1,119 matches
-
felie și s-o aduc în bucătărie. În timp ce urcam scara, mă întrebam cum de nu se teme de ce-aș putea păți cu cuțitul. De pildă, să cad și să mă rănesc. Ori, din nebăgare de seamă, să tai nu șunca, ci să mă tai la mână. Ori chiar să mă omor cu tot dinadinsul. și, defiecare dată, cuțitul din mâna mea s-ar fi transformat în altceva dacă aș fi făcut altceva decât să tai șunca cu el. Trăgeam de
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
seamă, să tai nu șunca, ci să mă tai la mână. Ori chiar să mă omor cu tot dinadinsul. și, defiecare dată, cuțitul din mâna mea s-ar fi transformat în altceva dacă aș fi făcut altceva decât să tai șunca cu el. Trăgeam de timp și rămâneam deseori foarte mult în pod. și mi se părea o dovadă de indiferență sau chiar de lipsă de grijă că, atunci când reveneam în bucătărie, mama îmi lua din mână șunca și cuțitul cu
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
decât să tai șunca cu el. Trăgeam de timp și rămâneam deseori foarte mult în pod. și mi se părea o dovadă de indiferență sau chiar de lipsă de grijă că, atunci când reveneam în bucătărie, mama îmi lua din mână șunca și cuțitul cu cel mai mare firesc, fără o vorbă. În afară de tăiatul șuncii, nu-i trecea nimic altceva prin minte, nu se-ntreba niciodată ce făcusem atâta vreme cu cuțitul. Lumea spune: „batistă“ - dar ce fel de batistă? Batista de
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
mult în pod. și mi se părea o dovadă de indiferență sau chiar de lipsă de grijă că, atunci când reveneam în bucătărie, mama îmi lua din mână șunca și cuțitul cu cel mai mare firesc, fără o vorbă. În afară de tăiatul șuncii, nu-i trecea nimic altceva prin minte, nu se-ntreba niciodată ce făcusem atâta vreme cu cuțitul. Lumea spune: „batistă“ - dar ce fel de batistă? Batista de plâns nu-i batista cu care-ți iei bun rămas, nici cea în
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
nu eram împreună din întâmplare. Noi călători urcă și coboară mereu, e suficient să mergi ceva mai mult timp cu trenul. În compania Ingăi Wenzel încercam să stabilesc coordonatele lor psihologice. Iată urcând o femeie care mânca un corn cu șuncă. Firimiturile îi cădeau pe bluză, iar ea și le ștergea după fiecare înghițitură. Doar în colțul gurii îi mai rămăsese una ca un pufușor, de parcă femeia, deghizată în corn, mâncase un pescăruș. Mai târziu s-a urcat o femeie ținând
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
la porci, numai la porci... O Boga, Boga! Pe măsuță se afla o jumătate de pâine, mare, albă, crescută bine, pufoasă și frumoasă, rumenă-arămie de-ți venea s-o mănânci cu ochii nu altceva. Alături, o bucată destul de mare de șuncă, înaltă, așa, cam cât un lat de palmă, o ceapă roșie, lungă, de formă aerodinamică, un cuțit mic, cu plăsele de lemn, și o solniță. Comparativ cu postul obligatoriu la care îl supusese cumplita secetă din Moldova, bunătățile de pe masa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
imposibilă, pe un canal ce-și spune "canal lingvistic" este reluat programul TVR Internațional din data de 11 martie. După aproape un an de abstinență audio-video românească, efectul acestei emisiuni urâte ca un jurnal vechi în care s-a împachetat șunca este copleșitor. Românii transmit în buclă imagini ale atentatelor cu bombă din Madrid, dublate de un comentariu fatalist mixat cu senzaționalism ieftin. Urmează, pentru a rămâne pe linia tematică, două-trei incendii din România și de aiurea. Abia la final, relatarea
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
în boluri metalice asemănătoare cu cele utilizate în armata română. Patronii turci sunt amabili, porțiile uriașe, nostalgia clienților, maximă. Magazine: Magazinele balkano-central-europene. Murături, castraveți, varză acră ca la Oborul bucureștean. Contribuția polono-ungură se manifestă prin șiraguri de cârnați afumați și șunci expuse savant, astfel încât să atragă magnetic privirile potențialilor clienți. Șliboviță, vodci diverse, bere "etnică", vinuri puzderie. Marca sârbească "Țarul Lazăr" (eticheta masivă, cu chipul-icoană al țarului martir pus la treabă de către marketing) este însoțit de perechea sa de viața, Țarina
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
