1,239 matches
-
vrau sâ li am ieu, șî ișt’ia doi vrau sâ li ișiș d’i la mini” (Fundu Moldovei - Suceava) Argumentul handicapului servește aici ideii că ar aduce după sine drepturi mai multe, ori dreptul anumit al posesiunii năzdrăvane. Cel șchiop este întotdeauna altfel și el marchează începutul următoarei etape inițiatice. Conștiința rolului său important nu lipsește nici unuia dintre aceste personaje, ele înseși inițiate pentru a facilita consacrarea eroului. În cazul personajelor malefice implicate în procesul inițiatic, convertirea lor, fie că
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu tatăl Pachiței soția lui Neculai Rădășanu. Și le-a dat tot ce-a avut el: grădina de acasă de 7o prăjini, poiana de pe vale 9o prăjini și 4o prăjini islaz. Peste tot 2oo de prăjini. Vasile Sofroni Iftimie era șchiop de-un picior. Și i-a primit să stea în casa lui. Și a adus și zestrea Pachiței, a mamei mele: 2 boi și o vacă, date de Vasile a lui Ion Iftimie. Pachița era nepoată de văr drept lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
să învățăm în cor o poezie despre "chipul tovarășului Stalin" (noi eram mai înapoiați și născut sunt în Orașul Stalin Brașov) mi s-a părut că ceva nu este în regulă. Nu politic, nu, ci aveam impresia că versul e șchiop și pentru că "nu curge" îmi venea greu să-l învăț "pe dinafară". Am început să "gângui" strofele (ca mai târziu și tabla înmulțirii), pe urmă am început să bat tactul la fiecare vers, încercam să număr "tacturile", dar orice făceam
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
care se descuie orice text de calitate... Definițiile date de scriitori, inclusiv cea dată de Saint Simon, laureatul Nobel, semănau cu definițiile romanticilor despre aceeași chestiune... Ne așteaptă un nou romantism în literatura lumii? Cred. Te poate inspira un câine șchiop, o clădire dărăpănată, un vecin de scară etc. Dar mai ales DUMNEZEU... În altă ordine/ dezordine, romantismul există de când lumea și ne va contamina cât va ține universul. Cum ar arăta lumea mileniului trei fără poezia lui Lucian Vasiliu? Ai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
o danie a voievodului Iancu Sasul către boierii: Gavril Sprânceană paharnic, lui Alontie Pojar, Toader Sprânceană, Mihail Arvat și fratelui său Toader, mai precis o moșie cu fânețe peste Prut, care se numește Ciortova, „atârnătoare de ocolul târgului Huși”. Petru Șchiopul (1574-1577, 1578-1579), în a treia lui domnie (1582-1591), dona lui Gavrilă Sprânceană ceașnicul și altora „o bucată de pământ cu fâneață, care această bucată de pământ a fost a noastră dreaptă domnească și ascultătoare de ocolul târgului Huși”. Ca să justifice
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mai putea rămânea lângă Bender: el trecu Prutul și-și puse tabăra la marginea Moldovei, în Huși”. După ce în aprilie refuzase dublarea haraciului, iar în aprilie îi învinsese cu ajutorul cazacilor zaporojeni pe turcii ce voiau să-l înscăuneze pe Petru Șchiopul, la mijlocul lunii mai 1574, Ioan Vodă a dat drumul pedestrimii acasă, pentru a-și reface forțele și pentru a-și procura hrana. Orașul Huși a fost fixat ca loc de adunare, de odihnă și de pregătire pentru evenimentele viitoare. De ce
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
tabăra de la Roșcani, este ucis de turci, în ciuda promisiunilor. Domnia și moartea voievodului au fost extrem de sugestiv descrise de Mihail Sadoveanu în cunoscutul roman istoric Nicoară Potcoavă. Drept recompensă, tătarii primeau acordul sultanului de a prăda iarăși Țara Moldovei. Petru Șchiopul (1574-1577; 1578-1579; 1582-1591) a fost ultimul domn care a avut curte domnească la Huși. La 3 octombrie 1588, el scria regelui Poloniei, Sigismund al III-lea, „ex oppido nostro Hus”, felicitându-l pentru urcarea pe tron și asigurându-l că
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
divin, ca și în relațiile dintre credincioși și preoți, ori în atitudinea lor față de biserică, deci influența vechii erezii nu dispăruse total. În legătură cu răspândirea religiei catolice în Moldova la sfârșitul secolului al XVI-lea, mai ales în timpul domniei lui Petru Șchiopul (1574-1577; 1578-1579; 1582-1591), s-a emis ipoteza unei „campanii”, a unei „ofensive” catolice în acest spațiu. La 2 februarie 1589, într-o scrisoare, Petru Șchiopul se adresează „supușilor noștri unguri, sași, leși și tuturor celor ce sunt de legea papei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
