6,513 matches
-
care sunt răspândite de la Timișoara până la Vladivostok. Alte mii de cetățeni români provenind din lumea țăranilor înstăriți, a intelectualilor ori a militanților partidelor istorice au fost ridicați în miez de noapte de la casele lor și uciși prin împușcare pe marginile șanțurilor, în păduri sau au dispărut fără urmă. Numele și numărul tuturor acestor martiri nu se vor ști niciodată. În memoria și spre cinstirea lor, Asociația Foștilor Deținuți Politic din România (AFDPR), prin filialele sale, a început încă din anul 1991
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
Să știi că iar a făcut diliu’ rost de bani! Între 5 și 25 ale lunii, bietul Silviu, muncește cu ziua prin sat, pe unde apucă și caută, de obicei, cele mai grele și cele mai bine plătite hangarale: sapă șanțuri, scoate trupini din pământ, defrișează terenuri, spală morți, sapă gropi pentru morți... Muncește mult și greu, dar mănâncă trei mese pe zi și mănâncă zdravăn, bea la toate trei mesele și bea destul de mult pentru un om normal dar nu
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
se chefuiește cu cine vrea ea. După vreo trei ore, se-ntoarce Adriana acasă, afumată binișor, îl trezește pe Silviu și-l mai muncește vreo oră, de se culcă după asta, mai obosit decât după o zi întreagă de săpat șanțuri sau morminte. Doarme ‒ mormânt. Du-te vreme, vino vreme, într-o zi, pe data de 5, cum stăteau babele la poartă și așteptau curioase să vadă, mai trece Prigoană acasă cu dormeza în cârcă, sau nu și sporovăiau despre toate
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
cu față de soare, nascut pe o Axă creștină, prelungită de pe axa Pământului pe axa Cerului Cristalin, care se află în Mintea Divină, când 27 de state din UE se țin de Mână oarbă a Destinului Comunității Europeane, toate cad în șanț, nu scapă nici unul. Cu alte cuvinte, dacă raționam doar cu lumina rațională, adică numai cu capul, fără lumina caldă din inimă, în ideologia comunistă și capitalistă, libertatea și egalitate nu au cum să fie compatibile, ele se exclud reciproc, pentru
JURNAL DE ATELIER. DESPRE LEGEA UNIVERSULUI GALACTIC ŞI ALUNGAREA BESTIILOR TRIUMFĂTOARE DINTRE NOI, DUPĂ EŞECUL COMUNISMULUI ŞI CAPITALISMULUI ( 2 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 630 din 21 [Corola-blog/BlogPost/344459_a_345788]
-
La o altă casă ruinată, un moșneag vorbea singur: “Asta este blestem pe capul nostru. Acum ne purtăm păcatele. Prea multa lume a uitat de Dumnezeu și de omenie. Alergând să facă bani repede, au uitat ca să-și mai curețe șanțurile. Acum n-am fi avut atâta puhoi de apa.” Din loc în loc, mai vedeai oameni mergând cu apa pana la genunchi, ba să ridice un gard, ba să scoată din apă păsări sau alte vietăți moarte, ba să cerceteze dacă
BLESTEMUL APELOR de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348007_a_349336]
-
trebuiesc. - Bine, nea Ioane. Așa rămâne. Nu erai aici, nu știi nimic. Să nu tulburăm apele degeaba. Oricum mai liniștit decât la întâlnirea cu subordonatul său, Viorel a plecat spre birouri să ia pulsul evenimentelor de la funcționare și de la „radio șanț”. Ramona era și ea contrariată asupra modului în care s-a întâmplat accidentul. Doar ce se despărțise de ea și cum putea să se împiedice așa din senin? A mers și ea la magaziner să afle mai multe de la el
FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347478_a_348807]
-
