3,279 matches
-
răspândite pe brazde roditoare, Dar vai, peste pământul pe care cerul darnic Cu rod și cu de toate cu -asupra de măsură L-au înzestrat, tot omul nu-i de nimica sigur De astăzi până mâne. Tatarii duc adesea Pe șesurile mândre prădalnicul lor roi Și cine nu vrea doară acela nu se leagă De-acea frumoasă țară. Adesea pe Ceahlău Făcîndu-mi ochii roată, am zis ce bine-ar fi O mână să cuprindă atât cât vezi cu ochii Și nu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lui din gură... La câni ai azvîrlit-o... Sas nu-i decât un câne. [DRAGUL] Tu ești în lume singur căruia m-aș încrede Și singur tu acela ce nu mă înțelegi... [ROMAN] Nu te-nțeleg? Prea bine te înțeleg. Pe șes, Pe drumul neted, mare, tot numai la lumină Să se petreacă toate voiești în lumea asta. Și tot astfel de neted tu i-ai făcut lui Sas {EminescuOpVIII 82} Și drumul spre coroană, spre inima din pieptul Copilului. [DRAGUL] Aș
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de soare Ce cu văpaia-i albă, frumoasă, orbitoare Împrăștie în neguri subțiri din juru-i norii, Ca la minune cată la dânsul călătorii. Dar iată că apusul se lumină de-o ploaie, Se lumină, căci raze, sclipiri curgeau șiroaie, Pe șesurile limpezi... ploaia cădea cu soare, Împlind întreaga lume de-o stranie splendoare. Un colb de diamante părea că se lățește În ceață preste lume, de scânteie și crește, Și lacuri și pârâie ardeau sub acea ploaie Încungiurați de arburi, pe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cine-i-nvață Și inima lui s-o rănească Cu crud cuvânt de gheață? Copile, o copile Cu negri ochi de flacări, O, crede, vun bine nu e Să te desparți de turmă. {EminescuOpVIII 383} Rămâi, rămîi! Și vino-n șes cu noi, Din munte-n vale, Căci, vai, mă tem că nu vii iarăși. Te-i duce, duce, pierde, pierde pe vecie! COR DE BĂRBAȚI Ochi pământeni nu l-or zări În codri vechi pe cât va fi Și inimos de-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Românii cercară mai întîi să surprindă și să ia orașul întărit Pristav din Em, dar nu izbutiră, deci, considerând greutatea și primejdia unei împresurări mai îndelungate, hotărâră a ocoli orașul și a se coborî din-nălțimile și ponoarele Emului la șes. Se aruncară pe neașteptate asupra orașelor grecești (romeice) și a altor localități din poalele munților, prinseră mulți oameni și târâră cu sine o mulțime de vite și altele de ale traiului. Ieșind împăratul Isac contra lor în campanie, nu-i
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe {EminescuOpXIV 82} culmi de dealuri, el se mulțămi să aprindă proviziile de grâne din țară și, legănat în liniște prin amăgitoarele asigurări de supunere ale românilor, ce răsăreau sporadic pe ici pe colea, el se-ntoarse în capitală. Pustiise șesul, înmulțise nevoia locuitorilor, urcase ura și mânia lor și totuși le lăsase putința de-a reîncepe lupta cu succes, ceea ce se și-ntîmplă, c-o îndrăzneală și mai mare decât înainte. Când Isac Angelos se-ntoarse, fălindu-se și ca-ntr
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
multă circumspecțiune și trezvie, și-ncepu treaba foarte cu băgare de seamă și știu să biruie pe inamic în multe lupte și să-i și facă alte însemnate păgubi, când puterea întrunită a acestuia și anume călărimea se coborâse în șesul plin de pășuni. Dar norocul lui și mintea lui serioasă stârniră împrotiva lui prepusul c-ar solicita să uzurpe tronul, deci trebui să depuie comanda. Urmașul său a fost asemenea un prinț, Caesar Ioannes Kantacuzenus, cumnat al împăratului, pe-a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dar care, mândru fiind și de-o necumpătată îndrăzneală, rămânea pe jos în orice război. În vremea aceasta insurgenții, una ca să se mai răsufle în liniște, alta pentru siguranță, se trăsese la munte și se țineau într-adins departe de șes. Kantacuzenus, socotind că ascunderea aceasta e semn de slăbiciune și frică, se simțea sigur, făcu tabără în câmp limpede, fără să puie străji, avanposturi și cercetași, fără chiar să ridice obicinuitul șanț cu val împrejurul locului taberei, ceea ce se cădea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
târziu se-nființă Moldo-Valahia, întemeindu-se cu încredere pe oștirea lor de luptă, disponibilă, și cu de prisos, nu se mai mărginiră a se război de după înălțimi de dealuri și din dosul scutitor al pădurilor, ci pustiiră și arseră temeinic șesurile și orașele Traciei. Lui Isaac Angelos îi păru rău de greșeala ce o făcuse în întîia sa campanie din Moesia, deci, pentru a o îndrepta, hotărî ca prin zelul său propriu să-și aprindă și oastea pentru război și purcese
