308,881 matches
-
poposit împreună, la solicitarea amicului Victor Parhon, cîteva zile la Lugoj. Amîndoi acceptasem cu haz propunerea lui Țucu de a stimula mișcarea teatrului de amatori și de a face parte astfel din juriul festivalului dedicat lor, ajuns la a nu știu cîta ediție. Amfitrionul era, dacă cineva are vreo umbră de îndoială, Parhon. Care trona pur și simplu peste întreaga cinstită adunare. Era de-al casei și Țucu știa să se bucure de viață. Oriunde. Chiar și într-un orășel de
Gară pentru trei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14728_a_16053]
-
face parte astfel din juriul festivalului dedicat lor, ajuns la a nu știu cîta ediție. Amfitrionul era, dacă cineva are vreo umbră de îndoială, Parhon. Care trona pur și simplu peste întreaga cinstită adunare. Era de-al casei și Țucu știa să se bucure de viață. Oriunde. Chiar și într-un orășel de provincie cu o oarecare tradiție culturală, destul de ostenit și de neprivatizat atunci cînd eu am făcut cunoștință cu el. Astăzi îl privesc cu alți ochi, cu un soi
Gară pentru trei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14728_a_16053]
-
lucrurile și situațiile mai mult sau mai puțin importante în pretexte de a ne privi, de a rîde în hohote, de a deveni complici la poante, ironii și autoironii. Am înțeles, din nou, că există întîlniri frumoase. E important să știi să nu le ratezi. Cum spuneam, Victor Parhon era mai marele acțiunii și, desigur, cu mult mai ocupat decît noi, Alexa și cu mine. Așa încît, obiceiul de a ne petrece timpul s-a preschimbat într-un ritual. Micul dejun
Gară pentru trei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14728_a_16053]
-
picior, stabilindu-ne din ochi strategia, discuțiile teatrale cu cei curioși să afle ce mai e nou pe la capitală. N-am făcut politică. Deloc. Era mare lucru pe atunci. Ne-am respectat, tacit, opțiunile. Nici acum, după atîta timp nu știu în ce "bărci" ne aflăm. în fine, am jucat X și O, pe carnețelul meu, și, mai ales, am tocat teatrul românesc, mondial, A venit și despărțirea. Dintr-un motiv obiectiv, a trebuit să plec cu o seară înainte de decernarea
Gară pentru trei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14728_a_16053]
-
Magdalena Boiangiu Dintre toate rolurile lui mari și importante, nici unul luat în glumă, nu știu de ce îmi amintesc întâi de Bubnov, unul dintre locuitorii Azilului de noapte, construit și populat de Liviu Ciulei la Teatrul Bulandra. E un personaj de pe la sfârșitul listei de vagabonzi, are o biografie sumară și nu spune "omul, ce minunat sună
Omul din artist și invers by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14729_a_16054]
-
misterul măiestriei: reușește, de fiecare dată, să convertească datele cotidianului, într-o realitate inexistentă până la intrarea lui în scenă, atât de familiară și, totuși atât de neobișnuită prin originalitatea expresivității ei. Victor Rebengiuc este un actor modern nu pentru că ar ști să danseze, să cânte, să urle și să se urce pe pereți, ci pentru că folosește datele școlii realiste, însușită la nivel de performanță, pentru a lustrui oglinda de unde ne vine imaginea sufletului omului modern. Talentul lui s-a maturizat și
Omul din artist și invers by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14729_a_16054]
-
purtători ai nimicului, a creat o lume independentă de el, fără sens și fără relief în absența lui. Nu o să închei cu insulta de a-l considera un artist sau un om modest: Victor Rebengiuc are orgoliul artistului împlinit, el știe pe ce lume e și cât valorează el în această lume, e cu totul străin de ipocrizia autodiminuării căutătoare de laude. Mă gândesc la zâmbetul cu care va citi aceste rânduri.
