1,046 matches
-
toată Europa. CUVANT DE ÎNCHEIERE LA ULTIMA EDITIE A PRACTICILOR DE SANTANDREI. Etnolog Marcel Lutic, 29 noiembrie 2007 Atmosfera din această sală e una specifică nouă, românilor, fără microfoane, fiindcă microfoanele acestea sunt o invenție modernă.Apoi strămoșii noștri, la șezători, nu-i așa, nu foloseau microfoane, așa că v-aș ruga ca această atmosferă de șezătoare să o menținem jumătate de oră, cât va fi și spectacolul, fiindcă nu vom beneficia de această aparatură modernă din diverse cauze, mai mult sau
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
29 noiembrie 2007 Atmosfera din această sală e una specifică nouă, românilor, fără microfoane, fiindcă microfoanele acestea sunt o invenție modernă.Apoi strămoșii noștri, la șezători, nu-i așa, nu foloseau microfoane, așa că v-aș ruga ca această atmosferă de șezătoare să o menținem jumătate de oră, cât va fi și spectacolul, fiindcă nu vom beneficia de această aparatură modernă din diverse cauze, mai mult sau mai puțin obiective. Șapte ani de zile am fost alături de această echipă extraordinară, care a
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
Ei bine, doamna Agapi și echipa dumneaei a reușit să ne aducă în fața aceste obiecte extraordinare, să inventeze anumite procedee, ați văzut acolo acea urnă în care se poate pune un bănuț, fiindcă totul costă. Și la păzitul usturoiului la șezătoare, fetele se duceau nu cu mâna goala nicidecum. Cu multe obiecte, cu de ale mâncîrii și ale băuturii, ca să dea flăcăilor și celorlalti de acolo, fiindcă totul se termina cu o petrecere, cu sperăm că se va termina și în
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
1952) ne oferă o foarte consistentă cercetare închinată lui Aron Cotruș, al cărei miez îl constituie, așa cum se cuvine, evaluarea poeziei acestuia. în ce măsură poetul care, în interbelic, se bucura de-o popularitate la superlativ, atrăgînd publicul aidoma unui magnet la "șezătorile" literare la care participa, ne mai poate interesa? Mai e "actual"? înclinăm spre un răspuns echilibrat. Dacă ne-ar veni greu a-l socoti un autor deosebit de atractiv la ceasul de față, un catalizator de impulsuri creatoare, nu i-am
Metalirismul lui Aron Cotruș (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12535_a_13860]
-
de urmașii neamului geto-dacilor. Am ocazia să trăiesc pe viu un moment inițiatic la care mai lipsesc doar torțele. Poate cu altă ocazie să pot asista la un ritual complet, așa cum se întâmpla în timpurile de demult. După-amiaza avem o șezătoare creativă în care, pe grupuri, ne manifestăm spiritul nostru de creație artistică. La masa de seară am ocazia să distribui participanților cartea Pe calea lui Zamolxe Trezirea străbunilor. Temele ei vor fi discutate mâine. În zilele următoare îmi dau seama
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_246]
-
despre această instituție: "Au apărut și serile faste, cu lecturi fulminante și surprizele, dar mai ales a aparut acel "team spirit", acea coerentă de atitudine, de gândire, aproape aș spune de ideologie artistică fără de care un cenaclu e numai o șezătoare. S-a format o ierarhie și o distribuție de roluri (criticul gen "spirituș rector", "nebunul", "Gică Contra", "frumoasă", "bestia")". Concepută astfel, o sedinta de cenaclu devine un spectacol în sine, ceva între commedia dell^arte și happening. Opera principala a
Lotul Mircea Cărtărescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18132_a_19457]
-
Lucrarea d-lui Florescu aduce o serie de informații biografice interesante - chiar dacă nu operative, critic. Contemporan cu N. Cartojan se aflau atunci, colegi "în ultimele clase de la Sf. Sava, Charles Drouhet, Ion Petrovici, D. Caracostea (cu I. Petrovici participa la șezători literare). În Facultatea de litere a avut șansa de a cunoaște pe Titu Maiorescu și pe C. Rădulescu-Motru; alături de ei, pe O. Densusianu; pe Demostene Russo și, mai ales, pe N. Iorga ("au jucat un mare rol în structurarea metodei