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Campanie mai fericită a romilor contra românilor și sârbilor Îmboldiți prin biruințele lor repețite, iar prin prădăciuni fericite umplîndu-se cu de prisos cu averi și cu arme de tot. felul, românii deveniră neîmblînziți și nu se mai mărginiră la pustiirea șesului cu târgurile sale deschise și cu ogoarele, ci atacară orașe întărite. În an[ul] 1191 luară Anchialos, siliră Varna să li se supuie, dărâmară cea mai mare parte a orașului Triadița (numită odată Sardica), despopulară Stumbion și târâră cu sine
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de la calea răzvrătirii. Dar vicleanul eunuc, departe de-a-și împlini scopul soliei, îl îmboldi și mai mult pe rebel în intențiile sale, îi puse în perspectivă sigură că prea curând or să-l ataco romeii și-l sfătui să părăsească șesul și să caute scăpare la munți, atât pentru dânsul cât și pentru partizanii săi. Sfatul și încurajarea aceasta, se potririveau bine cu intențiile și hotărârea lui Ivanco și fura lesne ascultate. Pentru că, între asemenea împrejurări, vâlvoarea răscoalei nu se putea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ale războiului și bogat în iscodiri, știu să le creeze poziții grele și mai cu samă cu un vicleșug războinic avu un succes escelent. El puse să strângă o mulțime de turme ce pășteau pe plaiurile munților, le coborî la șes și le trimise împreună c-un număr de romei prizonieri, ca parte de pradă cuvenită aliatului său Ioan, stăpânitorul regiunii Zagora, înlăuntrul lanțului de munți al Balcanilor, cu care încheiase încă de mai-înainte o alianță definitivă în contra Împărăției romane a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
biruitor luă acum în posesiune toate forturile și orășelele care meritau oarecare considerație, fie pentru că erau pe vârfuri de dealuri, fie că erau greu de ajuns, stând în creierii munților Emului; apoi împinse la revoltă și localitățile și ținuturile din șes, încît turburarea se lățea asemenea unei epidemii. Izbucnise deja în flăcări răscoala în regiunea de la Mosynopolis până la Xanthia și pân-la muntele Pangoeus, atingea orașul Abdera și se lățise peste ținutul smolenilor și a împrejurimilor lui. Ivanco (Alexie) nu uită ca
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
scoate prin rugăminți. Hotărăsc împreună să cadă asupra țărilor romeice, ce se megieșeau cu Prosakon, ocupă fără greutate orașul Pelagonia, iau asemenea lesne localitatea Prilapo, biruie ținutul de primprejur, răzvrătesc ținuturile mai depărtate, pătrund prin valea Tempe în Tessalia, ocupă șesurile, împing la revoltă provincia Ellada și instigă Peloponezul la răscoală. Răscoala se-mputernicește și se lățește mai cu samă de când administratorul politic al Greciei, Ioannes Spyriodionakis, făcuse asemenea cauză comună cu rebelii. Împăratul, suferind de podagră, chinuit și de remușcări
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de număr și de putere, părăsiră cu familii și casnici așezările lor de pe malul stâng al Dunării, trecură pe malul drept al râului pe burduje bine combinate, pătrunseră prin țara mărginașă a Bulgariei și se așezară în Macedonia pe roditoarele șesuri de lângă Hebrus și în partea de jos a țării, unde acest râu, hrănit de multele ape ce se varsă în el, primește numele, schimbat de gura poporului, Marița. Pustiire și pradă, robire și măcel însemnau drumul sălbaticei invaziuni, iar pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se ivi și se împuternici în Moesia regatul bulgar își întinse în veacul al nouălea granițele lui și preste Valachia, iar aceasta din urmă se împopulă cu numeroși români ce imigrau bucuroși din munții Emului și din Macedonia în statornicele șesuri ale frumoasei țări dunărene, lucru la care îndealtmintrelea erau și nevoiți prin multiplele persecuțiuni ale guvernului bizantin. În suta a zecea s-așezară pe pământul Valachiei pecenegii, iar aceștia făcură loc cumanilor, ce au stătut timp îndelungat pe locurile acestea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se adunară sub același stindard și se puseră sub aceeași căpetenie, sub viteazul krali al Serviei, Lazăr, cu hotărârea statornică de-a respinge pe Sultamil Murad I, ce venea asupra Serviei. Pe Cîmpul-Mierlei sau, cum [î]i zic ungurii, pe șesul de la Kossowa, a fost la anul 1389 bătălia hotărâtoare. Oștirea aliată, în rândurile căreia se lupta și trupa trimeasă în ajutor de Mircea I, a fost bătută pe deplin și precum în partea turcilor căzu însuși inimosul Sultan Murad I
