1,670 matches
-
și totul și Germania...“ — Susan, draga mea! strigă Juan Lucas ca un spaniol adevărat. Ea era cît pe-aci să moară de spaimă. Susan, fermecătoare, se Întoarse, dar văzînd-o pe suedeză nu-și dădu capul pe spate ca să-și aranjeze șuvița de păr căzută pe frunte. — Hei, Ramon del Valle Inclán, spuse, dar Juan Lucas apucase să-și ia zborul și ironia se filtra pînă la el transformată În compliment și accentua atmosfera spaniolă... — Un copil pe nume Julius ne așteaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
se simți deodată ca un golan și se limită să bată numai o dată din picior, chiar În clipa În care Susan se simți ca și cum ar fi băut un pahar de coca-cola la gheață și Își ridica mâna ca să-și dea șuvița pe spate, o lăsa pe suedeză să aștepte și abia acum i-o Întindea, fâcînd-o să pară o biată adolescentă cu pantalonii murdari. — Vrei să vii să iei masa cu noi? o Întrebă cu un aer suveran, semănînd cu regina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
fac cunoștință cu tine, Susan, Santiago?, stai puțin nemișcată, rămîi așa cum ești, Susan, mi-a crescut din nou părul, darling, lung ca acuma, mămico?, da, Cinthia, tata ți-a spus asta? să lași să-ți cadă mereu pe frunte o șuviță de păr? să repeți gestul ăsta? să ți-o ridici cu mîna? de asta s-a Îndrăgostit tata de tine, mamă?, uite că aproape nu se gîndise la asta, În orice caz Îmi Închipuiam că ești altfel, Santiago, deziluzionată?, Julius
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
ca mine, mi-am dat seama cînd dansam cu el, e fermecător, m-a lăsat să mă așez pe marginea micii lagune, s-a dus să mai aducă un pahar de whisky, eu, suedeza, Îl priveam făcînd o gaură În șuvița căzută pe ochi, dintr-odată i-am spus darling, mi-a aruncat o privire ironică, m-am simțit o sălbatică, murdară și În pantaloni, parcă ieșită din peșterile de la Altamira sau din peșterile darling din Neanderthal, nu-i puteam suporta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
cu degetul cu: darling de Altamira, de data asta spuse cuvintele foarte clar și pornea din nou motorul mai tare... — Darling de Neanderthal, Îl acuză Susan, sigură acum că el Înțelesese aluzia, dar pentru orice eventualitate lăsînd să-i cadă șuvița de păr pe frunte și făcînd o gaură cu degetul ca să se uite la prostul de lîngă ea. Juan Lucas opri motorul de tot de data asta și Își Încrucișă brațele la piept, dispus să asculte orice din partea ei, poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
ochii lor, se va umple În curând de autumn leaves și de feuilles mortes 1. În afară de asta, mămica tocmai se Întorsese de la coafor și era legată la cap cu o basma de mătase albă: nu putu deci să-și dea șuvița minunată pe spate, nu era nici o șuviță de data asta și continua să se gîndească la o explicație pentru Julius, care stă nemișcat În fața ei o să se răcească ceaiul pe care un chelner de la hotel i-l adusese pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de autumn leaves și de feuilles mortes 1. În afară de asta, mămica tocmai se Întorsese de la coafor și era legată la cap cu o basma de mătase albă: nu putu deci să-și dea șuvița minunată pe spate, nu era nici o șuviță de data asta și continua să se gîndească la o explicație pentru Julius, care stă nemișcat În fața ei o să se răcească ceaiul pe care un chelner de la hotel i-l adusese pe un serviciu fin de argint. Luă o felie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
lumina soarelui la asfințit. Juan Lucas se văzu cu perucă, i-ar fi fost silă, dar triumfă gluma făcută de Susan și ei aproape că i se uscase părul și-și scoase basmaua de mătase; Îndată Îi căzu pe frunte șuvița minunată, curată, abia atunci ieșită de la coafor. Juan Lucas Își spuse că dacă s-ar grăbi ar mai prinde apusul soarelui pe mare, ce-ar fi dacă ne-am duce să bem ceva la Yacht Club din Callao? Și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
prima zi și ajutase la tot ce-i stătea În puteri, deși lui Juan Lucas nu-i plăcea prea mult s-o vadă umblînd prin toată casa așa urîtă cum era, Îmbrăcată În negru din cap pînă-n picioare și cu șuvițele de păr ca pana corbului căzute pe ochi. Susan trebui să-l trimită pe Carlos pînă la maghernițele din afara orașului ca să-i aducă pe cei doi majordomi. Rămăseseră acolo pînă-n ultima clipă, profitînd de vacanța plătită pentru a-și termina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
