1,058 matches
-
a absorbit; dar el este topit în unitate, datorită gândirii catolice care o întrepătrunde și o domină. Nici Biserica nu se mulțumește cu asta. Acțiunea sa benefică nu se oprește aici. Dacă vreodată slăbiciunile umane par să ia avânt, Dumnezeu înviorează alte suflete deosebite care reîncep bătălia pentru triumful civilizației creștine, iar Biserica scrie pagini memorabile ce marchează istoria popoarelor. În 1077, la castelul din Canossa (Italia N.), civilizația și barbaria încă se mai înfruntau, față în față. Henric al IV
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
ai Divinei Providențe alcătuită din preoți și frați religioși, fără nici o haină sau semn distinctiv. Congregația, aprobată de episcop în 1932, obține Decretul de Laudă în 1949 și Aprobarea Pontificală definitivă în 1956. „Scopul special al Congregației este de a înviora în lume credința și încrederea în Dumnezeu, Părintele tuturor oamenilor, prin abandonarea totală în grija Providenței Sale divine pentru toate cele necesare vieții, după învățătura Domnului: «Căutați mai întâi împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui și toate celelalte vi se
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
vin, cu mititeii purtați în hârtii, cu pâinea, cu ridichile, cu cașcavalul, oamenii își regăseau culcușurile, se trânteau pe iarbă și începeau petrecerea. Erea pitoresc. Bărbații dezbrăcați la jiletcă or la cămașă, femeile cu tistimelele desfăcute, cu coadele resfirate, toți înviorați de băutură, vorbeau deodată ori cântau; câteodată, aceste petreceri se sfârșeau și cu strașnice păruieli. Lăutarii, nelipsiții lăutari, cântau la ureche de inimă albastră, din când în când auzeai câte un oftat prelung, chiote, glasuri răgușite. Când soarele începea să
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
cântec, în poemă, în piatra sculptată, în pânza pictată, ca și în faptă. Fără el am fi sarbezi". Cartea cuprinde o suită de compoziții de factură memorialistică, în care povestirea/narațiunea (uneori chiar narațiunea confesiune) este atotputernică, alternând cu descrierea înviorată de dialog. Aceste compoziții-amintiri, ca "scriituri nonficționale", aparțin "literaturii trăite", constituindu-se într-un "gen hibrid" situat între literatură și istorie. Ca "literatură de frontieră", "paraliteratură", "literatură fără ficțiune", "literatură secundă", aceste scrieri ar defini "un tărâm al nimănui, neputându
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Nu m-a bătut nici atunci când am reușit s-o scap din mâini și să-i deranjez tastatura. A spus doar atât: Vezi c-ai făcut-o lată, de astădată! Eu am început să plâng, dar îmbrățișarea sa m-a înviorat și l-am sărutat cu multă dragoste. Pe el l-am impresionat și emoționat, mi-a zis cu ochii în lacrimi: Scumpa mea fetiță! Zburdând am ajuns acasă fiind cea mai fericită ființă de pe pământ. N-am scos o vorbă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lungi liste de pomenire a celor trecuți la cele veșnice din timpul celui de al doilea război mondial. Deodată atmosfera s a schimbat. Râuri de lacrimi au brăzdat fețele mamelor și fraților celor pierduți pe front. Pentru a se mai înviora situația, domnul director s-a adresat cadrelor didactice prezente să-și înceapă programul. Învățătoarea mea s-a apropiat de mine și mi-a zis: Du-te tu, prima și recită așa cum știi tu de frumos! M-am dus lângă monument
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
am oprit la un bar, unde ni s-au oferit, fiecăruia, câte un pahar de apă cu gheață și mici prosopele din bumbac de un alb imaculat, umede și reci...Cu ele te ștergi pe mâini, pe față și te înviorezi, oboseala dispărând ca prin minune. Li se spune „hoshiburi”. Cafeaua este foarte bună, ai lapte și zahăr la dispoziție, poți folosi cât vrei... De cum am pășit în afara aeroportului ne-a învăluit căldura umedă de afară. Impactul e foarte puternic, te
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
în afara aeroportului ne-a învăluit căldura umedă de afară. Impactul e foarte puternic, te simți ca într-o saună, noroc cu mașina care ne așteaptă în apropiere și în care ne refugiem la umbra și răcoarea aerului condiționat care ne înviorează. Drumul de la aeroport până în orașul Asakusa este minunat, autostrada este lină ca în palmă. Doamne, ce autostradă! Seamănă cu o grădină botanică... Copaci înfloriți ne însoțesc, prietenește, calea, înveselindu-ne inimile. În sfârșit, am ajuns la destinație, hotelul Blue Wave
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