noi vreo ceartă? Voturi nule ori contrări!... Dar s-a-ntâmplat uneori: Ne-am mai ars cu țuică fiartă, Ici... colea o cană spartă; Ghinion spurcat... s-a dus, Dar ne-am ridicat în sus Dei sub mese ori din șanț, Amețeli și cu regrete... Dar când luăm un dorobanț, Cum e gura unei fete... Îl pupăm și-l adorăm Și cu drag noi închinăm, C-avem un jurământ sfânt, Să fim toți uniți la birt, Nu ca chiorii din senat
SCRISOARE DESCHISĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347641_a_348970]
-
și nimic mai mult. Presupun că vi se întâmplă destul de des să conduceți și pe ploaie. În astfel de situații este obligatoriu să mergeți pe banda întâi, cu viteza maximă permisă și cu roțile de pe partea dreaptă bine poziționate pe șanțul format în imediata apropiere a bordurii. În felul acesta efectul de udare a pietonilor aflați pe trotuar este maxim, iar aceștia vă vor fi profund recunoscători pentru un duș gratuit pe care nu apucaseră să-l facă în dimineața respectivă
GHID PRACTIC PENTRU ŞOFERII DIN BUCUREŞTI de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/350009_a_351338]
-
Rază la meci. Axă: Sunt noi. Osie: Și roata aceea ce are? Axă: E de la bicicleta mea. Am împrumutat-o unui vecin și mi-a adus-o cum o vedeți. Și-a cerut omul iertare. Căzuse cu ea într-un șanț. Era întuneric. A mai stat și prin spital câteva zile. (Pe ușă intră Rază.) Rază: Când ați ajuns? M-am uitat după voi prin piață. Spiță: Cu cinci minute înaintea ta, Rază. Rază: Ați ales? Osie: Nu. Rază: M-ați
ROATA de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350237_a_351566]
-
iar poetul plânge și se roaga, surâde că în simfoniile lui Mozart printre lacrimi de vis: „Privighetoarea tace-n zori/ Ea toată noaptea a cântat./ A plâns într-una, s-a rugat/De ce va trebui să mori ?!// (Privighetoarea). Imaginile poetice șanț de o sensibilitate, candoare și tandrețe rar întâlnite: „Cireșul mic s-a înstelat!/cu flori de aur și rubin,/uimit atunci m-am aplecat/ca să-l sărut pe creștet lin.// Dintr-un toiag de lemn uscat/Pe care gazele îl
HARFA EOLIANA DE LA CERNICA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365318_a_366647]
-
electricieni, cel care răspunde de activitatea lor, are alte treburi. Are încredere în ei. Dealtfel, cu supraveghere sau nu, activitatea nu poate fi decât aceeași. Au tot interesul să-și vadă de treabă. Muncind, ziua trece mult mai repede. Din șanțul în care trudesc de-abia li se zăresc umerii și capul. Ar trebui ca pereții să fie consolidați cu cherestea, până își termină treaba. Scot cărămizile ce protejează cablul electric, le aruncă pe maginea șanțului și apoi scot la iveală
XXVII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365390_a_366719]
-
trece mult mai repede. Din șanțul în care trudesc de-abia li se zăresc umerii și capul. Ar trebui ca pereții să fie consolidați cu cherestea, până își termină treaba. Scot cărămizile ce protejează cablul electric, le aruncă pe maginea șanțului și apoi scot la iveală cablul electric pentru a fi rulat. Măsura de protecție nu numai că ar fi costisitoare dar le-ar îngreuna munca reducându-le randamentul cu cel puțin șaptezeci la sută. Din când în când excavatoristul, care
XXVII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365390_a_366719]
-
scot la iveală cablul electric pentru a fi rulat. Măsura de protecție nu numai că ar fi costisitoare dar le-ar îngreuna munca reducându-le randamentul cu cel puțin șaptezeci la sută. Din când în când excavatoristul, care a săpat șanțul, a ezitat să înfigă cupa, cât mai aproape de cărămizi, astfel încât sunt nevoiți să folosească târnăcoapele și lopețile. Sunt în grafic cu recuperarea. Își permit să-și ia o pauză de o țigare, pe fundul șanțului. Ștefan trage numai două fumuri
