2,719 matches
-
îi vor cădea dinții. Dacă cutare om freacă cu degetul dinții unui om mort și pe urmă freacă cu acela dinții proprii, nu-l mai dor dinții în veci. Se crede că dacă mănîncă cineva pîne din locul ros de șoareci, apoi nu va avea durere de dinți. Durerea de dinți se vindecă dacă se pun lipitori la gingii. Nu-i bine cînd înghiți dinții. Dochia Se crede că, pînă ce nu dezbracă baba Dochia toate cele douăsprezece cojoace ce le
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trăsnet și boale arză toare. Să nu fluieri sara în casă, că-i rău de foc. Ziua de Sf. Foca [23 iulie] se ține spre a fi scutit prin întreg anul de vreo daună de foc sau ca să nu roadă șoarecii lucrurile din ladă. Cînd pui lemne de soc pe foc, te dor măselele. Nu e bine să lași sara focul neînvelit, ușa și ferestrele deschise, că diavolul vine, intră în casă și strînge copilul de-l îmbolnăvește. Cînd dai cuiva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să nu le bagi în gură, căci faci limbar. Cînd cineva mănîncă cu coada lingurii face limbariță sub limbă. Limbă Cînd îți muști limba, te vorbește cineva de rău. Cînd te doare vîrful limbii, ai mîncat ceva cu spurcat de șoarec. Ca să-ți treacă, dă vîrful limbii de părete. Se crede că pușcheiul de pe limbă se trece dacă cel ce-l are spune altuia: „Am pușchei* pe limbă“, iar cellalt întreabă: „Cînd?“, la care, primul răspunde: „Acum“, iar al doilea scuipește
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
stăpînul, ca să mănînc tot ce este în casă!“ Cînd se scîrnăvește mîța pe sub pat ori după ușă e semn că nu-i curat în casă. Se crede că dacă se taie sau se pîrlește mîțelor mustețele, apoi nu mai prind șoareci. Dacă trece mîța peste un copil nebotezat, copilul se spurcă. Să nu mănînci după mîță, că te oftigești*. Cînd și-a linge mîța labele, vin oaspeți în casă. Cînd se suie mîța pe cuptor, au să vie oaspeți. Dacă femeia
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de argint și îl porți la gît. Cine mănîncă carne de șarpe pricepe limba păsărilor. (Gh.F.C.) Ședere Cînd șezi, să nu lași pe altul să șadă la spatele tău, că pe lumea ailaltă îl duci în spinare. Șoarece Cînd sînt șoareci mulți, are să fie belșug în acel an. Să nu iei nimic de la omul mort, că-i păcat și iei șoarecii la tine acasă. Dacă rod șoarecii un strai al cuiva îi semn rău de boală. Să nu mănînci făină gogoloșită
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu lași pe altul să șadă la spatele tău, că pe lumea ailaltă îl duci în spinare. Șoarece Cînd sînt șoareci mulți, are să fie belșug în acel an. Să nu iei nimic de la omul mort, că-i păcat și iei șoarecii la tine acasă. Dacă rod șoarecii un strai al cuiva îi semn rău de boală. Să nu mănînci făină gogoloșită din pod, că-i rău de șoareci. Dacă ți-a cere o femeie însărcinată și nu i-i da, au
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la spatele tău, că pe lumea ailaltă îl duci în spinare. Șoarece Cînd sînt șoareci mulți, are să fie belșug în acel an. Să nu iei nimic de la omul mort, că-i păcat și iei șoarecii la tine acasă. Dacă rod șoarecii un strai al cuiva îi semn rău de boală. Să nu mănînci făină gogoloșită din pod, că-i rău de șoareci. Dacă ți-a cere o femeie însărcinată și nu i-i da, au să-ți roadă șoarecii lucruri din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
an. Să nu iei nimic de la omul mort, că-i păcat și iei șoarecii la tine acasă. Dacă rod șoarecii un strai al cuiva îi semn rău de boală. Să nu mănînci făină gogoloșită din pod, că-i rău de șoareci. Dacă ți-a cere o femeie însărcinată și nu i-i da, au să-ți roadă șoarecii lucruri din casă. Din casă cînd ți se fură ceva, îți rod șoarecii toate lucrurile. Cînd strîng șoarecii mișuni*, e semn de iarnă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Dacă rod șoarecii un strai al cuiva îi semn rău de boală. Să nu mănînci făină gogoloșită din pod, că-i rău de șoareci. Dacă ți-a cere o femeie însărcinată și nu i-i da, au să-ți roadă șoarecii lucruri din casă. Din casă cînd ți se fură ceva, îți rod șoarecii toate lucrurile. Cînd strîng șoarecii mișuni*, e semn de iarnă grea. Cînd toamna sînt șoareci mulți e semn că iarna va fi mare. La culesul păpușoilor, dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu mănînci făină gogoloșită din pod, că-i rău de șoareci. Dacă ți-a cere o femeie însărcinată și nu i-i da, au să-ți roadă șoarecii lucruri din casă. Din casă cînd ți se fură ceva, îți rod șoarecii toate lucrurile. Cînd strîng șoarecii mișuni*, e semn de iarnă grea. Cînd toamna sînt șoareci mulți e semn că iarna va fi mare. La culesul păpușoilor, dacă cuiburile de șoarec vor fi pe pămînt, iarna va fi goală de omăt