Omul din artist și invers by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14729_a_16054]
-
-și privească părinții cu dispreț fiindcă n-au bani să le dea ce primesc de la tata Năstase? Mai firesc era dacă premierul ar fi spus cinstit că a ajuns la ideea ca elevii să primească această gustare la școală, deoarece știe că există multe familii care nu dispun de bani nici măcar pentru această cheltuială zilnică. Trecînd sub tăcere motivul real al acestei filotemii guvernamentale, premierul se mai și așteaptă ca presa să-i ridice statuie fiindcă în România se trăiește atît
Statuie din bani publici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14737_a_16062]
-
așa cum se slujește matelotul de busolă, mânuind adevărul sacru al artei cu claritate și spirit de finețe, și îmbrățișând dintr-o unică perspectivă idei a căror înlănțuire formează un sistem pe cât de luminos, pe atât de greu în consecințe. Astăzi știu că Ștefan Niculescu a împlinit trei sferturi de veac și că întreaga cultură românească ar fi fost mult mai săracă fără el. Fie ca muzica sa, deopotrivă terestră și cosmică, telurică și celestă, să ne deschidă și să ne îmbuneze
Muzica cea de toate zilele: Maestrul la 75 de ani by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14733_a_16058]
-
ai o atitudine normală într-un sistem cultural încă extrem de bolnav. Si poți înnebuni de-a binelea cînd vezi teribila continuitate: pentru instituțiile culturale, '89 aproape n-a contat. în ciuda acestora Daneliuc construiește, scrie, imaginează scenarii pentru viitoarele filme. Daneliuc știe unde stă adevărata luptă: "Cenzura economică este mai feroce decît cea ideologică". El este o victimă a ambelor cenzuri. Unul dintre cele mai frumoase pasaje din romanul Pisica ruptă cuprinde vizita lui la Slobozia, unde un miliardar îi imită pe
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
scene pline de savoare. Sau, mult mai plauzibil, o anume credință artistică pe care o găsim definită indirect chiar în roman: "Mă uit la filme de vreo cincizeci de ani și, cu excepția unor explicații formale sau de ritm, încă nu știu de ce se trage din mai multe unghiuri. Cine vede așa? Autorul?... Sau Dumnezeu? De ce n-ar cădea atunci și bucăți epice din toate părțile ca o vînătoare de vulpi, sau ca o ploaie a memoriei plurale, anonimă, din noosfera unde
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
a III-a. Dar "unghiul" nu se schimbă - tonul, atitudinea sînt cele ale personajului: gînduri misogine, depresii cauzate de vîrstă sau de familie, o fragilitate profundă etc. Este drama unei vedete care se apropie de apusul carierei și care nu știe să trăiască și altfel decît în centrul atenției. Bărbatul-macho, bărbatul puternic din romanele brebaniene este ridiculizat. Iustin Raețchi încearcă tot felul de tratamente pentru a se vindeca de dragostea pentru tînăra care-i complică și mai mult viața. încearcă rețete
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
atunci aruncă vina "schizofreniei" asupra noastră? Cît despre revenirea la adevăratul etimologism, nimeni n-are curajul s-o ceară, deși ar fi forma cea mai înaltă de a ne manifestă, nu e așa, latinitatea. Doar că am avea nevoie să știm de fiecare dată de unde provine sunetul actual, adică etimonul latin, ceea ce nici lingviștii nu știu în toate cazurile; ne-am complică viața cu existența, pe lîngă cuvintele moștenite din latină, a celor împrumutate din limbile romanice; ne-am crea dificultăți
Cum scriem by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14761_a_16086]
-
curajul s-o ceară, deși ar fi forma cea mai înaltă de a ne manifestă, nu e așa, latinitatea. Doar că am avea nevoie să știm de fiecare dată de unde provine sunetul actual, adică etimonul latin, ceea ce nici lingviștii nu știu în toate cazurile; ne-am complică viața cu existența, pe lîngă cuvintele moștenite din latină, a celor împrumutate din limbile romanice; ne-am crea dificultăți și cu alte sunete care au dat în română i (să scriem fôntina?). Dacă, așa cum
Cum scriem by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14761_a_16086]
-
împrumut. Și în 1921, și în 1948, și după Unire iar apoi în epoca lui Carol I, și după 1918 și iată, din nou, după 1989, România a împrumutat forme noi din Occident. Principală furnizoare, Franța. Titu Maiorescu avea, se știe, o teorie despre aceste forme fără fond (sau, mai exact, care n-ar fi fost, după părerea lui, corespunzătoare fondului nostru), pe care le combătea, ca și Eminescu, dar sociologii și istoricii culturii din secolul XX au demonstrat că se
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