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
trecerea în partea inamicului regatului. De aceea Sigismund întreprinse în anul 1392 cu oștiri considerabile o campanie în contra Valachiei, unde Mircea-l aștepta cu propriile sale puteri de oaste și c-o trupă auxiliară turcească. Dar abia se orânduise la șes oastea crăiască a Ungariei, după ce trecuse Carpați mărginași, și abia se desfășurase cum se cuvine și se arătase gata în marș tactic de-a primi o bătălie, când Mircea găsi de cuviință de-a se retrage mai înlăuntrul țării cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
iar se-nțeleseră și puseră la cale potrivit cu împrejurările, apoi Musa dosi în învecinații munți ai Emului, bântui în fruntea unei cete mici de oameni călări fără așezare dintr-o ascunzătoare la alta și neliniști necontenit, prădând pe sama lui șesurile de primprejur, țiind morțiș și fără curmare a se ridica din nou. Suleiman care, ca învingător, a stătut iar în scaun la Adrianopol, orânduind acolo mijlocul împărăției, era de altmintrelea o pildă de iubire de dreptate și de cuget drept
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mijloc, a lui Musa. Musa se ținea de pașii contrariului său, se încurca numai în harțe mici, evitând orice bătălie mai mare, dar, cu toată apărarea, nu putu să oprească irumperea trupelor inamice prin trecătorile Balcanilor și trecerea lor în șesul sârbesc. Aci se împreunară cu Mohamed nu numai craiul Serbiei, Ștefan, ci și alți pași și bei turcești, iar mai cu samă Nestorul lor, Ewrenos beg de la Ienigewardar a fost adevăratul suflet al conspirațiunii contra tiranului Musa; și c-o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
bei turcești, iar mai cu samă Nestorul lor, Ewrenos beg de la Ienigewardar a fost adevăratul suflet al conspirațiunii contra tiranului Musa; și c-o putere de oști întărită astfel și care inspira respect Mohamed se îndreptă spre sud, unde, în șesul dela Tschamurli între orașele Ichtiman și Sofia nu departe de râul Ikra, se și încinse bătălia hotărâtoare, la a cărei primire Musa, înghesuit din toate părțile, era acum silit, cu toate că prin lepădarea de mai înainte a celor de mai sus
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
întemeia un stat nou. Cu o considerabilă, și anume cu cea mai bună parte a conaționalilor săi, Dragoș porni în acel an spre sud-ost, trecu înaltul și întinsul lanț de munți al Carpaților care circumvalează marginea Ungariei și ajunse în șesul tot atât de întins pre cât de roditor ce se destindea până la gurile Dunării și în Marea Neagră și care se potrivea minunat pentru descălicare, fiind mai deșert sau prea puțin presărat cu locuitori. Aici se așeză Dragoș cu mulțimea de popor ce
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu noroc în fruntea unei cete armate. Dar curând căzu sub lovirile puternicului partid al lui Bogdan și-și află pacea de veci în mănăstirea de la Vaslui. De altmintrelea, de teama tătarilor cutreierători, locuitorii Moldovei nu se prea așezau la șes, ci mai mult în orașe întărite și la margini de codru, se detrăgeau prin aceasta privirilor vecinilor lor și, afară de-o samă de fapte războinice, nu se prea vestea alta de dânșii. Lipsa desăvârșită de orice cultură literară, prin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
domnesc al Moldovei prin răscoală, dar nu se putu ținea pe el decât trei ani (1392-1395). Însurat cu fiica de principe Anastasia, el avu șase fii, dintre cari doi, anume Alexandru și Bogdan, jucară mai târziu un rol însemnat. În șesul frumos și roditor curmat de râurile Siretiul, Bistrița și Moldova, și anume acolo unde Moldova se varsă în Siretiu, Roman zidi pe-o culme pitorescă un nou oraș de rezidență c-un castel întărit și cu zidurile de împrejmuire ajungând
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în privirea celora ce acest plan conține voi putea neștiutor să fiu, totuși n-o voi fi în privirea cuprinsului ce-l conține, a mărimei și marginelor lui. Universalitatea tuturor obiectelor celor pentru cunoștința noastră posibile ni pare un plan șes care are orizontul său aparent, adică ceea [ce] cuprinde întreagă întinderea sa și a fost numit de noi noțiunea rațională a totalității necondiționate. De-a ajunge acest orizont pe cale empirică e cu neputință și toate încercările de a-l determina
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]