Un savant, o epocă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/15558_a_16883]
-
de învățare: - vizionarea unor filme educative privind nevoile de îngrijire și educație ale copilului de 0-3 ani; - jocul cu păpușa: păpuși-bebeluși sunt înfășați, hrăniți, legănați, adormiți, liniștiți când sunt speriați sau supărați; - joc " Pe la noi e-un obicei": discuții gen șezătoare în care elevii povestesc despre obiceiurile de creștere a copilului pe care le-au descoperit în scrierile studiate sau despre care au auzit; - dezbateri pornind de la procedee, tehnici sau prejudecăți în creșterea și îngrijirea copilului mic - identificarea unor clișee pe
ANEXE din 11 august 2015 la Ordinul nr. 4.711/2015 privind aprobarea unor programe şcolare pentru ciclul superior al liceului, filiala vocaţională, profil pedagogic - Anexele 1, 2 şi 3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265621_a_266950]
-
B1.1. arheologie; B1.2. arhitectură; B1.3. monumente de for public; B1.4. monumente memoriale-funerare. B2. Muzee și colecții publice: B2.1. muzee; B2.2. colecții publice. B3. Artă și tradiție populară B3.1. manifestări tradiționale: serbări, festivaluri, târguri, șezători, obiceiuri și ritualuri tradiționale, sărbători etc.; B3.2. meșteșuguri populare tradiționale: obiecte pe suport textil (țesături, covoare, costume populare, cusături), pictură pe sticlă și pe lemn, gravură, ateliere de prelucrare a lemnului, metalelor, a pietrei, pielăriei. B4. Instituțiile de spectacole
METODOLOGIE din 25 aprilie 2016 pentru analiza potenţialului turistic al teritoriului *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272575_a_273904]
-
B1.1. arheologie; B1.2. arhitectură; B1.3. monumente de for public; B1.4. monumente memoriale-funerare. B2. Muzee și colecții publice: B2.1. muzee; B2.2. colecții publice. B3. Artă și tradiție populară B3.1. manifestări tradiționale: serbări, festivaluri, târguri, șezători, obiceiuri și ritualuri tradiționale, sărbători etc.; B3.2. meșteșuguri populare tradiționale: obiecte pe suport textil (țesături, covoare, costume populare, cusături), pictură pe sticlă și pe lemn, gravură, ateliere de prelucrare a lemnului, metalelor, a pietrei, pielăriei. B4. Instituțiile de spectacole
METODOLOGIE din 1 iunie 2016 pentru analiza potenţialului turistic al teritoriului *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272577_a_273906]
-
fost cunoscut sub numele de "Orașul Trandafirilor". În anul 1920, s-au înființat: Societatea Culturală „Ștefan Corodeanu”, în cadrul Școlii Normale de Băieți și Societatea de Educație Națională de pe lângă Cercul Militar. În același timp, Teatrul Comunal devine gazda primitoare a nenumărate șezători, conferințe sau concerte, la realizarea cărora contribuiau nu numai cadrele didactice, corpul clerical ci și avocații, medicii sau ofițerii așezării. Cea mai importantă contribuție au adus-o tecucenii în timpul Primului Război Mondial. Între anii 1916 - 1917, populația orașului s-a dublat, aici
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]
-
a întemeia Căminul Cultural Orășenesc al Fundației „Principele Carol”. Acest Cămin Orășenesc va purta numele neuitatului scriitor Calistrat Hogaș. Ziarul local "Curierul Tecuciului" inaugurează o pagină dedicată Căminului Cultural, în care erau prezentate principalele sale realizări, regăsindu-se aici diversele șezători literare, expoziția de pictură a profesorului I.N.Peiu, conferințele: „Performanțele politicii românești”, de Pamfil Șeicaru, fost elev al Gimnaziului "D.A.Sturdza" și "Pentru ce luptăm dincolo de Nistru?", susținută de scriitorul de origine tecuceană Al.Lascarov Moldoveanu. La 20 mai 1934