catolice în Moldova la sfârșitul secolului al XVI-lea, mai ales în timpul domniei lui Petru Șchiopul (1574-1577; 1578-1579; 1582-1591), s-a emis ipoteza unei „campanii”, a unei „ofensive” catolice în acest spațiu. La 2 februarie 1589, într-o scrisoare, Petru Șchiopul se adresează „supușilor noștri unguri, sași, leși și tuturor celor ce sunt de legea papei de la Roma, în orașele Iași, Cotnari, Hârlău, Vaslui și Huși, anunțându-le venirea unor iezuiți”. Domnul Moldovei îi îndemna pe credincioșii catolici din aceste așezări
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
adevărat că iezuitul Rafaele Skrzynscki relata, în cartea sa Provinciae Poloniae Societatis Iesu ortus et progressus pars prima, despre influența pe care Bartolomeo Brutti, starostele Lăpușnei, albanez de origine și membru al Companiei lui Isus, o exercita asupra domnitorului Petru Șchiopul; el i-a insuflat domnului ideea aducerii catolicilor din Compania lui Iisus (a iezuiților, călugări radicali) pentru suprimarea „eresurilor” din Moldova. Însuși papa Pius al V-lea i-a trimis o scrisoare lui Petru Aron. Dar Bartolomeo Brutti, în condițiile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Fernandes de Oviedo (1478-1557) și el cronicar al "Indiilor", în "Historia general y natural de las Indias", Sevilla, 1535, avea să descrie astfel o "partidă de fumat": "șeful de trib (cacique) a luat un mănunchi de tabacos, înalt de o șchioapă și subțire de un deget, răsucit cu o frunză și legat cu două-trei fire. O aprind la un capăt și poate să ardă și o zi. Din când în când o pun în gură și aspiră acel fum, o scot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
capul. * Pentru că i s-au tăiat toți copacii, nu-și mai vede pădurea. * Mintea omului nu are niciodată zi liberă. * Nu e obligatoriu să simți, dar este vital. * Celor cărora le lipsește un deget, li se ia unul mai puțin. * Șchiopului i se mai spune olog; prostului - tâmpit. * Ispita nu este invenția femeii, ci a șarpelui. * Nu Iuda a fost primul vânzător; el a dat nume faptei. * Dacă la începutul lumii am fost doi, acum suntem singuri. * A merge împreună nu
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
obiect, ci o operă. * Nu-mi pare rău că voi muri, dar regret că nu voi mai putea trăi. * Întregul nu se poare reface din bucăți. * Doar aparent jumătățile pot alcătui un întreg. * Decât prea târziu, mai bine niciodată. * Decât șchiop la minte, mai bine la picioare. În locul picioarelor, vorbesc urmele; în locul gurii - gândurile. * Ochiul este un aparat care filmează artistic. * Și ceea ce nu cunoaștem noi există. * Câinele se gudură din iubire, nu din lingușire. * Luptele cu tauri nu sunt semne
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
cuvinte scrise de un român în limba franceză: J'ai passé par ici. Anton Arion 205. Ah! Asta-i din cale-afară gogonată, strigai eu indignat; trebuie numaidecât salvată onoarea românilor, și imediat așternui pe o pagină goală următoarele versuri, cam șchioape, așa cum m-a tăiet prin cap, dar scrise cu litere mari, ca să bată la ochi: Frunză verde lemn uscat, Iată-mă-s pe deal uercat! Privirea ar fi prea frumoasă Dacă vântul nu m-ar tăia la oasă. Tu, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
o anumită talie, burtă, chelie impunătoare, nerv viril, rânjet sau râs familiar și contagios: hî! hî! hî!, sau părul albit Înainte de vreme, ceea ce le dădea o autoritate necesară Într-o lume câr mu ită de gherontocrație. Nici Într-un caz șchiopii, ciungii, chiorii, bâlbâiții și timizii! Așa că mai că-mi vine a crede că un Ronsard gângav, un Scarron paralitic, un Talleyrand șchiop sau un Byron rahitic nu ar fi putut realiza mare lucru În spațiul nostru românesc cu chipeșe aparențe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ceea ce le dădea o autoritate necesară Într-o lume câr mu ită de gherontocrație. Nici Într-un caz șchiopii, ciungii, chiorii, bâlbâiții și timizii! Așa că mai că-mi vine a crede că un Ronsard gângav, un Scarron paralitic, un Talleyrand șchiop sau un Byron rahitic nu ar fi putut realiza mare lucru În spațiul nostru românesc cu chipeșe aparențe. Cu crăvățica lui papillon totdeauna mutată Într-o parte și cu aerul lui de parcă-ți cere mereu scuze pentru simplul fapt că
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