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pod, că-i rău de șoareci. Dacă ți-a cere o femeie însărcinată și nu i-i da, au să-ți roadă șoarecii lucruri din casă. Din casă cînd ți se fură ceva, îți rod șoarecii toate lucrurile. Cînd strîng șoarecii mișuni*, e semn de iarnă grea. Cînd toamna sînt șoareci mulți e semn că iarna va fi mare. La culesul păpușoilor, dacă cuiburile de șoarec vor fi pe pămînt, iarna va fi goală de omăt, iar de vor fi pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o femeie însărcinată și nu i-i da, au să-ți roadă șoarecii lucruri din casă. Din casă cînd ți se fură ceva, îți rod șoarecii toate lucrurile. Cînd strîng șoarecii mișuni*, e semn de iarnă grea. Cînd toamna sînt șoareci mulți e semn că iarna va fi mare. La culesul păpușoilor, dacă cuiburile de șoarec vor fi pe pămînt, iarna va fi goală de omăt, iar de vor fi pe strujan* sus, pînă acolo va fi omătul de mare. Șoarecele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
casă. Din casă cînd ți se fură ceva, îți rod șoarecii toate lucrurile. Cînd strîng șoarecii mișuni*, e semn de iarnă grea. Cînd toamna sînt șoareci mulți e semn că iarna va fi mare. La culesul păpușoilor, dacă cuiburile de șoarec vor fi pe pămînt, iarna va fi goală de omăt, iar de vor fi pe strujan* sus, pînă acolo va fi omătul de mare. Șoarecele e spurcat; să nu mănînci după el. (Gh.F.C.) Șoimane în noaptea Sîn Toaderului să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fructele scorușului] multe, are să fie strașnică iarnă. Cînd o fi jîr mult e semn de iarnă grea. Dacă se scoate pitrinjelul toamna și are rădăcină lungă, iarna va fi lungă. Cînd înflorește vara strigoaia*, iarna va fi călduroasă. Cînd sînt șoareci mulți, are să fie iarnă grea. Se crede că dacă iarna-i geroasă vara va fi călduroasă. Cînd asfințește soarele, se vede un sor*; dacă acest sor se află în stînga soarelui, atunci are să fie frig; iar dacă-i în dreapta, atunci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fructiferi, mai ales pe cei care au fost afectați de intemperii. • În timpul iernii, scuturați zăpada care se adună pe arbori și arbuști și înlăturați cu atenție gheața de pe ramuri. • Tasați zăpada de la baza trunchiurilor pomilor fructiferi pentru a împiedica intrarea șoarecilor de pădure și a altor rozătoare. • Cel puțin o dată pe lună verificați starea în care se află măsurile de protecție luate de dumneavoastră împotriva frigului. Comandați arborii ornamentali, pomii fructiferi, tufișurile și arbuștii în ianuarie sau cel târziu în februarie
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
o ploaie de broscuțe în jurul casei. Erau peste tot, pe terasă, pe pereți, chiar și pe mozaicul de sticlă al ușii de la intrare. Deși ușile și geamurile erau închise, câteva reușiseră totuși să se strecoare în casă (la fel ca șoarecii, șopârlele sau șerpii, care, când vor să intre undeva, știu să se subțieze, să se descompună, să se contorsioneze, să se folosească și de cele mai înguste firide), decorând tapițeria cu un motiv verde original. Le vânam cu grijă. Culese
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
lăcustelor, al porumbeilor și al turturelelor. Intermezzo-ul muzical care umple timpii de pauză este un fel de imn al păcii. * * * Într-o vreme, prizonierii din centrul de detenție de la Muret, aproape de Toulouse, aveau o tehnică proprie de îmblânzire a șoarecilor de pădure care mișunau prin închisoare. Imediat ce capturau un nou-născut, îl puneau într-o găleată de plastic plină cu apă și îl salvau (în ultimul moment, chiar când era pe punctul de-a se îneca). Apoi, îl luau în brațe
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
