1,005 matches
-
Întunecate... Asta rămânea oricum dincolo de puterea sa, conform cărții tehnice, de 125 armăsari, nechezând toți a neputință sub capota Înfierbântată, cât timp ea rămânea mereu prea mică, prea iute, prea Îndepărtată. O dată, o singură dată, a Încolțit-o În interiorul unui țarc, convins fiind că nu mai avea scăpare, Îi simțea deja aroma pătrunzându-i prin filtrul de polen, Însă ea a zbughit-o dintr-un grajd alăturat și aproape că i-a atins portiera când a trecut pe lângă el claxonând vesel
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
tot mai lungi printre cireși în floare - bătrâni, de mână priviri materne - în fiecare mugur o nouă viață vrăbii ciugulind - repetiții timide la muzicuță hoinăreală-n parc - căile petalelor nebănuite drum prin Voroneț - de jur împrejur cerul tot mai albastru țarcul fără miel - cântecul învierii printre morminte sfârșit de mai - tot mai puține cireșe ispitind grauri
Note de prim?var? by Cristina Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83679_a_85004]
-
Scept, dacă Îl alungi din sat? - Cu ce să fie Philo deasupra mea? izbucni Scept, făcând bale la gură. Cu ce? Cu teama și cu lenea doar... Că uitați-vă și la porcii ăia mistreți pe care Îi ținem În țarcuri... Erau animale falnice, care puneau pe fugă un vânător netrebnic, iar acum? Nu mai sunt În stare nici să se ridice de jos, de cât seu au pe ele! Se târăsc prin țarcuri cu botul deschis, așteptând să le dăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
ăia mistreți pe care Îi ținem În țarcuri... Erau animale falnice, care puneau pe fugă un vânător netrebnic, iar acum? Nu mai sunt În stare nici să se ridice de jos, de cât seu au pe ele! Se târăsc prin țarcuri cu botul deschis, așteptând să le dăm să Îmbuce. Asta o să facă vorbele, Philo, și tu, Minos! O să ne Împorcească pe toți! Minos se Încruntă și făcu un semn scurt. Femeile și tinerii se repeziră să scoată berbecul din groapă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
le mai găsim. Uită-te la noi și-ai să Înțelegi, râse el. Erau slabi și mâncau gângănii de toate felurile. Aveau capre și țapi pe care-i târau după ei și pe care-i puneau să doarmă noaptea În țarcuri. Mai creșteau niște animale mari, cocoșate, cu gât lung și limbă băloasă. Animalele astea se adăpau rar, erau mai Înalte decât un om, iar ei le numeau cămile. Nu știau dacă ei se luaseră după cămile și beau foarte rar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
maidan pe care se aruncă gunoaiele. Se văd mai multe grămezi negre din care câteva fumegând. Poate că aici se aruncă boasca fierbinte care a rămas În cazan după extragerea alcoolului. Se aud talăngi și zgomote de oi Închise În țarc. Bușituri surde, behăit de miei care și-au rătăcit mama și vor să se apuce de supt acum, pe Întuneric. Trebuie să lași În dreapta țarcul și saivanul cu cele aproape două sute de oi ale omului care e și proprietarul cazanului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
rămas În cazan după extragerea alcoolului. Se aud talăngi și zgomote de oi Închise În țarc. Bușituri surde, behăit de miei care și-au rătăcit mama și vor să se apuce de supt acum, pe Întuneric. Trebuie să lași În dreapta țarcul și saivanul cu cele aproape două sute de oi ale omului care e și proprietarul cazanului. Te gândești că, poate, și În 1939 cazanul de țuică al acestui sat se afla tot aici și că oile, pe atunci ale altcuiva, behăiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
calcă pe nervi și pe noi, nu doar pe voi, spuse Henry, înfulecând cu poftă. De exemplu, ne-au distrus comerțul cu carne de vițel. Era adevărat: cei mai mari producători angrosiști de carne de vițel renunțaseră de curând la țarcurile lor înguste și reveniseră la curțile cu paie. Reacționând la presiunea publică, directorul general recunoscuse că sistemul intensiv era „respingător din punct de vedere moral“. — Eu voi continua să folosesc țarcuri, spuse Dorothy. În fond, putem încă să-i exportăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