XXVII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365390_a_366719]
-
când excavatoristul, care a săpat șanțul, a ezitat să înfigă cupa, cât mai aproape de cărămizi, astfel încât sunt nevoiți să folosească târnăcoapele și lopețile. Sunt în grafic cu recuperarea. Își permit să-și ia o pauză de o țigare, pe fundul șanțului. Ștefan trage numai două fumuri după care renunță aruncându-și țigarea : - Eu mă duc la treabă ! - Așteaptă-ne și pe noi. De-abia ne-am așezat ! - Ba nu, mă duc ! - Și ce o să faci singur ?! - Văd eu ! Ștefan nu este
XXVII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365390_a_366719]
-
singur. Nu au apucat să-și termine țigările aprinse. O bucată din malul aflat în dreapta colegului lor s-a despris și s-a prăvălit imobilizânu-l. S-a auzit un icnet surd. Au sărit ca arși. Atâția cât au încăput în șanțul cu pricina nu au putut să urnească bolovanul, după mai multe încercări. Fiecare resimte durerea celui strivit, imobilizat, fiecare privește neputincios. - Face-ți loc ! Îl sparg cu târnăcopul... - Nu ai cum ! Ai să-l lovești pe Ștefan ! - Ba mă descurc
XXVII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365390_a_366719]
-
punte de legătură în comuna 23 August cu cele ce mergeau spre Constanța. Hurducându-se prin denivelările șoselei județene, molotovul își vedea de drumul său sinuos, iar nea Cârâc tot trăgea de volan să nu-l scape din „hățuri” în șanțurile de pe ambele părți ale șoselei. Cei doi tineri se tot înghesuiau unul în celălalt, iar Săndica, aflată între cei doi bărbați, îmbrăcată într-o fusta scurtă, lăsând la vedere două picioare frumoase, cu pulpele apetisante, mereu cădea peste tânărul inginer
TENTATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365444_a_366773]
-
Ți-s buzele arse de plumb. Am citit compoziția rujului Și mă tem. - Sărută-mi ochii! - Aș vrea, dar au devenit cameleoni, Îmi plac numai cei albaștri. - Sărută-mi fruntea! - Ți-au apărut riduri; Buzele mele nu pot sări peste șanțuri. - Sărută-mi sufletul! - Ete... sufletul! Referință Bibliografică: Nu mai vreau / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 585, Anul II, 07 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
NU MAI VREAU de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365571_a_366900]
-
cred, nu mai speră, nu îi mai motivează nimic decât interesul propriu, chinurile si frustrarea acumulată, dar zac inerți civic, vociferând inutil în fata televizorului sau pur și simplu epuizați, preferând să se lase conduși. Direct în stâlp sau în șanț. Pare că nu-i mai șochează nimic, nu-i mai oripilează nimic, nimic nu li se mai pare strigător la cer. Patria e enclavizată. Căci da, singurele care mai trăiesc, care mai respiră cât de cât normal, care mai țintesc
LASĂ-MI DOAMNE... POMII VII! de DOINA THEISS în ediţia nr. 986 din 12 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365010_a_366339]
-
această stare se datora vecinătății imenselor bazine circulare, de tratare și decantare a apei, înainte de a fi trecută prin filtre, pentru a deveni potabilă. * Cu ani în urmă, când în aceste locuri se desfășura doar șantierul, apa era de nestăpânit. șanțurile săpate pentru fundațiile viitoarelor bazine circulare erau inundate de torente de apă. Împreună cu bunul lui prieten Cioxe și alți câțiva copii, organizau adevărate bătălii navale. Panourile de tego, aflate la discreție, deveneau corăbii iar copiii se transformau în marinari și
I. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365175_a_366504]
