2,363 matches
-
partea conștientă a poporului" (Cornea, 1973, p. 203). Exprimarea este, desigur, puternic eufemistică. Translatată într-un limbaj mult mai direct, în care "partea conștientă a poporului" este echivalată cu nobilimea, devine univoc că "națiunea" este boierimea, granițele conceptului neincluzând și țărănimea. Totuși, din acest moment înainte, concepția populară a națiunii avea să înlocuiască ireversibil înțelegerea elitară a națiunii drept categoria privilegiată a nobililor. Pe durata întregii primei jumătăți a secolului al XIX-lea, centrul de gravitate al discursului didactic l-a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
planul unității spirituale. Adevărata moștenire lăsată posterității de Mihai Viteazul nu a fost nici politică, nici națională ori socială (faimoasa "legătură" a lui Mihai prin care a legiferat iobăgia în Transilvania probează că principele nu a fost interesat de emanciparea țărănimii românești), ci eclezială: "Favorizarea elementului romănesc s-a făcut în direcția culturală, în biserică. A scutit pe preoți de sarcinile servile. [...] A legat întreaga biserică ardelenească de Târgoviște, legătură care a rămas și după el" (Floru, 1923, p. 120). Prin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
juridice ale noii orânduiri sociale. Procesul a continuat prin reforma învățământului din același an, urmată în 1949 de lansarea programului de colectivizare a agriculturii (proces ale cărei momente critice, configurate în jurul ofensivei statale și rezistenței țărănești au făcut subiectul studiului Țărănimea și puterea, coordonat de D. Dobrincu și C. Iordachi, 2005) (Constantiniu, 2011, p. 467). Destructurarea vechii orânduiri și structuri sociale și economice a fost acompaniată de eliminarea opoziției politice. În stânga eșichierului politic, PCR (care și-a refedinit identitatea nominală din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
acest eveniment: dacă în lungul secol al naționalismului românesc a prevalat expresia "părăsirea Daciei Traiane", acum se glisează către formula "eliberarea Daciei" de "stăpânirea romană" (Roller, 1952, pp. 47, 41). În timp ce stăpânitorii dădeau bir cu fugiții din calea năvălirilor barbare, țărănimea săracă, plebea și sclavii rămân locului. În formule triumfaliste, considerate pesemne tocmai potrivite pentru a-i impresiona pe copiii din clasele elementare, autorii anonimi ai manualului de Istoria și geografia RPR (1950) trâmbițează, mesianic, marea liberare: "Stăpânii au plecat! În
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istoriografia comunistă. Evacuând orice urmă de naționalism și distrugând statutul hiperbolic al figurii istorice a lui Mihai Viteazul, istoriografia rolleriană a oferit cea mai critică imagine a epocii din jurul anului 1600, a protagoniștilor umani (Mihai), a actorilor săi colectivi (boierimea, țărănimea) și a raporturilor dintre aceștia, o imagine direct inspirată din istoriografia critică a interbelicului românesc. S-ar putea pleda cazul pentru cea mai demistificată frescă istorică a perioadei, evenimentelor și actorilor realizată până la momentul respectiv. Cu toate acestea, tentația mitică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
măsurile anti-unitate, Unirea cu Roma săvârșită la 1700 este denunțată ca un act de pe urma căruia au profitat doar prelații care au încheiat tranzacția religioasă. "Unirea și privilegiile acordate conducerii bisericii urmăreau atragerea ei ca sprijin în menținerea mai departe a țărănimii în stare de iobăgie" (p. 108). Nimic despre rolul Bisericii Unite în emanciparea națiunii țărănești a românilor din servitudinea în care era ținută în regimul constituțional al Transilvaniei, nici despre rolul acesteia în cristalizarea conștiinței naționale la românii ardeleni. Singura
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