angrosiști de carne de vițel renunțaseră de curând la țarcurile lor înguste și reveniseră la curțile cu paie. Reacționând la presiunea publică, directorul general recunoscuse că sistemul intensiv era „respingător din punct de vedere moral“. — Eu voi continua să folosesc țarcuri, spuse Dorothy. În fond, putem încă să-i exportăm. Și în plus, ce-i cu sentimentalismul ăsta stupid față de viței? Sunt cele mai împuțite animale. Dacă nu le dai nimic de băut câteva zile, știi ce fac? Încep să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Embriotomie. S-a descoperit că purecii vii pot fi extrași din burta mamei moarte în condiții aseptice pentru a se alcătui ceea ce se va numi „turma cu îmbolnăviri minime“. 4. MUȘCAREA COZII ȘI GUSTUL DE VIER: Purceii înțărcați transferați în țarcuri aglomerate manifestă curând un comportament agresiv, cel mai evident exemplu fiind mușcarea cozii. „Gustul de vier“ este acel gust neplăcut puternic pe care, afirmă unii măcelari (și anume cei din lanțurile de supermarketuri), îl are carnea porcilor masculi. SOLUȚII: Tăierea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
dori să pătrundă în sfera religiei, deși se pretinde doar creștin botezat, nu și practicant. A citit și recitit epistola Sf. Pavel despre credință, iubire și speranță, dar nu a făcut efortul de a căuta și defini aceste valori dincolo de țarcul îngust al propriei gândiri. I-a venit mult mai ușor să trăiască dragostea pentru Teodora, la modul cel mai concret cu putință (și, evident, pe cât l-au ajutat... puterile nota mea). Totuși, trebuie să recunoască, toate momentele de bucurie petrecute
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
a vrut să-i dea și moșul Îl amenințase că-l bate din nou. Băiatul luase carabina din bucătărie și când moșul Încercase să intre cu forța-n hambar Îl Împușcase, și când s-au Întors l-au găsit În țarc, mort de-o săptămână, Înghețat și câinii mâncaseră din el. Ați Învelit Într-o pătură ce mai rămăsese din bătrân, l-ați urcat pe-o sanie și l-ați prins cu frânghiile, și băiatul te-a ajutat și ați pornit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
el spre mantinelă, apoi ieșiră pe poartă și, trecând prin tunelul de sub tribune, Îl duseră la infirmerie. Îl Întinseră pe o haină și unul dintre ei se duse după doctor. Ceilalți se-nvârteau pe-acolo. Doctorul veni În grabă din țarcul unde până atunci tot cususe la caii picadorilor. Trebui să se oprească și să se spele pe mâini. Din tribuna de deasupra se auzeau o mulțime de strigăte. Maera simți cum totul se face mai mare și mai mare, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
nu-și mai aduce aminte de tine. — Am ce arăta. — M-am oferit să te bag mâine noapte. După ce ies clovnii, intri cu tânărul Hernandez și poți ucide doi tauri noi. — Ai cui sunt? — Nu știu. Ce mai rămâne prin țarc. Ăia pe care n-o să-i accepte veterinarii ziua. — Nu-mi place să țin locul cuiva. — Păi, poți să accepți sau nu, spuse Retana. Se aplecă peste niște hârtii. Nu mai era interesat. Vaga Înduioșare pe care o simțise când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
niște puști buni, spuse Hernandez. Era foarte vesel. Mai fusese băgat În două nocturne și Începuse să stârnească ceva interes În Madrid. Era fericit să știe că lupta va Începe În câteva minute. — Unde-s picadorii? Întrebă Manuel. — Sunt În țarcul din spate, se ceartă pe caii frumoși, zâmbi Hernandez. Catârii pătrunseră-n goană prin poartă, trăgând În pocnete de bice și clinchete de clopoței taurul tânăr al cărui trup ară o brazdă În nisip. Se grupară pentru paseo imediat ce trecu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Manuel și Hernandez erau primii. Imediat În spate erau tinerii din cuadrillas, cu capele grele Înfășurate pe brațe. În spate erau cei patru picadori, urcați pe cai, ținându-și sulițele cu vârfuri de oțel Îndreptate-n sus În semiântunericul din țarc. — Mă-ntreb de ce nu ne-o da Rentana destulă lumină ca să vedem mai bine caii, spuse un picador. Știe că ne e mai bine dacă nu vedem prea clar mârțoagele astea, răspunse alt picador. — Gloaba pe care stau abia mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
abia mă ține-n spate. Ei bine, până una-alta, sunt cai. — Sigur, sunt cai. Vorbeau În Întuneric, călare pe caii lor slăbănogi. Zurito nu zicea nimic. Își luase singurul cal bun din tot lotul. Îl Încercase Învârtindu-l prin țarc și calul răspunsese și la pinteni, și la recompensă. Îi scosese bandajul de pe ochiul drept și tăiase corzile cu care-i fuseseră legate urechile strâns la bază ca să nu audă. Era un cal bun, puternic, care se ținea bine pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