dată, iar șoarecele se impregnează cu totul de mirosul lor. Începând din acel moment, animalul nu-i mai părăsește niciodată. Locuiește sub cămașă, având un guler drept fereastră. Când se întâlnesc doi deținuți, ce își povestesc unul altuia? Povești cu șoareci. Orice e bun când te lupți cu tristețea de-a fi întemnițat. Unii cresc furnici pe care le poartă după ei într-o cutie de chibrituri, și pe care le hrănesc cu zahăr pudră sau cu firimituri de pâine. Însă
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
închisori e păianjenul. Într-o noapte, un păianjen, apărut din senin, intră într-o celulă și se stabilește acolo. Dimineața, deținutul vede noul-venit și, în loc să-l omoare, să-i distrugă pânza (afară, ucidem de fiecare dată animalele care ne sperie: șoarecii, șerpii și păianjenii sunt pe lista neagră), îl lasă să trăiască, îl protejează, îl mai și hrănește. Să-i aducă un supliment nutritiv, să-l vadă cum se aruncă asupra prăzii, cum o înfășoară, cum o duce în ascunzătoarea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
să ne mai intre în voie. Acum, de ne-ar da odată ce ne-ar da, zise Flămânzilă, căci mă roade la inimă de foame ce-mi e! Ia mai îngăduiți oleacă, măi, zise Ochilă, că doar nu v-au mas șoarecii în pântece. Acuș s-or aduce și bucatele, și vinul, și numai de-ați avă pântece unde să le puneți. Îndată vi s-a aduce și demâncare și băutură, zise împăratul, și numai de-ați pută dovedi cât vă voiu
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
de vedere. Aceste manifestări pot merge până la comă, așa numita comă „paraproteinemică”. 4.11. ETIOPATOGENIE Mielomul multiplu este răspândit în toate regiunile globului și nu prezintă diferențe de rasă. Etiologia mielomului multiplu nu este încă cunoscută. La unele rase de șoareci de laborator, tulpini pure sau hibrizi, pot apărea în mod spontan leucemii cu plasmocite; incidența acestor leucemii putând fi crescută prin administrări de hidrocarburi carcinogene (Rask-Nielsen și Gormsen 1956). Unele dintre aceste tumori sunt asemănătoare cu mieloamele umane, producând leziuni
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
producând leziuni osoase și secretând imunoglobuline mielomatoase caracteristice fiecărei tumori (Potter, Fahey, 1959). Inoculările de material subcelular preparat din aceste tumori sunt capabile să producă boala, fapt ce ar indica posibilitatea unei etiologii virale (Ebbesen, 1968). La unele tulpini de șoareci de laborator (BALB/c) s-au produs tumori plasmocitare, ca reacție fie direct la țesutul omolog, fie prin injectare intraperitonedă cu adjuvant Freund, substanțe plastice sau uleiuri minerale (Potter și Robertson, 1960). Această experiență indică problema transformării unei reacții hiperplazice
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
Personajul are convingerea că nu numai lui îi este dat să îndure umanitatea, dar și celor cărora, în mod normal, le-ar reveni sarcina să o vindece: Pentru ca doctorul să fie mort cu adevărat, trebuia neapărat ca o haită de șoareci să năvălească asupra cadavrului, să-l scobească și să extragă înapoi materia șoricească împrumutată de medic în timpul vieții sale, pentru exercitarea existenței sale ilegale de om.216 Aparent ilegală și de neconceput este și noua ipostază a personajului Gregor Samsa
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
invadată de semnele morții: Era odaia mea, o odaie ca oricare?... Tot sanatoriul putrezea acolo alungit, cu totul descompus, cu coastele afară, foșnind de gândaci și de viermi care îi rodeau stârvul. Și nu numai gândacii îl rodeau, erau și șoarecii care îl invadaseră și care ronțăiau și ei cu bucurie din hoit, din sanatoriul putred, plin de purulențe și de cărnuri descompuse, uitat în vijelie, sub croncănitul corbilor și urletul vânturilor 325. Granița realității este transgresată spre vis, barierele se
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
un instinct au fost supuse unor multiple critici. La animale, agresivitatea este influențabilă și modificabilă În mai mare măsură decât sugerează aceste teorii. De exemplu, Încă din 1930, Zing Young Kuo a crescut pui de pisică Împreună cu mama ce mânca șoareci, alți pui de pisică izolați și o a treia categorie de pui de pisică i-a crescut Împreună cu șoarecii. Când au crescut mari, toți puii de pisiăa au fost puși Într-un loc În prezența unor șoareci. Comportamentul lor a
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]