1,349 matches
-
oi lua/ Și-n vânt te-oi arunca Joiana o rămânea/ Curată, luminată/ Ca Maica ce a făcut’’. A doua zi de la descântec, rana se vindeca. Multe din vite se îmbolnăveau de „răsfulg”. Semnalmentele acestei boli erau: se umfla o țâță, se umfla ugerul, apoi țâțele se înroșeau, se îngălbeneau sau se înnegreau. Pentru un astfel de descântec se foloseau: un cuțit, tărâțe de grâu, urzică vie, apă, o piatră cu gaură (putea fi și o fusaiolă), un scaun cu patru
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
te-oi arunca Joiana o rămânea/ Curată, luminată/ Ca Maica ce a făcut’’. A doua zi de la descântec, rana se vindeca. Multe din vite se îmbolnăveau de „răsfulg”. Semnalmentele acestei boli erau: se umfla o țâță, se umfla ugerul, apoi țâțele se înroșeau, se îngălbeneau sau se înnegreau. Pentru un astfel de descântec se foloseau: un cuțit, tărâțe de grâu, urzică vie, apă, o piatră cu gaură (putea fi și o fusaiolă), un scaun cu patru picioare cu gaură la mijloc
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și nouă de feluri,/ Răsfulg din vânt,/ Răsfulg prin deochi,/ Să rămâie Joiana curată/ Ca aurul cel curat,/ Ca argintul strecurat/ Ca Dumnezeu ce-o lăsat’’. Adusă acasă după descântec, vaca era mulsă de câte trei ori în cruciș (adică țâțele 1 cu 3 și 2 cu 4) prin gaura pietrei, în zilele de marți, joi și sâmbătă. Acest descântec a fost cules de la Jenică Bertea din Bărboasa. Descântecul de „viermi” a fost cules de la Elena Bătrânu din Tarnița, care ne-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
acceptă să-și cedeze trupul în schimbul unor daruri primite de la stăpână; la fel și Nuta, tot o servitoare, din ultima istorisire a zilei a șasea: „o fetișcană îndesată și groasă, scurtă și cam slută la trup, cu o pereche de țâțe de ai fi zis că-s două corfe de gunoi și c-un obraz cum numai pe la baronci mai vezi, toată asudată, unsă și afumată ca un horn”1020, care nu reușește să-și îndeplinească conștiincios îndatoririle). Puternic dezaprobate sunt
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
uneori, pe alocuri, se adaugă și gălbenuș de ou; ceai din pelin și oleandru, oțet cu miere; rădăcină de pepene galben plămădită În apă, zeamă de foi de oleandru cu rachiu; semințe de laur pisate cu apă, lapte de alior (țâța vacii), câteva picături cu apă; zeamă de rădăcină de spin cu apă, suc de sunătoare. Un tratament curios, dar des folosit: se săpa la rădăcina unui nuc, se tăia o bucățică de rădăcină, se răzuia coaja cea galbenă și se
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
porc veche (râncedă), cu volovotic, zglăvoc. Ceaiuri din buruieni de ceas rău, hernie (studeniță), sânzâiene, de cimbru de câmp (cimbrișor), din planta cinci degete, ghințură, ghizdei, iarbă mare, iarba frântului, tătăneasă, muma pădurii, mutătoare, rădăcini de papură, cu potroacă, țintaură, țâța vacii, unghia oii, vetrice. Iarbă mare plămădită cu miere de albine, rachiu În care s-au plămădit bureți arși, buruiană de sub fag; cu camfor, drăcoaică, lumânărică, tătăneasă, rădăcini de iarbă mare, de mutătoare, papură roșie, piper negru măcinat, cu secărică
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ceară de albine topită sau cu zeamă de scoarță de gorun și frunze de nuc. Turte sau aluat cald din tărâțe de grâu, aplicate pe buric. Se pun legători pe burtă cu rachiu, ștevie pisată și miere de albine, plămădite. ȚÂȚA CĂȚELEI (buba cățelei, abces) Se face la subsiori, după cap, pe coapse, pe gât, la Încheieturi, la piept, pe spate, la stinghie sau pe mamelele femeii. Spălări cu leșie (de ciocălăi, mai ales) sau cu fierturi de urzici. Oblojeli cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
semințe de in pisate, miere de albine și lapte dulce; cu lapte de iapă sau de femeie; cu frunze de mătrăgună, piatră vânătă, sare și untdelemn; cu sfeclă roșie, miez de tărtăcuță, fierte În lapte dulce; cu rădăcină din planta țâța cățelei, cu untură de iepure, unt de sunătoare sau cu ceai de plescăiță. FURUNCULOZA Boală provocată de stafilococ, caracterizată prin inflamația acută a pielii și a țesutului subcutanat. În afară de tratamentul medicamentos (antibiotice, autovaccin etc), În caz de furunculoză, În uz
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