numai că scaunele au spătar. De fapt, e un mic bazin cu apă rece, având în mijloc o masa octogonală pe care îți poți pune sticla cu apă sau cutia cu suc. Răcoarea apei îți dă o stare de bine, înviorându-te. Seara, la cină, am fost serviți după reguli franțuzești: cu tacâmuri de argint, vin roșu franțuzesc, bere rece la halbă berea japoneză Kirin, iar aperitivul și restul felurilor de mâncare a fost o combinație reușită între mâncărurile franțuzești (pe
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
căutai În pădure la ceasul acela? — Sunt... Simeon vorbea cu greutate. Buzele, limba Îi erau um flate și uscate. De-abia le putea mișca. Călugărul le făcu semn celorlalți, care Îi turnară În gură puțin din lichidul amărui. Rănitul se Învioră și continuă: — ...Sunt un cioplitor În piatră și m-am rătăcit. De câteva zile și nopți mă tot Învârt prin pădure. — și? — și am auzit zgomote, zăngănit de arme. Era unul Îm potriva mai multora. Am vrut să-l ajut
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
veche o mână de frunze proas pete pe care le așternu peste răni, după care le legă strâns cu o pânză curată. Apoi Îi turnă pe gât, dintr-o sticluță, un lichid roșiatic și, ca prin minune, fața bolnavului se Învioră, ochii i se deschiseră și buzele arse de febră murmurară: — Ce-i cu mine? Unde mă aflu? — Stai liniștit, fiule. Vocea sihastrului era de o blândețe neobișnuită. — Stai liniștit. Ai curaj și nădejde În Dumnezeu. El te va ajuta așa cum
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
câinele, cred, plictisit de mine. De altfel, în timpul drumurilor cu bicicleta, câinii erau mereu un real pericol. Cacica ne primi cu un soare teribil, însă din fericire, efectele lui erau atenuate de mersul pe bicicletă. Gândul răcorii din salină ne înviora. Așteptând formarea unui grup mai mare, am admirat - pe bună dreptate - catedrală catolică din 1904, cărămizie, în stil gotic. În salină, trecând peste emoțiile coborâșului prin culoare de acces săpate în sare, am ajuns la un altar folosit de mineri
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
Funia și căldarea erau la locul lor; bunicul a scos cu pauze îndelungi o jumătate de căldărușă de apă limpede și răcoroasă. Din fericire, fântâna avea izvoare puternice, care n-au fost prea mult afectate de seceta prelungită. Ne-am înviorat puțin, apoi ne-am odihnit la umbra gardului de nuiele. Bunicul se mișca din ce în ce mai greu. Acum brațele lui vlăguite se odihneau pe genunchii slabi și ciolănoși. Mâinile negre, arse de soare și de vânt, erau străbătute de vinișoare mici, albastre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
semnează un articol cu titlul „Formă, formare, informare”, iar Aurel Vasiliu face aprecierea că lucrările lui Eugen Lovinescu, Titu Maiorescu și contemporanii lui și Posteritatea critică a lui Maiorescu, sunt „lipsite de obiectivitate în interpretare”. Aspectul grafic al publicației este înviorat de vignetele și frontispiciile desenate de Mac Constantinescu. Au mai semnat: Emil Zegreanu, Const. Loghin ș.a. * Curierul Surdo-Muților, TaubstummenBote, organul Surdo-Muților din Moldova de Sus, apare la Cernăuți cu numărul pentru aprilie-mai-iunie 1927, venit ca „o necesitate a împrejurărilor timpului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
felul de accente și apăsări ale cuvintelor, mai tăia din ele sau mai adăuga, după cum simțea melodiile. Până când stomacul începea să-l roadă și-atunci lăsa chitara, vioara, caietele și foile, discurile și se grăbea la duș, pentru a se înviora. Se bărbierea, își dădea părul cu briantină, se stropea cu apă de colonie pe față și își alegea mereu un costum de culoare închisă, care îi venea perfect, cu o cămașă albă, deschisă la primul nasture, asta dacă nu-și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
a funcționat de altfel fără Încetare după 1989, beneficiind de el Iliescu, apoi Constantinescu... Cine știe, poate că un specialist În finanțe va face În sfârșit ceva pentru economia țării. Și parcă — prin sugestie! — economia a Început chiar să se Învioreze. Mugur Isărescu a părut pentru moment singurul om capabil de a salva de la naufragiu coaliția, inclusiv pe președintele Constantinescu. Rămânea Însă stânjenitor faptul că „omul providențial“ a trebuit căutat În afară: În 1996, acesta fusese Emil Constantinescu! Alegerile locale din
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
trotuarele, cu tarabe improvizate sau mici construcții metalice, numite, foarte parizian, „buticuri“. S-au Înmulțit și restaurantele, cu cele mai diverse bucătării, unde, pentru cine are bani, se poate În sfârșit mânca și bea altfel decât la cantină! S-a Înviorat și viața de noapte. L-am auzit pe ambasadorul unei țări europene lăudând, entuziasmat, discotecile din București. Sunt și baruri erotice, și prostituție sub felurite chipuri, nereglementată Încă (cum nereglementate sunt atâtea lucruri În România), dar funcționând din plin, fie