marcând "destinul său istoric" caracterizat prin lupta "plină de sacrificii pentru libertate și unitate, pentru dreptul de a fi stăpîn în propria țară" (p. 29). În lipsa existenței proletariatului, a cărui apariție a fost determinată istoric doar de izbucnirea revoluției industriale, țărănimea este creditată ca forța progresistă care a propulsat țara în direcția eliberării naționale și a unificării românității: "țărănimea a dus greul bătăliilor împotriva cotropitorilor străini, pentru unirea țărilor române, pentru cucerirea independenței de stat, pentru închegarea statului unitar român" (p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fi stăpîn în propria țară" (p. 29). În lipsa existenței proletariatului, a cărui apariție a fost determinată istoric doar de izbucnirea revoluției industriale, țărănimea este creditată ca forța progresistă care a propulsat țara în direcția eliberării naționale și a unificării românității: "țărănimea a dus greul bătăliilor împotriva cotropitorilor străini, pentru unirea țărilor române, pentru cucerirea independenței de stat, pentru închegarea statului unitar român" (p. 31). Totuși, odată cu dezvoltarea capitalismului, povara luptei revoluționare a fost preluată de proletariat, care devine nu numai "purtătorul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
caracterul social și aspectul național" al "răscoalei populare" (Daicoviciu et al., 1984, pp. 216, 213). Momentul protocronist este și el vizibil, manualul subliniind "răsunetul european al răscoalei", diplomația europeană reținând "caracterul românesc și țărănesc al mișcării", precum și hotărârea cu care "țărănimea s-a ridicat împotriva asupririi sociale și naționale" (Daicoviciu et al., 1984, p. 217). Antagonismul clasial între țărani și nobili este îmbogățit prin adăugarea antagonismului etnic dintre români și maghiari. Semantica pur clasială a conflictului este astfel combinată cu semantica
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
principelui Sigismund Báthory (Paternitatea unei idei politice: unirea Transilvaniei cu Țara Românească și Moldova). Acta Transylvanica. Anuarul Centrului de Istorie a Transilvaniei, vol. I, 17-42. Djuvara, N. (2008). Există istorie adevărată? București: Humanitas. Dobrincu, D. și Iordachi, C. (coord.). (2005). Țărănimea și puterea: procesul de colectivizare a agriculturii în România (1949-1962). Iași: Polirom. Docea, V. (2010). History, Ideology and Collective Memory. Reconstructing the Identities of Timișoara by Means of Monographies and Street Names during the Communist Regime (1947-1989). Acta Universitatis Sapientiae
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Iași. Începe să scrie teatru în 1902, iar cu sprijinul lui G. Ibrăileanu, aflat la direcția Teatrului Național, în stagiunea 1903-1904 i se reprezintă comedia într-un act Un manifest studențesc, care repurtează un succes ieșit din comun, și Deputatul țărănimii, piesă ce aborda problema țărănească într-un spirit atât de critic, încât după primul spectacol e scoasă de pe afiș la intervenția poliției și autorul nevoit să plece temporar din oraș, întrerupându-și și studiile. Venit, după obținerea licenței în drept
VALJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290417_a_291746]
-
o versiune în franceză (La Question dynastique en Roumanie), și, reunind o serie de articole din „Adevărul”, în La Fin d’une monarchie (1890). Cu o intransigență spectaculoasă, V. denunță corupția partidelor politice, condițiile mizere din armată, erorile justiției, exploatarea țărănimii. El își propune să dezmintă ideea propășirii (economice, culturale etc.) sub domnia regelui Carol I, la adresa căruia alcătuiește adevărate diatribe, cu vervă și cruzime de pamfletar. Admirator al lui C.A. Rosetti, deplânge declinul și pervertirea idealurilor pașoptiste și sancționează
VENTURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290486_a_291815]
-
