ce rost are toată singurătatea noastră dacă ea nu e suprema cucerire, dacă prin ea nu învingem totul? - Ne așteaptă, fraților, cucerirea supremă, ultima verificare a singurătăților noastre. Lumea aceasta trebuie să devină a noastră, a celor mai singuri, a acelora care trebuie să recîștige viața! Pierduți sîntem dacă nu vom recîștiga tot ceea ce am pierdut, dacă
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
democrația exact cum discursul pigmentat cu pilde marinărești al d-lui Băsescu n-are de-a face cu cultura! Zarva iscată de declarațiile incendiare ale lui Emil Constantinescu mi se pare nu doar exagerată, ci și penibilă. De ce se recunoaște învins dl. Constantinescu de securiști și activiști comuniști, când vreme de trei ani n-a făcut decât să-i cocoloșească, să le ignore abuzurile, tăcând vinovat, complice, la toate semnalările presei? Nu acum, în februarie-martie 2000, a pierdut bătălia dl. Constantinescu
Foloasele schizofreniei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17258_a_18583]
-
că vom trăi un moment al începutului. în fapt, n-a fost vorba decât de o penibilă continuitate, de o jalnică scamatorie în care noul vodă preia, în întregime, acareturile și metehnele înaintașului. Dl. Constantinescu se lamentează că l-au învins securiștii. Așa o fi. Dar de ce s-a complăcut să fie înconjurat, de la cei care-l serveau la masă, sepepiști odioși dresați de Ceaușescu și Iliescu, la cei care-l păzeau, precum Truțulescu - șeful gărzii prezidențiale, orișicâtuși -, de prea mulți
Foloasele schizofreniei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17258_a_18583]
-
mănăstirii, nu înainte de a cere să i se explice "conceptul" meciului de fotbal: "două țări civilizate luptă pentru o minge!". "Cu cine ținem?", întreabă cineva la începutul partidei. "Cu Franța, pentru că ei ne susțin cauza în lume". Finalul meciului, Franța învinge... Călugărul-tibetan-microbist: în această imagine neconvențională stă farmecul acestui filmuleț (primul din istoria cinematografică a Butanului!) simplu, incredibil de amuzant și deloc rudimentar din punct de vedere tehnic, cum poate v-ați fi așteptat. Valorile americane de care aminteam sunt însă
Realitatea, mod de întrebuințare by Mihai Chirilov () [Corola-journal/Journalistic/17270_a_18595]
-
mai vor scuze ca să-i lase pe liberali în ofsaid și că liberalii se încăpățînează să le ceară pentru că ar avea o simpatie excesivă față de dl Babiuc. * Dar pînă să se limpezească această chestiune, iată că președintele României se declară învins de securiști, activiști de partid, făcători de opinie și chair de reprezentanți ai puterii. Președintele întinde arătătorul spre PDSR și PRM, dar nu limpezește problema oamenilor care l-au învins chiar din rîndul puterii actuale. * După disputa provocată de cazul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17273_a_18598]
-
se limpezească această chestiune, iată că președintele României se declară învins de securiști, activiști de partid, făcători de opinie și chair de reprezentanți ai puterii. Președintele întinde arătătorul spre PDSR și PRM, dar nu limpezește problema oamenilor care l-au învins chiar din rîndul puterii actuale. * După disputa provocată de cazul Babiuc-Băsescu, pe care o lasă deschisă și oarecum pe planul doi, ziarele se afundă în criza Constantinescu - opoziție, cu tot cu supărarea președintelui pe făcătorii de opinie și cu impresia sa că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17273_a_18598]
-
tîrziu de securiștii și activiștii de partid grupați în anumite partide ori de făcătorii de opinie "analfabeți" sau ignoranți care dau tonul discuțiilor publice ori de persoane aflate în rîndurile puterii. Despre toți aceștia, președintele Constantinescu spune că l-au învins. Se aștepta președintele ca presa, cu care nu se află în termeni prea buni, să îl contrazică și să-l asigure că n-a fost învins? Mă îndoiesc. Spera domnia-sa ca ziariștii să-i dea dreptate și să anunțe
Gafă sau strategie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17274_a_18599]
-
persoane aflate în rîndurile puterii. Despre toți aceștia, președintele Constantinescu spune că l-au învins. Se aștepta președintele ca presa, cu care nu se află în termeni prea buni, să îl contrazică și să-l asigure că n-a fost învins? Mă îndoiesc. Spera domnia-sa ca ziariștii să-i dea dreptate și să anunțe că în sfîrșit președintele a pus degetul pe rană? Iarăși e greu de crezut. Dl Constantinescu a avut prilejul să se convingă de faptul că editorialiștii