să ia iarba lui Tatin (tătăneasă), rădăcină, s-o piseze bine și s-o fiarbă În lapte dulce și s-o lege la picior sau la mâna frântă, ziua, de două ori, până dimineața și se va vindeca. Cui cojesc țâțele: rădăcina de fierea pământului și rădăcină de calopâr și 10 dramuri de șofran, să le pisezi toate la un loc și să le fierbi În lapte dulce și să le legi la rană. Cui iese dosul șezutului: să cauți țepi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
și să plămădești (macerezi) cu rachiu tare și să-l bea, că-i va trece. De dureri : sămânță de scai, turta lupului și pucioasă de o lețcaie, să plămădești În rachiu, să bea marțea, că-i va trece. Să vie țâța muierii (lactația): molotru și pătrunjel pisat cu miere și cu vin vechi, să bea. De inimă: rădăcină de rug și mărăcine pisate, să le bea cu vin cald. De dureri de cap: frunză de viță (de vie) să pisezi și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Îi vede-o că iese, să pui lapte bătut cu mălai de mei, sau tărâțe de borș acru, că scoate focul. Alta: șofran, lapte dulce și pită (pâine) uscată, să moaie și se pune caldă. Pentru pecingine și când crapă țâțele vacii: să caute bureți care se fac pe gunoi și să se ungă dimineața și seara. Alta: să caute corn de cerb, să radă puțin, să ardă și să fiarbă bine cu apă și să se spele. Răsătura de corn
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
câteva săptămâni) are o criză de valori cu totul ieșită din comun pentru un partid aflat la pescuitul bucăților mari din ciorbă ! Cu un președinte județean de calitate umană și intelectuală îndoielnică, cu tot felul de tineri care sug la țâța licitațiilor trucate, și-s forțați să nu aibă nici idei, nici acțiuni, nici personalitate (unii n-au deloc, și, cu ce!) cei din județ sunt la mâna ministrului Cristian David ... De fapt la mâna, încă, deputatului din Huși care-i
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
televizorului și să-mi trăiesc așa cum se cuvine viața de pensionar, chiar dacă sunt pensionar în trista epocă boco-băsistă. Să privesc la emisiuni din acestea ușurele, care să nu-mi pună cumva mintea pe bigudiuri, emisiuni în care tipe, mai mult țâțe și fund, decât restul care contează mult mai puțin, să-mi stârnească pe ici, pe acolo, și anume prin unele părți esențiale, amintiri din tinerețe. Dar iată, că nu pot să fac asta și basta! Sunt blestemat probabil, ca totdeauna
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
lui marotă, de care nu uită nici când doarme. Și cum să nu consideri paradoxală purtarea acestui popor când pe de o parte, leagănă la pieptu-i puzderie de mari tâlhari naționali, cărora le dă grijuliu să sugă euroi direct de la țâța bugetului, ba încă le mai dă și la felul doi piure de afaceri grase cu statul, îi cocoloșește cu drag și le prinde, cântând molcom un cântecel, moțul cu fundă roșie, ca să nu-i deoache cumva, Doamne ferește, vecina de peste gard
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
de la Brodoc sunt sigur că va avea un asemenea succes internațional de o să pună pe chituci chiar și industria cinematografică americană, bașca cea indiană. În primul rând m-am gândit ca în scenariul meu femeile să nu fie doar cu țâțele goale fiindcă ar fi, parol, împotriva naturii umane. Dumnezeu nu a creat femeia (chiar și pe cea de tip, Udrea) îmbrăcată în costum la modă, toc, cui și poșetă Vuiton. Deci, jos orice, absolut orice produs textil. Bărbații oricum nu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
câte unul. O femeie mai iute în mișcări, pentru câteva secunde se desprinse din ceata de suflete flămânde, îl ajunse din urmă, cu o mișcare rapidă îi luă mâna, i-o lipi de burta rotundă pe jumătate acoperită de niște țâțe uscate ce-i atârnau până aproape de buric și, cu un glas slăbit îi șopti chiar lângă ureche: "bida-ruuu!", "bida-ruuu!," ceea ce înseamnă: "vrem mâncare!", "vrem mâncare!". Era chiar femeia lui principală și avea în pântece o altă ființă, ce trebuia să
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
se opintea să-și apere mama, l-au bătut În baionetă pe canatul ușii: cum Înțepi fluturii cu acul În insectar, Închipuiește-ți, cei cu efectul de care vorbeai mai Înainte. Apoi, când s-au plictisit de muiere, i-au tăiat țâțele și capul. Când să plece, au trasat pe perete o cruce sârbească și vorbele: Șobolani ustași. Tăcere. Faulques a căutat zadarnic ochii interlocutorului În lumina roșietică ce-i Încadra fața. Glasul care istorisise era obiectiv și liniștit, ca și cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