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a lungul tuturor străzilor fiind plasate magnolii, sângeri și cireși. La un semafor decorat cu flori vii am privit cum se cățăra o veveriță pe cablurile de telefon, în timp ce sorbeam din acea cafea fără pic de grăsime care m-a înviorat așa de strașnic încât mahmureala îmi părea ceva ce se întâmplase săptămâna trecută. Și dintr-odată m-am simțit inexplicabil de bine în timp ce conduceam pe străzile umbrite. Am trecut pe lângă un câmp cultivat cu cartofi. Am trecut pe lângă un hambar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
prea bine. De curând am primit cele alăturate , ca să vedeți viața lor și stadiul artei moderne și În Polonia. Eu pur și simplu n-o Înțeleg și nici n-o aprob! Aștept părerea Dvs., care atât de mult luptați să Înviorați trecutul Îndepărtat, plin de valori reale! În Moldova se pot găsi, mai mult ca oriunde, trecutul unei vieți culturale și artistice! Acolo, Îmi dau seama cât de mare merit aveți Dvs., În munca, care o duceți pentru un scop atât
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
i-a dat o masă la care au fost invitați intelectualii târgului. Nora a cântat din „Fetița dulce”, piesa ei de glorie, Dan Protopopescu - un cântec popular (avea bună voce de bariton) și a fost o plăcută atmosferă, care a Înviorat-o. Voia să-și ia rămas bun de la scenă cu „Medeea” de Grillparzer, pe care am tradus-o, la sugestia ei, dar n-a mai apucat s-o facă, Îmbolnăvinduse (Îmi pare că am trimis „Medeeea” Muzeului). Sunt În corespondență
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
cred că e spioană, sinceritatea ei e contagioasă, se manifestă fără opreliști în acest univers rustic, departe de atmosfera de lagăr de la Minsk. Apoi, știe că îmi poate vorbi fără teamă. Discutăm despre avatarurile identității belaruse, care păruse să se învioreze imediat după destrămarea URSS-ului, iar stema națională se confunda, practic, cu simbolul național al Lituaniei: un cavaler cruciat pe fundal roșu. Odată cu venirea la putere a „șefului de colhoz”, limba localnicilor a început să piardă din nou teren, laolaltă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
albia înecată în nisip a unui pârâiaș, sub flagelarea împunsăturilor, mă lasă să sper în ce-i mai bun la urmă. Un cadru de vis pentru căință, în care ideea că împărăția Domnului se apropie nu poate decât să-ți învioreze curajul. Venerația mea retrospectivă pentru Ioan Botezătorul, ființă umană cu pielea fină, ca orice muritor, crește cu fiecare sfert de ceas care trece căci, în acest lăstăriș arzător, urzicător și înțepător, a merge cu picioarele goale, îmbrăcat într-o zeghe
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Dar toți sunt veseli, servind o bere sau prânzul la restaurantul de vis-a-vis de biserică. Mă uit din nou pe hartă și făcându-mi curaj pornesc la drum spre Torres del Rio. Soarele arde dar vântul ce suflă mereu mă înviorează. După aproape două ore de mers prin caniculă ajung la punctul terminus al acestei zile, un sătuc cam necăjit dar cu trei hanuri. Aleg unul mai mare, La Mariela, și după plata de 10 euro, ce include și micul dejun
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
iarbă, dealuri și văi, delimitări nu prea înalte ale terenurilor cu piatră, care aici o vezi peste tot. Lumina blândă a soarelui spre apus, care nu mai arde ca ziua, ci parcă vrea să-ți mângâie fața și să-ți învioreze trupul împreună cu adierea vântului de seară. Este minunată seara la Ferreiros, între câmpuri, după ce ai mâncat bine, după ce ți-ai mai dat cu cremă și analgezice picioarele obosite. Toate acestea sunt bucuria și durerea ta de fiecare zi. Te retragi
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
era considerată de vizitatorul cărturar ca „o oază din arhaica viață de demult”. Descrie Episcopia, cu zidurile ei groase, înconjurată de grădini întinse („covorul ierbii dese”) și de șiragul de chilii vechi. După unirea Basarabiei cu Patria-Mamă, orașul s-a înviorat. Prutul se putea trece mai ușor. Liceul și Școala Normală din oraș serveau drept „instituții de însuflețire națională”. Impresiile de călătorie ale învățatului ieșean se încheiau cu optimism în ceea ce privește viitorul așezării moldave. Cu modeste eforturi, scria Ion Simionescu, „din orașul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]