Gafă sau strategie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17274_a_18599]
-
Remus Opriș, medic și el, va fi ignorată de presă. Ceea ce rămîne în picioare e așadar faptul că președintele s-a dus la o întrunire de mică amploare, a unei categorii profesionale din PNȚCD, unde a declarat că a fost învins, știind că presa va prelua dacă nu tot discursul său, cel puțin esența acestuia. Asta s-a și întîmplat. Televiziunile, radiourile, ziarele l-au prezentat ca atare pe președintele în exercițiu al României. O persoană care se declară învinsă. De
Gafă sau strategie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17274_a_18599]
-
aproape nici o autoritate critică... O.G.: Nu mai sînt mentorii de altădată... I.P.:Eu sînt ceea ce a făcut Lovinescu din mine. Îmi spunea: "Dumneata ești o citadină..." Apariția Vlașinilor l-ar fi intrigat, desigur, un roman patriarhal... în mine a învins fondul primordial... O.G.: Se pare că nu putem evada din propria noastră matrice... I.P.:Ajungem cu greu acolo... eu, cel puțin... la 54 de ani, pentru ca la 90 să închei ciclul Vlașinilor, destinul a vrut așa și nu altfel
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
nu mai pot fi tratate decît cu o gravitate pragmatică, rurală: "Aș fi vrut să fiu un destin uriaș/ nemaivăzut pe fața pămîntului/ am vrut să înalț piramide în țara aceasta/ de la marginea tuturor lumilor/ și iată că moartea mă-nvinge și mă silește/ să fiu doar o biată operă lîngă frunzișul/ nemuritoarelor opere. Ce vină/ are peștele, bietul, cînd apele seacă/ și pasărea, biata, cînd codrii săi ard?/ Casa noastră se pustiește ca mușuroiul/ sub crude înghețuri. E iarnă și
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
definitorie. Deosebirile între națiuni devin acum sociale și de stadiu istoric, amîndouă exprimîndu-se prin limbă (cel mai puternic liant dintre toți cei utilizabili), creatoare sau purtătoare a unei culturi comune. Revoluția din 1789 a favorizat Franța să cîștige bătălia lingvistică (învingînd dialectele separatiste). Dar Ungaria dualistă (1867-1918), încercînd să asimileze proiectul francez, n-a izbutit să creeze o singură națiune cu limbă unică, pentru că minoritățile naționale s-au opus, utilizînd și cerînd oficializarea limbii lor proprii, naționale. Sîrbii și croații au
Națiunea - geneză, prezent și viitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17333_a_18658]
-
al turnătoriei și al mediocrației în cinematografia românească. În publicistica de gen a anilor '50, autorul descifrează, cu ironie, "o desăvîrșită unitate ideologică și lexicală". Pentru că trebuie să dăm un nume, să spunem Florica Șelmaru: " Dacă cineva întreabă: este Viața învinge un ajutor în îndeplinirea planului cincinal? i se poate răspunde din toată inima: Da!"... Și poate am rîde cu lacrimi, dacă nu am citi și cum, în '52, la Consfătuirea lărgită a muncitorilor, creatorilor, tehnicienilor și activiștilor din cinematografie, la
Spațiul ingrat și nenorocul istoric by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17359_a_18684]
-
întotdeauna, în afară competiției. Mihalkov va fi scutit, deci, de iluzii și de dezamăgiri, iar filmul va beneficia de uriașul impact publicitar datorat Cannes-ului. Ultima prezența la Cannes, a lui Mihalkov, a fost acum cinci ani, cu Soarele înșelător, învins la puncte de Pulp Fiction. Președintele Juriului, la această ediție (a 52-a), va fi cineastul canadian David Cronenberg (n. 1945), un excentric, cel putin judecînd după filmul catastrofal (dar care și-a găsit, și el, admiratorii lui), Crash, prezentat
Cannes, fin de siècle by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17921_a_19246]
-
influențează mai mult după moarte decît în timpul vieții, si a caror importantă va crește în secolul viitor. Pînă atunci, Kubrick rămîne unul dintre cineaștii majori - dar de multe ori neînțeleși -, ai secolului nostru. Unul dintre puținii care au reușit să învingă Hollywood-ul (chiar dacă părăsindu-l, în anii ^60, si exilîndu-se în Anglia), unul dintre fericiții care au reușit să-și cîștige o reală independență financiară (Kubrick avea, pe lîngă altele, si geniul de producător). Autorul unei opere "vizionare și pesimiste", de