se dă unui voinic de bărbat și se refuză unui savant chelit În speculații. Este riscant, după cum vedeți, să introducem neapărat „sistemă“, „logică“ și „rațiune“ În toate Împrejurările - rațiunea, spunea Montaigne, fiind mai degrabă „un instrument de plumb și ceară, șchioapă la mers, sucită și șoldâie de șale și care o ia totdeauna alături de realitate. Oamenii care [i] se Încred ei tulbură liniștea și buna rânduială a lumii. Ar trebui puși să meargă În pas cu toți oamenii și cu adevărul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
care vindea cafea și blugi și-și tăia părul din nas în timpul cursului de socialism științific, l-au convins că dragostea nu e niciodată aia care ți se întâmplă, ci aia care o să ți se întâmple cândva. O definiție cam șchioapă, e drept, dar mai bună decât niciuna. Trecând anii, Petruș N. Pop s-a gândit de multe ori la ceea ce scria rusul Caraghiozov în poezia „Cântare păcii“, cum că era în stare să-i iubească la grămadă pe toți cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Paul McCartney. Însă dați mi voie să fac, în continuare, foraje în memoria dumneavoastră. Aveți amintiri de care nu puteți scăpa, care vă bântuie, care vă obsedează? Și dacă da, care sunt? A.R. În general, am o memorie cam șchioapă. Am amintiri, dar nu știu dacă sunt lucruri care mi s-au imprimat pe retină ori în sertărașele creierului, sau le-am reținut fiindcă mi-au fost povestite în mod repetat de părinți. Două lucruri știu sigur că le-a
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
în cine știe ce cătun moldovenesc unde-i fusese dat să se nască și că avusese mare noroc (și noi pe lângă ea) că scăpase cu viață. Se înțelege că, din această cauză, șchiopăta. La noi în bloc era cunoscută după porecla „Veronica Șchioapa“ sau pur și simplu „Șchioapa“. Mi-era dragă Flutur Veronica, nu știam prea clar de ce. Cred că o admiram în secret pentru felul în care își apăra apartenența la „sexul frumos“, dreptul la o aproximativă noțiune de feminitate, în ciuda defectului
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
-i fusese dat să se nască și că avusese mare noroc (și noi pe lângă ea) că scăpase cu viață. Se înțelege că, din această cauză, șchiopăta. La noi în bloc era cunoscută după porecla „Veronica Șchioapa“ sau pur și simplu „Șchioapa“. Mi-era dragă Flutur Veronica, nu știam prea clar de ce. Cred că o admiram în secret pentru felul în care își apăra apartenența la „sexul frumos“, dreptul la o aproximativă noțiune de feminitate, în ciuda defectului fizic, a muncii de vită
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
din Streza Cârțișoara: Boieri: Iuon Dumitru Iobagi: Opre Olar Comșa Banci Constantin Ban Ilie Cormoș Onea Comșa Onea Solomon Micloș Onea Toader Onea Constantin Folea Streza Onea Iuon Ghișa Iuon Blenda Manitz Stoica Comșa Stoica Man Stoica Flore Halmach Bucur Șchiopul - scutit ca «villicus» (jude) Alde Timur Todor Bulicri Nan Bulicri Iuon Popa Opre Scorobetz Duone Trindul Rodel Mohela Toder Ciucul Stanciul Tarcia Toder Stoica Bucur Cimașul Opre Roman Iuon Grecul Stanciu Springhe Iuon Spictie Iuon Hilibaci Vâduve de iobagi: Stanca
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
interioară a Bisericii Golia. (Foto M. H.) Pag. 144. Spărtură în zidul gradinei fostului Consulat rusesc, prin care se întrezărește cupola turnului Sf. Spiridon. (Foto-Regal) Pag. 145. Vedere lângă Manufactura de tutun. (Foto-Regal) Pag. 146. Biserica Galata, zidită de Petru Șchiopul Vodă, la 1584. Posedând averi importante, Mânăstirea Galata a fost, mult timp, reședință domnească și loc de petreceri și serbări. Apoi câtva timp își pierdu importanța; palatele domnești și clădirile mănăstirești căzură în ruină; până ce, la 1799, Alexandru Ipsilante le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
sorbind din ochi feliile mari de ciuperci cu care era presărată. Încă de când am cumpărat-o, era tăiată în 4 bucăți și am început să mănânc cu poftă. La un moment dat s-a apropiat de mine un cerșetor, șchiop, cu cârje, la vreo 45 de ani. Avea piciorul stâng tăiat pe sub genunchi, și avea acolo un bandaj alb, destul de curat. Avea o haină lungă maronie, jegoasă și nespălată de câțiva ani, un fel de bască în cap, la care
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
scrisă de mine și de ceilalți doi colegi de breaslă mi-a adus o sută de mii de la un tânăr din tren, iar suta asta am dat-o mai departe pe o pizza, din care a mâncat un om necăjit, șchiop și mut din gara de nord. Cam asta a fost povestea cu mutul și mă gândeam să o scriu în noua carte, ceea ce am și făcut. Am ajuns acasă la Oradea foarte obosit, dar cu o mulțumire în suflet foarte
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]