-
soru-mea, auz că i-e foame, hei, e foame, să mai rabde și el că n-a venit prânzul...apoi se visa cu Gigea acolo la casa lor, privea niște copii și își vede proprii copii mari jucându-se pe șanț, socru-său venise în chip de strigoi la geam noaptea și bătea în stâlpii casei, era mut, ieși Gigeo, afară și dă-i apă, îi zicea Abel, i-o fi și mortului sete. Primise el oare scrisoare de acasă că
TOBIT ÎN RETRAGERE- FRAGMENT DE ROMAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365205_a_366534]
-
să creadă. Cu o noapte înainte, nu prea dormiseră. Și s-au trezit de la 4. La Grădina Zoologică se bucură ei, ne bucurăm și noi. Căprioarele se apropie de gratii, prietenoase, delicate. Urșii, simpatici foc, parcă sunt niște babe pe șanț. Ne studiază curioși, de parcă noi am fi dincolo de gratii. Tigrul, maiestuos, nu ne bagă în seamă. Știe prea bine că dacă nu ne-ar despărți gratiile, n-am mai fi așa viteji. Perechea de lei, hm... are un mod ciudat
GÂNDURI DINTR-O IARNĂ DEOCHEATĂ, DE FLORENTINA-LOREDANA DALIAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364806_a_366135]
-
cum mașina șerpuiește, auzi un zgomot de tablă lovită și o frână puternică o aruncă pe spate în spațiul de pe scările de la intrarea din față. Nu înțelegea ce s-a petrecut. Autocarul stătea pe o parte, cu două roți în șanțul de la marginea șoselei. - Doamna Carmen, sînteți rănită? Nu vă mișcați că vă ajut eu! Auzea vocea șoferului, dar nu percepea sensul cuvintelor. Vedea figura îngrijorată a conducătorului auto și mâna întinsă a acestuia; încerca să se ridice, dar nu avea
OCHII TĂI SÎNT ARIPILE ZBORULUI MEU de LILIANA TIREL în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364956_a_366285]
-
mușcatele înflorite să mai aud șoaptele apelor înfruntându-se pe parole. afurisită punte cum se-ntinde de te învață și cum să citești noul testament nu cercetând ci rugându-te. ÎNTRE PEREȚI peretele alb ce-mi acoperea spatele își sapă șanțuri devenind întâi canturi minuscule apoi litere hieroglife scrieri cuneiforme trepane cu rază mică de acțiune bătându-mă pe vecie lipindu-mă camera microscopului gena miopului luminat rămasă e pagină cenușă cartagină pătrunsă în piele zilele mele le zbor între cenușă
HÂRJOANA CU MINE (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366372_a_367701]
-
desprins iar scara a început să se rotească sub ochii îngroziți ai țăranilor. A evitat prăbușirea prinzând lanțul candelabrului, pe care a coborât. În Bulgaria pentru că nu a putut descuia ușa unei biserici dezafectate a intrat pe fereastră, sărind peste șanțul de sub fereastră, iar la o biserică dintr-un sat părăsit aflat la oarecare distanță de oraș, pentru a nu pierde din timpul zilei, a rămas peste noapte într-o casă, în pofida protestelor însoțitorului. La miezul nopții, unul din cercetătorii institutului
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
-i crea neplăceri, am părăsit Agapia peste câteva zile, pentru totdeauna. Urmarea inevitabilă a distrugerii echilibrului freatic nu s-a lăsat așteptată: întreaga așezare mănăstirească de sub deal a fost grav afectată, biserica inundată, pictura lui Nicolae Grigorescu deteriorată, iar din șanțul creat în jurul bisericii apa trebuia continuu scoasă cu gălețile. Datorită „agravării avariilor și degradărilor la complexul mănăstiresc, stavrofora Olimpiada Chiriac, stareța mănăstirii, a intervenit în anul 1995 pentru introducerea Ansamblului monument istoric Mănăstirea Agapia (biserica mare, clădirile de incintă, casele
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]