Cannes, fin de siècle by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17921_a_19246]
-
spre a-și in-forma el însuși limbajul, spre a-i impune ordinea luxurianta, spre a-l acorda la un lăuntric melos luxos, pentru a suplini astfel "muțenia dulce a cărnii", pentru a-și transforma fierea în "negre parfumuri", pentru a învinge "sarea de pe bolgii", pentru a reține doar "caligrafia de efemere", care operează "în caldă transparență". Versul sau are adesea o formidabilă putere de propulsie, asemenea unei săgeți care se pierde împlîntîndu-se în imensitate. Și acum cîteva observații asupra "metafizicii" poetului
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
micul film mare Shakespeare în Love, campionul Oscarurilor la căderea cortinei peste secolul nostru, barbar, cum îl știm. Dantelăria scenaristica face să țîșnească din zgură concretului, din "mucegaiuri, bube și noroi" - replici scînteietoare, scene copleșitoare, umor și patetism care au învins Timpul. (Tom Stoppard e un specialist omologat la acest capitol, după experiență de acum cîțiva ani, numită Rosencrantz și Guildenstern sînt morți). O mențiune specială pentru Elisabetha lui Judy Dench, care nu mai e nici macar "din întîmplare, o femeie": e
Miorita a intrat în Europa by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17973_a_19298]
-
acela tembel, lovindu-te cu geantă prin spate ca să-l scapi din mină și să zdrăngăne. Din cauza asta, toate cutiuțele erau pocite. A mea avea și pitici. Băgasem de seamă că, dacă îmi închipuiam cum o răpesc bandiții și cum înving eu tot felul de pirați ca s-o salvez, ajungeam acasă fără să bag de seamă. Se scurtă drumul. Intrăm în curte cu plămînii umflați și mă echipam urgent. Executam pas alergător la poarta. Mă așezăm în dispozitiv. Sabia strălucea
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
crede îndeobște. În replică, în 1963-1964, N.S. Hrusciov amenință România cu redeschiderea problemei transilvane și chiar cu o intervenție militară. Însă în 1964 Husciov este debarcat iar noua echipă conducătoare de la Kremlin abandonează proiectele punitive ale lui Hrusciov. Dej a învins din nou în politică, nu și în starea sănătății, răpus fiind de un cancer. Urmează perioadă sinistra a conducerii lui N. Ceaușescu, căruia autorul îi surprinde, cu umor tragic, tendințele de a fi prezentat că supraom. Iar din 1972, după
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
înnoirilor improvizate) în confruntare cu opacitatea sau ostilitatea altor curente de gandire din epoca. În Cartea Oltului, Geo Bogza relatează momente din "viață" unui râu, arătând cum izvoraște acel rău din munți, cum întâlnește stânci pe care trebuie să le învingă printr-o măcinare lentă, cum se lățește în câmpie, cum inundă sate, cum își schimbă uneori albia, cum se varsă în cele din urmă în Dunăre. În mod similar, cu aceeași lentoare maiestuoasa și, bineînțeles, cu un sentimentalism mult mai
CĂLĂTORIE ÎN TIMP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18036_a_19361]
-
o ceartă si-atît. El are dreptate, sigur, ți-ai dat seama din primul moment, dar, confuz și prost vorbitor, adversarul nu stie să-și exprime sau să își apere dreptatea lui evidență . Pe planul formal, logic formal, al discuției, îl învingi. După aceea însă, ra minînd singur cu tine, îți pare rău că l-ai bătut și începi în sinea ta să-i dai dreptate, chiar și avînd remușcări, tîrzii. Adversarul tău n-a putut să-ți facă față, din inferioritate
Cade timpul răcoros by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18075_a_19400]
-
mea nu poate decît să tinda asimptotic către o asemenea limită, fără a o atinge vreodată. Important este însă că, așa cum crede Jankélévitch, "posibilitatea de a surmonta prin mișcare alternativă prezenței nu se confundă, în teorie, cu posibilitatea de a învinge ireversibilul prin durere și întoarcere." Am refăcut acest raționament al filozofului, care e evident atacabil din anumite perspective, pentru că el conține o analogie fundamentală: cea dintre asimetria spațiului (mobilitatea fără ubicuitate) și ireversibilitatea temporală. Echivalenții temporali ai lui "aici" și
Nostalgici în masina timpului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18059_a_19384]