domnul nu auzea nimic, dar era grozav de plăcut, oricum. Armindei nu-i prea plăcea asta, mai ales cînd Carlos răspundea așa de față cu Julius. Își pleca fruntea și fața ei, care Dumnezeu știe ce exprima, dispărea ascunsă după șuvițele de păr. Un alt lucru care o deranja destul de mult era modernizarea. Ce-i drept, totul era foarte alb, nou-nouț și curat lună, dar mesele au avut Întotdeauna patru picioare și acum, deodată, biata de ea avea În fața ochilor o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
să apară În fața ei acolo, În bucătărie. Numai cînd era singură În dormitor. De aceea venea noaptea. În schimb, Julius trecea mereu pe lîngă ea, pune-ți jachețica, domnișorule, era cu jacheta pusă, oare mai Înainte trecuse fără jachetă? Dar șuvițele negre ca pana corbului se desfăceau căzîndu-i pe față, Întrerupîndu-i firul gîndurilor tocmai cînd se Întreba de ce... Țanțoșa coborî și ea să mănînce, era sîmbătă și se trezi nas În nas cu Abraham. Îl salută fără șovăire, dar numai fiindcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
căutarea pomilor care fac aceste fructe, pentru a-și lua zborul spre grădină și a se Înălța mai departe, spre terenul de polo pe care-l străbăteau acum niște oameni minusculi, ducînd de căpăstru cîțiva cai frumoși pe pajiștea verde... Șuvița blondă și Încîntătoare a lui Susan căzu pe frunte Închizînd verdele ca un lacăt de aur, dar deodată ceva urît intră În raza lui vizuală, parcă zărea ceva cu coada ochiului. — Universo, anunță Celso. Juan Lucas se Întoarse să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de a da gata orice femeie, chiar nevasta unui prieten, chiar a lui Juan Lucas, niciodată nevasta unui prieten, niciodată nevasta lui Juan Lucas, doar sînt un cavaler și pot obține orice vreau În afară de ceea ce nu vreau... Susan Își lăsă șuvița de păr să-i cadă pe ochi pentru a-și ascunde zîmbetul pe care i-l produsese constatarea că Fernando Îi oferea un Întreg program distractiv, Într-adevăr fiecare din prietenii lui Juan Lucas era un darling În felul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Frumos lucru! exclamă uriașul de pe taburet, dar de Îndată parcă regretă ce spusese, arta nu e o treabă prea bărbătească, pentru orice eventualitate repetă privirea din timpul complimentului anterior cu același subînțeles și Susan lăsă din nou să-i cadă șuvița pe ochi. „E neschimbat“, Își spuse Juan Lucas uitîndu-se la prietenul lui. — Cred și eu că-i un lucru frumos, dar nu să-l ții În casă. Și pe urmă toți copiii cîntă la pian, dar ăsta e destul de măricel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
României. Am văzut-o de de parte, într-un grup de inși care așteptau la intrarea legendarei Arizona (o bombă ordinară, de fapt). Mi-a ieșit, mai împleticită ca oricând, în întâm pinare. Avea acum părul scurt, căzându-i în șuvițe tocite de-a lungul obrajilor. De câte ori o vedeam după o vreme mă frapa cât era de urâtă: buze subțiri și uscate, nasul prea cârn, fața pergamentoasă... Dar ochii arătau totuși o inteligență vie, ca și altceva, un fel de nebunie
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
siv. Părul îl purta și mai scurt, cu un fel de breton caraghios peste ochii năclăiți de rimel. Cum soba noastră duduia din nou din toate puterile, zăpada de pe ea, un puf până-atunci, s-a schimbat instan taneu în șuvițe șiroitoare de apă. Femeia arăta acum ca o pisică udă și, în minutele cât a stat cu noi, a fost ner voasă tot ca o pisică. Vorbea în doi peri, aproape schizo frenic. Amicii mei o priveau hlizin du-se
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
existat dintotdeauna. Cumva, păsările refac ruta trasată cu secole înainte ca părinții lor să le-o fi arătat. Și fiecare cocor își amintește de drumul care încă i se așterne în față. Cocorii din această noapte se rotesc iar pe șuvițele împletite ale apei. Strigătele lor adunate continuă încă o oră în văzduhul care se golește. Păsările bat din aripi și se agită, pline de neastâmpărul migrației. Unele rup crengi înghețate și le aruncă în aer. Agitația lor se irosește în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