VIITORUL SOCIAL, gazetă apărută la București, săptămânal, între 11 și 25 octombrie 1931, cu scopul apărării „intereselor proletariatului și ale țărănimii din România”. Colaborează cu articole Al. Sahia (Tragedia învățătorilor, Făcătorul de papuci), Petre Pandrea (Politica păcii, Țărănimea) și N. Tatu (Marx și Engels). Rubrica „Literatură - teatru” este semnată de Haig Acterian (Cinema în Rusia nouă, Pasivitatea spectatorului de teatru azi
VIITORUL SOCIAL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290565_a_291894]
-
VIITORUL SOCIAL, gazetă apărută la București, săptămânal, între 11 și 25 octombrie 1931, cu scopul apărării „intereselor proletariatului și ale țărănimii din România”. Colaborează cu articole Al. Sahia (Tragedia învățătorilor, Făcătorul de papuci), Petre Pandrea (Politica păcii, Țărănimea) și N. Tatu (Marx și Engels). Rubrica „Literatură - teatru” este semnată de Haig Acterian (Cinema în Rusia nouă, Pasivitatea spectatorului de teatru azi). O corespondență din Berlin despre demonstrațiile de stradă provocate de premiera filmului Im Westen nichts Neues (pe
VIITORUL SOCIAL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290565_a_291894]
-
tipărindu-se abecedarele pentru școlile de adulți, iar la nivelul ei coordonându-se activitatea bibliotecilor pe plan național. Demersurile tuturor spiritelor luminate de la începutul secolului XX1 s-au înscris în acțiunea de culturalizare a poporului și de ridicare economică a țărănimii, inspirate fiind de curentele poporanist și sămănătorist. Exemplul danezului Grundvig - care a reușit, prin ridicarea nivelului de cultură al țăranilor, să obțină progrese uimitoare în afirmarea spiritului și a națiunii daneze, acesta instituind la nivel național școli superioare țărănești - îi
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
rețea pentru educația populară în care rolul de căpătâi să-l aibă universitatea, determinată să acționeze dincolo de zidurile ei. În aceeași perioadă, au funcționat o serie de universități țărănești, ale căror obiective și programe de studiu răspundeau nevoilor educaționale ale țărănimii, vizând răspândirea sistematică a științei, literaturii și artelor în rândul maselor. Toate aceste instituții s-au bazat pe experiența țărilor nordice (în special Danemarca și Suedia), urmărindu-se și chiar reușindu-se adaptarea acestora la specificul satului românesc și la
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fiind un factor de progres moral, civic, economic și cultural (Neculau, 2004, p. 199). Putem concluziona că această a doua perioadă (cu apogeul în perioada interbelică) a reprezentat un moment de vârf în ceea ce privește universul rural, acțiunile întreprinse ducând la culturalizarea țărănimii, la vitalizarea educației sătești. De remarcat este optimismul care îi caracteriza pe intelectualii români din această perioadă, credința lor extraordinară în capacitatea de regenerare a poporului român, de a participa la ridicarea societății prin cultură și educație, la luminarea culturală
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
tipărindu-se abecedarele pentru școlile de adulți, iar la nivelul ei coordonându-se activitatea bibliotecilor pe plan național. Demersurile tuturor spiritelor luminate de la începutul secolului XX1 s-au înscris în acțiunea de culturalizare a poporului și de ridicare economică a țărănimii, inspirate fiind de curentele poporanist și sămănătorist. Exemplul danezului Grundvig - care a reușit, prin ridicarea nivelului de cultură al țăranilor, să obțină progrese uimitoare în afirmarea spiritului și a națiunii daneze, acesta instituind la nivel național școli superioare țărănești - îi
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
rețea pentru educația populară în care rolul de căpătâi să-l aibă universitatea, determinată să acționeze dincolo de zidurile ei. În aceeași perioadă, au funcționat o serie de universități țărănești, ale căror obiective și programe de studiu răspundeau nevoilor educaționale ale țărănimii, vizând răspândirea sistematică a științei, literaturii și artelor în rândul maselor. Toate aceste instituții s-au bazat pe experiența țărilor nordice (în special Danemarca și Suedia), urmărindu-se și chiar reușindu-se adaptarea acestora la specificul satului românesc și la