sînt și astăzi amici politici cu CVT, afișîndu-se cu el pe la emisiuni de televiziune - precum bardul de la Bîrca - sau sprijinindu-i ideile politice, precum o parte a caracudei PSD care l-ar abandona și mîine pe Adrian Năstase, dacă ar ști că CVT încearcă să ațîțe la violență opinia publică împotriva membrilor CNA pentru că au ridicat licența postului de televiziune OTV. Încît CNA-ul a cerut Parchetului să intervină. Există analiști politici chisnovați care se tem că CVT ar putea fi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
fi poetul George Talaz, ori pictori astăzi aproape uitați, cum ar fi George Nichita, devin cazuri speciale prin interesul lor constant pentru artele complementare: pictura, în ceea ce-l privește pe primul, și poezia, în ceea ce-l privește pe celălalt. Se știe, de asemenea, că Radu Boureanu era, în același timp, un poet cunoscut și un pictor cu o bogată activitate expozițională, că Nichita Stănescu desena cu multă dezinvoltură, iar Marin Sorescu a avut chiar tentative concrete de a-și sistematiza, în
Ut pictura poesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14755_a_16080]
-
făcut pentru poezie, prezența lui Arghezi în cîmpul artelor plastice este una majoră, atît prin nenumăratele cronici pe care le-a scris în lunga sa carieră, cît și prin contribuția directă la fondul de imagini al artei noastre plastice. Se știe bine faptul că portretul cel mai bun care i s-a făcut vreodată poetului este... binecunoscutul autoportret. Dacă ar fi să venim cu inventarul și mai încoace, să-l aducem la zi, este suficient să ne reamintim că poetul Sabin
Ut pictura poesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14755_a_16080]
-
prin care-i cere îndurare lui Ceaușescu este model de lașitate și turnătorie. A divulgat numele tuturor celor care l-au ajutat cu bani, a trecut în dreptul fiecăruia suma primită, cu precizia unui contabil, deși Ceaușescu nu avea de unde să știe și nici nu-l interesa acest lucru, el dorea doar scuzele în urma cărora să-i poată da slujbă și casă". în alt capitol al interviului, dl Buzura se referă la Fundația Culturală Română, amenințată cu transformarea. Problema principală o reprezintă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14738_a_16063]
-
după cum au relatat mai toate ziarele centrale pornind de la un anunț Mediafax. Mai lipsește ziua Uniunii Europene și în același calendar al sărbătorilor integratoare, n-ar fi rău dacă România ar începe să serbeze și ziua Grupului celor șapte. Cine știe...
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14738_a_16063]
-
Marină Constantinescu Nu Știu de ce, dar de o vreme încoace leg traseele și întîmplările zilnice de semne, de semnificația întîlnirilor, de suma coincidentelor care scoate la iveală o mică perla lucrata cu migala în mine, în interiorul meu, fără știința mea. Abia cînd o zăresc
Cartea fara coperta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14777_a_16102]
-
altfel, pe Banu, dar și pe mine, cititorul lui. Nu poți citi/ vedea Uitarea în frig. În mine este cald și toate anxietățile au zbughit-o ca să facă loc întrebărilor și răspunsurilor lui George Banu. A vrea să uiți, a ști ce, a putea, a-ți salubriza sufletul și conștiința, a duce blestemul de a nu putea uita, a ierta și a uita, a lupta să salvezi de la uitare esență vieții tale, a nu-i rătăci mirosul de fruct, de floare
Cartea fara coperta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14777_a_16102]
-
de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent. Art. 33(2) Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătații publice. Pe vremea lui Ludovic al XIV-lea era simplu: L'état c'est moi! Știam cine își asumă obligația, și, în consecință, cine este răspunzător. în Constituția românească nu scrie, deloc, cine răspunde (și în ce fel) dacă Statul nu-și îndeplinește obligațiile. De altfel, Statul nici nu este definit undeva. La Art. 1(1
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
altcineva care are (acum) numai certitudini (ferice de el!) din cauză că pantalonii s-au rupt exact în locul responsabil de unele păreri de care nu mai are nimeni nevoie, precum și la un altul bântuit de accese catafazice (subiect și predicat, logic, nu știu dar zic, ș.a ), dar și afolat de ideea că cineva ar putea crede că el nu este un intelectual. Aceștia, umplând ecranele televizoarelor, și, în fond, plângând pe umărul lui Miloșevici, susțineau neutralitatea (vitejească) a României. Argumentul lor? Poporul
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
conflictelor, au uitat oare că din cauza lucrurilor "importante" pe care le aveau de rezolvat politicienii de la București, sârbii au ocupat o parte a Banatului (acum denumit sârbesc) și nu au mai plecat nici până azi? Au uitat, sau n-au știut? Dar au zis! închid paranteza. Că respectiva decizie a Parlamentului a fost bună, extrem de bună, s-a văzut imediat: prim-ministrul Marii Britanii, Domnul Tony Blair, vine în România și pe 4 mai 1999 se adresează parlamentarilor români. Domnia sa spunea: "Mă
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]