dacă... recidivez? Ea își ridică privirea din chiuveta goală, uimită. Oh, bietul meu Bărbățel... Să recidivezi? Asta e vocația ta. Asta faci tu. Se sărutară din nou. Incredibil că gestul comunica încă atât de multe, după trei decenii. Îndepărtă o șuviță din părul ei de culoarea cafelei și îi atinse ușor fruntea. Părul ei era mai rar decât fusese în facultate, când se cunoscuseră. Ce frumusețe pătrunzătoare fusese ea. Dar pentru el era și mai frumoasă acum, când în sfârșit ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
și fierbinte. Și din cînd În cînd, În rotirea sa În semicerc, ventilatorul bătea În plin pe fața și capul fetei care stătea Întinsă În pat Într-o atitudine de profundă istovire, vrednică de milă. În momentul acela o singură șuviță din părul ei drept, moale, strălucitor și fin ca mătasea, de un arămiu-roșcat, se mișca Încolo și-ncoace pe tîmpla fetei, o dată cu mișcările ventilatorului. Fata, Înaltă, suplă și foarte frumoasă, era goală, purta doar pantofi și ciorapi, și zăcea Întinsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
ca un clopot. Ei, Doamne! i-am cunoscut pe toți Încă de pe vremea lui James Buchanan, căci eram copil de șase ani cînd a ajuns președinte! Aici se opri o clipă, se aplecă brusc Înainte cu balansoarul și scuipă o șuviță groasă de salivă Încărcată de tutun peste balustrada verandei, drept În mijlocul straturilor parfumate de mușcate, pe pămîntul gras. — Da, da! rosti el grav, lăsîndu-se din nou pe spate, În timp ce vecinii stăteau neclintiți, așteptînd flămînzi și atenți În Întunericul viu. Mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
parte și de alta cînd vorbea... că, de nu, se ducea cu capu-n jos În mocirlă! Aici se opri, Își umezi În grabă degetul mare, tuși cu mare satisfacție, se aplecă brusc În față cu balansoarul și scuipă o șuviță de salivă Încărcată de tutun În stratul Întunecat și parfumat de mușcate. — Prima oară cînd am votat pentru președinte, continuă tata imediat, lăsîndu-se din nou pe spate, a fost În l872 În Baltimore, pentru acel bărbat de seamă... pentru ostașul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
ea. Dar îmi vine s-o țin în brațe toată ziua și când o țin așa strâns în brațe și îi torc poveștile mele, simt că mă iubește. Altfel nu mi-ar fi dat voie săi iau, drept amintire, o șuviță din pletele ei blonde și lungi. Mă supără doar faptul că PAM o ia din când în când, foarte brutal, de lângă mine și adună cu ea, pe un făraș, niște căzături minuscule de pe podea. Da, e o simplă mătură iubita
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
locul în care, în lumina lămpii, umbrele se alungeau înspre plafon și pe draperie. Pentru prima dată de cînd l-am cunoscut, am reușit să-i văd fața de la mică distanță. De sub părul țepos, cărunt și cu o părere de șuvițe de un blond murdar, se ivea o frunte largă însemnată cu șanțuri și umflături. Poate să fi fost din pricina lămpii cu ulei care lumina fața Doctorului de dedesubt, dar restul feței sale arăta precum un peisaj de puncte negre și
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
a fost și mai grăbită și mai necontrolată, astfel încît David a trebuit să mă corecteze în forță, iar de pe țărm barca noastră trebuie să fi arătat ca o rață beată, cu picioarele-i stupide încurcate în ierburi și în șuvițe de plante, făcînd eforturi disperate să se elibereze. Am încercat să repet instrucțiunile prin care trecusem de o mie de ori, dar gîndurile mele nu puteau ține pasul cu acțiunile mele. Trupul îmi era cu un pas înaintea minții, preluase
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
după el. Intersecția nu era departe, iar stația de tramvai era în buza unui gang. Rîzînd întretăiat, intrară și se adăpostiră de vînt. Părul Rimei se desfăcuse din agrafe și fața ei liniștită, cu ochi mari, îl privea printre două șuvițe umede. Și-l dădu pe spate cu degetele, strîmbîndu-se. — O pacoste. spuse. — îmi place cum îți stă părul acum. Tăcură o vreme, față în față, sprijinindu-se de ziduri și uitîndu-se pe stradă. în cele din urmă, Lanark își drese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]