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]
-
a acesteia, la Slobozia s-au constituit mai multe asociații și societăți prin care era promovat sportul, între acestea fiind de amintit Societatea "Olimpia" (1926) care avea drept scopuri "răspândirea culturii în mase, cultivarea gustului pentru sport și organizarea de șezători", apoi Societatea culturală și sportivă "Avântul" (1926). Într-un document al Primăriei orașului, din 2 iunie 1942, la capitolul " Educația fizică și sportul" se menționează: "Sportul se face pe terenuri improvizate neavând teren propriu amenajat în acest scop, stadioane și
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
se înfiripau, adesea, cele mai bune relații de prietenie, care, ulterior, duceau la căsătorii, relatează prof. Vasile Boca. După încheierea sărbătorilor de iarna, în viața satului urma o perioadă de liniște, înaintea muncilor agricole de primăvară. Lumea satului participa la șezătoare cu un sentiment ritualic, supunându-se randuielii obștei tradiționale. Obiceiul se raporta la destinul uman, individual sau colectiv, fiind, totodată, un obicei de inițiere a tinerilor în muncă, joc și viată, un loc de întâlnire a fetelor cu feciorii, un
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
obștei tradiționale. Obiceiul se raporta la destinul uman, individual sau colectiv, fiind, totodată, un obicei de inițiere a tinerilor în muncă, joc și viată, un loc de întâlnire a fetelor cu feciorii, un prilej de etalare a hărniciei și inteligenței. Șezătorile se organizau, în special, pentru torsul lânii sau al cânepii, povestește directorul Căminului Cultural al comunei Scobinți, d-nul Dumitru Hriscu. Femeile și fetele prezente, cântau cântece satirice, spuneau snoave, povești, ghicitori, jucau tot felul de jocuri distractive, dar nu
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
ce au avut pe ei. Și-au îngropat averea ce o aveau la "șaua din fața soarelui". Până în prezent nimeni nu a reușit să scoată comoara, ci doar să o localizeze. Tradițiile populare sunt păstrate adânc în memoria fiecăruia dintre săteni. Șezătoarea, claca, bocitul, poveștile populare, măsuratul oilor, ruga, nuntă, omenia ș.a. sunt doar câteva dintre obiceiurile populare tradiționale. Băiatul și față se cunosc, vorbesc, se plac, se îndrăgostesc și hotărăsc să se căsătorească. Ei își anunță părinții, care merg să se
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
Márton Tarisznyás și Tibor Cseres din Gheorgheni În Casa Rustică sunt amenajate două încăperi cu obiecte ale culturii materiale populare. Prima încăpere, prezintă mobilierul specific camerei secuiești, iar în cealaltă încăpere sunt expuse diferite obiecte de lucru (războaie de țesut, șezătoare, etc.). Tot aici se află o mică expoziție în care sunt expuse copii ale fotografiilor de epocă, ce ilustrează trecutul comunei. Printre proiectele de viitor se află și înființarea unei expoziții etnografice în aer bliber, în curtea clădirii (skanzen). Responsabil
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
o cămașă largă din pânză, atât fetițele, cât și băieții. Cu ocazia sărbătorilor erau îmbrăcate de obicei haine noi care, ca și celelalte pregătiri, ca învățatul colinzilor și descântecelor din lirice, specifice sărbătorilor de iarnă, erau făcute din timp în șezători. Pentru întreaga perioadă a sărbătorilor erau angajați muzicanți, iar jocul era la o casă numită „casa jocului”. La Sfântul Nicolaie, în data de șase decembrie, erau „probați” muzicanții, la acea casă, prilej de întâlnire, mai mult al tinerilor care, cu
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