sensibilității mele retractile, care se teme să piardă ceea ce venețienii numesc la terra ferma, pămîntul sigur. El e ca acest cer lăptos si lipsit de duioșie sub care se aude distinct zgomotul surd al valurilor. Ploaia a spălat aerul și șuncile ude strălucesc. Totul e acum de o izbitoare limpezime. Și, poate, Tezeu pleacă tocmai pentru a rămîne senin. Mă Întorc astfel la statuile grecești și la liniștea lor abstractă. Să cred Însă că e atît de mică distanța dintre calm
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
care mă afirmasem ca "centură neagră" în urma frecventării în anii studenției a "Academiei de șeptic" Ilie et co. Partidele aveau loc în prezența nelipsiților chibiți și se desfășurau pe mese încărcate cu bunătăți venite "de acasă" pentru mahării din Ardeal: șuncă afumată, șuncă fiartă, cârnați afumați, cârnați cu boia, cu usturoi, tobă, leber, dulciuri fel de fel și bineînțeles nelipsitele clondire cu tărie. Partidele durau ceasuri întregi, timp în care tăria, servită în pahare de apă, încingea atmosfera. Eu nu prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
afirmasem ca "centură neagră" în urma frecventării în anii studenției a "Academiei de șeptic" Ilie et co. Partidele aveau loc în prezența nelipsiților chibiți și se desfășurau pe mese încărcate cu bunătăți venite "de acasă" pentru mahării din Ardeal: șuncă afumată, șuncă fiartă, cârnați afumați, cârnați cu boia, cu usturoi, tobă, leber, dulciuri fel de fel și bineînțeles nelipsitele clondire cu tărie. Partidele durau ceasuri întregi, timp în care tăria, servită în pahare de apă, încingea atmosfera. Eu nu prea mă omoram
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și odoare cadânelor favorite. Și de-ar fi numai aiasta... 12 Pumnal sau otravă în țintirim Dacă... dacă se scoală din coșciug vreun strigoi și-mi rânjește cu hârca descarnată, de-mi îngheață sângele-n vine și damblagesc pe viață? Șuncile pe boier Cupcici dârdâie mărunt-mărunt, se crucește de apărătură și se trage acana, nu care cumva Doamne ferește! să calce pe vreun mormânt și să stârnească vreun mort mai țâfnos. Îți faci cruce cu limba, îl liniștește boier Alexa așezând un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
refuzul țăranilor de a crește porci pentru achiziții, nu a fost bine primită de către săteni. Proastele astea de primărițe, așa cum ne spuneau țăranii, nu au ce mânca și dau porc la achiziții! Am tăiat celălalt porc și l-am făcut șunci, cârnați, pastramă și tobă. Nu era gras, dar se făcuse mare și era suficient pentru familia mea. O parte din afumături le am dus la oraș și le-am pus pe balcon. Vecinii de la blocul de vizavi, foști colegi de
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Nu era gras, dar se făcuse mare și era suficient pentru familia mea. O parte din afumături le am dus la oraș și le-am pus pe balcon. Vecinii de la blocul de vizavi, foști colegi de serviciu, priveau cu invidie șuncile de pe balconul meu. Într-o noapte de sâmbătă spre duminică, când soțul era la țară, niște copii de la etajul superior mi-au „pescuit” o mare parte dintre șunci și cârnați. Am fost mâhnită, dar când îi întâlneam pe scări 92
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Vecinii de la blocul de vizavi, foști colegi de serviciu, priveau cu invidie șuncile de pe balconul meu. Într-o noapte de sâmbătă spre duminică, când soțul era la țară, niște copii de la etajul superior mi-au „pescuit” o mare parte dintre șunci și cârnați. Am fost mâhnită, dar când îi întâlneam pe scări 92 mă făceam că nu știu nimic, gândindu-mă câtă foame aveau bieții copii, dacă au fost nevoiți să fure carne din balconul meu. Joia sau marțea venea o
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
apărut de după un stâlp și după ce a luat sacoșa grea a dispărut după același stâlp, unde o aștepta un tânăr în blugi. Sacoșa era umezită de la carnea împachetată în hârtie de pergament și mirosea a brânză de putină și a șunci afumate. M-am ridicat de pe bancă, am traversat bulevardul și după ce am arătat buletinul, legitimația și carnetul de student cu poză, mi s-a permis să intru în clădirea Academiei. La recepție m-am legitimat cu aceleași acte și după ce
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