legată; lene; leu; liniște; luptă; mamifer; medicină; mică; miel; milky-way; mizerie; moale; mov; murg; natură; neajutorare; neplăcut; ogradă; orătanie; pasc; pătată; pete; picioare; plajă; fosta prietenă; privire; prostie; resturi; roșie; roz; rumegă; sfînt; sîrbu; sursă; sursă de hrană; teacă; tristă; țîță; țîțe; uger; unică; uriaș; urîtă; văcar; vale; viața la țară; viață; vietate; Viorel; vițică; voastră; zbiară (1); 800/154/43/111/0 val: mare (322); apă (179); ocean (18); undă (13); plajă (10); albastru (8); tsunami (8); puternic (7); spumă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lene; leu; liniște; luptă; mamifer; medicină; mică; miel; milky-way; mizerie; moale; mov; murg; natură; neajutorare; neplăcut; ogradă; orătanie; pasc; pătată; pete; picioare; plajă; fosta prietenă; privire; prostie; resturi; roșie; roz; rumegă; sfînt; sîrbu; sursă; sursă de hrană; teacă; tristă; țîță; țîțe; uger; unică; uriaș; urîtă; văcar; vale; viața la țară; viață; vietate; Viorel; vițică; voastră; zbiară (1); 800/154/43/111/0 val: mare (322); apă (179); ocean (18); undă (13); plajă (10); albastru (8); tsunami (8); puternic (7); spumă (7
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fie, nu cum îi arătăm noi că sînt... Gh. P. doi: Ascultă, Gh. Popescu numărul zero zero zero, după atîția ani am aflat și eu că teatrul nu e un cabinet de operații estetice... fă-mi nasul mai mic..., sau țîța mai mare..., ci o clinică de mare chirurgie... și se operează pe suflet... și doare... Cine rezistă, bine..., cine nu, nu... Foarte bine!" Să-și cumpere o oglinjoară, să se uite în ea... și să trăiască fericit pînă a adînci
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
colț de masă / Șade Ion, Sânt-Ion, / L-al patrulea colț de masă / Șade Maica Preacurată, / C-un fiuț micuț în brațe, / Fiu-ncepe a scânci: / Taci, fiule, nu scânci, / Că maica ție ți-a da/ Două mere, / Două pere, / Două țâțe mugurele / Și maica ție ți-o da / Măturiță de d-aur / Să mături cerul de nori / Și pământul de neguri. / Și cheile raiului / Din fundul paharului."134 Această simbolistică a mărului apare și în colindele bucovinene: "La portița raiului / Șede
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ierbii; sentimentul verii este tot al focului: Când soarele coboară prin vii cu struguri plini,/ lăsându-și leneș lapții de foc peste ciorchini". Sentimentul toamnei este legat de flacăra belșugului, pregătind semințele ce vor purta în nări "văpaia stinsă și-ncremenită-n țâțe". Ceea ce dă originalitate pastelului, deși muzica versurilor pleacă de la modele, este tocmai arderea ca soroc al creșterii în care respiră satul cu toată viața lui desfășurată calendaristic. La Ion Horea, focul nu este o jubilație, o stare frenetică de trezire
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în folclor, deși problematica rămâne aceeași: moartea, nostalgia depărtării, soarta, iubirea. Formula estetică este expresionistă. George Alboiu nu este un poet expresionist propriu-zis, dar imaginile lui creează relații cu cosmicul. "Iată-ne întinși, unul de altul/ Nu ne putem ascunde: țâțele tale două gemene turnuri, genunchiul meu ridicat/ Stâlpul de lacrimi de care se reazimă/ învingătorul, acela care-și termină sufletul/ luminând înălțimea unei singure morți". Să ne naștem în univers, dar să murim pe pământ, aceasta este marea taină și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
același timp, fructele au ceva din senzualitatea femeii; piersicile au pleoapele umflate de somn, "ca de o tainică dorință", sarea foșnește senzual, piperul este subțire și isteric, fesa femeii este ca o piersică coaptă, în loc de ochi, ea poartă căpșuni și țâțele sunt înțepate de tăuni. Poetul este un rafinat al gusturilor și al emanațiilor olfactive, stimuli care îi dau beții și posibilitatea evadării: și deodată somnul pe frunte, ca o "pată" îl va trece dincolo, în lumea lui. Ca și Ilarie
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și buni. Imagini kafkiene tulbură dimensiunile clare ale lumii: "Creșteau cât patru într-un an/ și scoși apoi spre vin pe mesele comune,/ copți grași cu usturoi, s-au dovedit duhnind,/ Pleoștiți la gust și fără nici o sevă/ ca și cum molfăi țâța unui mort." Ni se înfățișează o viață stranie, în care pruncii universului sug laptele mamei lor amestecat cu ură și sudoare ("Laptele"). Într-o parabolă ca "Pe câmp", tinerii care pleacă să-nfrunte destinul vor fi înfrânți " Când apare în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]