a celor tineri care urmează să se căsătorească, al unor vizite „pe vedere” sau chiar al unor „înțelegeri” în care familiile celor doi plănuiesc nunta. Intervalul dintre Bobotează și Postul Paștilor este numit „câșlegi”, adică „de dulce” și sunt continuate șezătorile, iar duminica se pot face nunți. În una din aceste duminici se organizează obiceiul numit „Vergel”, adică o petrecere cu joc, în care fetele angajau muzicanții și tot ele chemau băieții la joc. Melodia jocului atrăgea bineînțeles și pe ceilalți
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
evenimente din viața omului este căsătoria, care în spațiul rural românesc, prin solemnitatea cununiei și a nunții, primește cea mai mare importanță, imaginea rămânând în amintirea participanților foarte multă vreme. Cei doi protagoniști, adică mirii, se cunosc din sat, din șezătoare, de la muncă sau de la petrecere, feciorul a umblat la fată, la pețit, părinții s-au înțeles, a avut loc o petrecere de logodnă și, la o dată stabilită, are loc nunta. Invitația era făcută în mod solemn de o ceată de
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
de asemenea de bucurie. Culesul porumbului la începutul toamnei, cu „deoșatul" lui în curte, se face și în prezent după evenimentele din anul 1989 când au fost retrocedate proprietățile luate abuziv la colectivizare. În serile lungi de iarnă aveau loc șezători ale tinerilor care erau itinerante în diferite gospodării. Cele două posturi (de Crăciun și de Paște) se țineau riguros, nu se consuma decât varză,cartofi și fasole, iar mâncare de dulce: brânză, carne, ouă și slănină nu se consuma deloc
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
stâlpii porților cu mlădițe înfrunzite de salcie. De Rusalii, catolicii din Somușca, mergeau odinioară în pelerinaje, mai lungi ori mai scurte. Astfel, ei participau și mai participă și astăzi la renumitul pelerinaj de la Mănăstirea din Șumuleu - Ciuc ori la Cacica. Șezătorile erau odinioară prezente și în Somușca, alături de hora satului, de bal ori de clacă, astăzi fiind înlocuite de discotecă. Acestea erau locurile în care se întâlneau fetele și flăcăii. Hora satului implica o participare mai largă a colectivității rurale, fiind
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
de jocuri după vârstă : jocul mic, mijlociu și mare în Berc, Ulița Mare (Pustă) - loc considerat centrul economic și spiritual până la cel De-al Doilea Război Mondial, lângă Furnea Traian și în Parc. Cel mai mult se juca la clăci, șezători, la nunți, dar și la petreceri, în zilele de duminică și în sărbători, de după-amiaza și până seara târziu. Jocurile cel mai des jucate sunt următoarele: Cântecele de joc se foloseau la hațegana, la purtată și la fetele de la Căpâlna
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
poate fi văzut și azi cu trișca după curea. Din trișcă își cântau mai mult leșenii durerea și dorul, cu trișca și cavalul imaginau ei curgerea tumultoasă a izvoarelor, cu trișca era pornit și continuat jocul feciorilor și fetelor la șezătoare. Din dorința de a completa sonoritățile corului Căminului cultural, Tudor Jarda a introdus și instrumente populare (trișcă și steag). Folosind acompaniamentul de trișcă pentru îmbogățirea coloritului sonor al pieselor corale, în mintea coriștilor și a dirijorului s-a născut ideea
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
la hora satului participau, ca spectatori, și cei vârstnici. Astăzi jocul duminical se desfășoară în căminul cultural și nu se ține cu regularitate; se organizează mai mult cu prilejul marilor sărbători de peste an, în restul duminicilor tineretul participă la discoteci. Șezătoarea la Leșu se păstrează din timpuri străvechi, când femeile și fetele torceau lâna și cânepa la lumina opaițului sau lămpii și se încălzeau la focul din vatră. Pentru a lucra mai cu spor și a face economie de „naft", fetele
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]