orice casă intrai, prima întrebare era: Beți o cană de vin fiert sau o țuică fiartă? 163 Ceva de mâncare nu aveți?, întrebam cu sfială. Uneori pe masă apărea o mămăligă, ceva brânză proaspătă de la putină, niște ouă prăjite cu șuncă sau o farfurie cu ciorbă. Alteori, la câte o casă de gospodari eram așteptată cu plăcinte poale-n brâu cu brânză. În timp ce stăteam la masă, gazda frământa puțin aluat și făcea turte pe plita încinsă sau prăjite în ceaun cu
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
trimis un activist pensionar care stătea bucuros o săptămână, în camera oficială, și făcea aceste dosare să fie „ca la carte”. Nu era pretențios, mânca orice, dar cerea ca la plecare să primească câteva păsări tăiate, brânză, ouă, smântână, câteva șunci și un bidon cu vin. Toate acestea se puteau procura de prin sate, de la gospodari, dar odată primite nu mai puteai să-i spui nimic celui care le dăduse, iar dacă venea să ceară o favoare de la primărie, de obicei
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
m am gândit niciodată să plec din țară. Am familie. Ce fac ei dacă eu plec și apoi cum să merg cu voi? 189 Noi, de câte ori venim în țară, tăiem un porc. Carnea o pregătim cu mirodenii, facem cârnați, pastramă, șunci. Punem carnea într-o cutie mare care are un capac de plasă. Tu ești mică și încapi în cutia aia. Deasupra punem cârnații, șuncile, jamboanele, toba și capul de porc afumat. La vamă, când deschid cutia, mirosul de afumătură românească
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Noi, de câte ori venim în țară, tăiem un porc. Carnea o pregătim cu mirodenii, facem cârnați, pastramă, șunci. Punem carnea într-o cutie mare care are un capac de plasă. Tu ești mică și încapi în cutia aia. Deasupra punem cârnații, șuncile, jamboanele, toba și capul de porc afumat. La vamă, când deschid cutia, mirosul de afumătură românească îi înnebunește pe ăia. Le dăm și lor câte ceva și trecem fără probleme dincolo. Ne cunoaștem bine cu toți vameșii. Sprintenă, Sofia a deschis
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
afumătură românească îi înnebunește pe ăia. Le dăm și lor câte ceva și trecem fără probleme dincolo. Ne cunoaștem bine cu toți vameșii. Sprintenă, Sofia a deschis portbagajul mașinii, de unde a scos o cutie cilindrică. În timp ce priveam cutia care mirosea a șuncă afumată, mă vedeam stând culcată, cu fața în sus, acoperită de cârnați și de jamboane cu capul de porc pe față, cu un furtun în gură pentru a putea respira. Un râs nestăpânit mi-a ieșit din gâtlej. Râdeam în
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
curioasă. Foarte bine! Multă lume o caută pentru acest har pe care îl are. Dacă vine la mine, să o aduc și la dumneavoastră să vă ghicească? Îi dați ce aveți prin cămară și nu vă mai este de folos: șuncă, untură, murături. Sunt mulți și au nevoie de mâncare. După câteva zile de la această discuție, curtea primăriei s-a umplut de etnici căldărari. Căruța cu coviltir care oprise în fața primăriei era plină cu lighene din aluminiu, cazane, castroane, căni din
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
putea folosi. Peste câteva zile, într-o sâmbătă după-amiază, au poposit pe terenul de sport din fața porții mele. Maria, cea de care ascultau toți, a intrat în curte și mi-a spus că a trimis-o contabila să-i dau șuncă și grăsime. Câțiva bruneți mititei au pus în căruță tot ce le-am dat. Ar fi luat și rafturile din cămară, lemnele de foc, gardul, și cușca câinelui, dacă nu le-aș fi spus cu glas ridicat: Gata, nu mai
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
a dus la Gherla, ne-a bătut lanțuri la fiecare. Ne-a dus cu duba acolo... Ne-a așezat poliția pe margine până a venit trenul. Ne băga o dejă sau două de apă și hrană rece pentru o zi-două: șuncă, oleacă de brânză, cu marmeladă și pâine. Atunci ne vedeam și noi sătui, când vedeam șunca aia, că era cea mai bună. Beai apă... A doua zi nu mai aveai și răbdai... Da’ asta era altă treabă... Da’ atunci puteai
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Ne-a așezat poliția pe margine până a venit trenul. Ne băga o dejă sau două de apă și hrană rece pentru o zi-două: șuncă, oleacă de brânză, cu marmeladă și pâine. Atunci ne vedeam și noi sătui, când vedeam șunca aia, că era cea mai bună. Beai apă... A doua zi nu mai aveai și răbdai... Da’ asta era altă treabă... Da’ atunci puteai să fii sătul. Cum a fost la Gherla? La Gherla..., acolo Închisoare, mamă, Dumnezeule! Istrate, Șomlea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]