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fiind un factor de progres moral, civic, economic și cultural (Neculau, 2004, p. 199). Putem concluziona că această a doua perioadă (cu apogeul în perioada interbelică) a reprezentat un moment de vârf în ceea ce privește universul rural, acțiunile întreprinse ducând la culturalizarea țărănimii, la vitalizarea educației sătești. De remarcat este optimismul care îi caracteriza pe intelectualii români din această perioadă, credința lor extraordinară în capacitatea de regenerare a poporului român, de a participa la ridicarea societății prin cultură și educație, la luminarea culturală
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
slăbiciunea celui din urmă. Ar fi putut fi convinși țăranii români sau măcar preoții lor să se ridice „pentru națiune”, dar Împotriva Împăratului? O asemenea opțiune putea fi, eventual, la Îndemâna unor intelectuali mai sofisticați, dar lipsește complet din mesajele adresate țărănimii. Revenind la circulara din 6 iunie, trebuie subliniat și faptul că mesajul ei „pro-imperial” putea fi interpretat de vicarul Pop XE "Pop" și de enoriașii săi În funcție de propriile lor afilieri politice, care Începeau deja să se contureze și care se
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
lumii lui Horea XE "Horea" ”, fixându-și memoriile pe hârtie. Este cazul lui Jankovits Miklós, al lui Bajesdi Vitán Sándor XE "Sándor" și Göttfy Borbála. La un anumit nivel de lectură, lucrările respective transmit viziunea autojustificativă a nobilimii, În raport cu ridicarea țărănimii și reprimarea acesteia, ca și cu politica lui Iosif al II-lea XE "Iosif al II-lea" . În pofida tensiunilor existente Între tradiționalismul nobilimii și reformismul imperial, imaginea potrivit căreia Împăratul ar fi responsabil, cel puțin parțial și indirect, de izbucnirea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
repetare a ceea ce s-a Întâmplat la 1437, În timpul lui Doja Secuiul sau cu ocazia intrării lui Mihai Viteazul XE "Mihai Viteazul" În Transilvania, dovedind Încă o dată pericolul pe care Îl reprezintă aplecarea spre răzvrătire a românilor, dar și a țărănimii, În ansamblul ei. Se justifică astfel Încă o dată necesitatea vigilenței și a măsurilor de prevenire, prin reprimare și pedepse exemplare, a unor tulburări care pot reapare oricând. Un asemenea raționament va motiva Încă o dată represiunea, pe coordonatele aceleiași mentalități și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
un gest disperat, dar căruia i se pot găsi explicații convingătoare. Cauzele sale ultime nu rezidă În felul de a fi al românilor, ci În natura stărilor sociale, aceste stări sociale nefericite fiind cele care au dus la pervertirea caracterului țărănimii române și la ororile răscoalei. După cum scrie istoricul maghiar, La fel ca toate celelalte revolte populare, și această revoltă a românilor a izvorât din defectuoasa alcătuire a relațiilor sociale. Acest popor gemea de secole sub povara samavolniciei, datorită căreia, după cum
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
justificate din punct de vedere moral. Filonul moralizator și raționalist al Aufklärung-ului nu poate accepta excesele, crima sau violența, indiferent de cine și În ce circumstanțe ar fi comise. Iar sentimentalismul romantic poate Îndrepta compasiunea istoricului nu doar Înspre suferințele țărănimii oprimate, ci În direcția oricăror suferințe și nedreptăți, fără a lua În considerare starea socială a victimelor. Dintre istoricii maghiari ai perioadei, Horváth Mihály oferă așadar perspectiva cea mai interesantă - originală și singulară - față de răscoala lui Horea XE "Horea" . Atât
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]