patru picioare când ieși la lumină, apoi atacând În galop, mișcându-se lin Într-un galop rapid, tăcut, dacă nu luai În seamă șuieratul care-i ieșea din nările largi când ataca, fericit să fie liber după ce fusese ținut În țarcul Întunecos. Undeva În primul rând de scaune, ușor plictisit, aplecându-se În față ca să se sprijine de bordura de ciment din dreptul genunchilor, criticul suplinitor de lupte cu tauri al ziarului El Heraldo scrijeli: „Campagnero, Negru, 42, a năvălit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
acordeon și alte instrumente pentru Întregul pavilion și toată lumea era veselă și răsuflările acordeonului și clopoțeii și toba umplură coridorul. În acel pavilion era un călăreț de rodeo care, Într-o după-amiază fierbinte și prăfoasă, sub privirile mulțimii, ieșise din țarc călare pe Midnight, și acum avea spatele rupt, iar când avea să se Însănătoșească destul cât să iasă din spital urma să-nvețe să lucreze-n piele și să tapițeze scaune. Mai era un dulgher care căzuse de pe o platformă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
șinele tramvaielor și firele troleibuzelor se răreau, se mai auzea câte un câine lătrând. Mergeau tăcuți în această îmbrățișare piezișă, oarecum grăbindu-se să lase restul lumii în urmă. Ajunseră aproape de lizieră, unde, dincolo de copaci, începea câmpia. Iar acolo, în țarcul lor de sârmă împletită, ghemuiți ca într-o pândă lipsită de țintă, unii cu capetele lăsate într-o rână, cu cozile strânse dedesubt, alții cu elitrele căzute, zăceau cu dinții tociți, cu ghearele trase în teacă, cu articulațiile înțepenite, monștrii
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
din tren... Poți să numeri amfibiile... Apoi se suci pe călcâie, căutând un scaun pe care s-o poftească. Ea ședea pe jos, ghemuită. Erau strânși unii în alții, ațipeau cu capetele rezemate de umerii celorlalți, ca oile strânse în țarcuri. Atât cât se putea ațipi între două năvăliri cu bocancii și bastoanele de cauciuc. Erau scoși câte opt... „Poate ne împușcă“, spunea unul. „Ne duc la zid și ne împușcă tot câte opt...“ „Nu ne împușcă“, zicea altul, „pe unii
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
alunecare (skid) ȘI Stelaj (rack) RK Sticlă cilindrică neprotejată BO Sticlă cilindrică protejată BQ Sticlă sferică neprotejată BS Sticlă sferică protejată BV Sticluță de medicamente VI Sucala, vârtelniță, mosor, bobina, sul RL Tabla SM Tabla în baloți, mănunchi, legătură SZ Țarc (îngrăditură) PF Țeava PI Țevi în baloți, mănunchi, legătură PV Tijă RD Tije în baloți, mănunchi, legătură RZ Tub TU Tub cu racord TV Tub deformabil TD Tuburi în baloți, mănunchi, legătură TZ Ulcior JG Valiză SU Pe al doilea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214221_a_215550]
-
mai orbil: dacă o muscă se întâmpă să le cadă în farfurie, nu fac caz de asta și o-nghit fără să le fie scârbă, cel mult zic oftând: "biata creatură mică pătrunsă într-o ditamai creatură". Prin grajduri, prin țarcuri siluiesc animalele să le satisfacă plăcerile, iar de-i privești în timp ce mulg caprele sau vacile e ca și cum ai asista la niște orgasme smintite, la spovedanii. Sigur că e mai bine să trăiești în odăile din palatele napolitane, căci legăturile cu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
francezii că ar fi ajutat oamenii din Stilo și împrejurimi. Dar este prea puțin probabil, de fapt răsculații nu aveau puști sau alte arme, decât cosoare și secere, și nu exista vreun ofițer să-i comande: ieșeau precum oile din țarcuri și se ofereau cu totul drept ținte. Francezii n-ar fi îngăduit un masacru atât de nebunesc dacă ar fi binevoit să-i ajute. Generale, nu cumva acum elogiezi armata franceză. Scuzați, era doar o chestiune tehnică, militară. Datorită mijlocirii
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
tendințe de ermetizare este Ion Iuga. El cântă satul, casa părintească, bunicii, "Cântărețul" (care amintește de "Laie Chiorul" lui Goga), dar ajunge curând la o poezie alambicată. Ion Iuga nu este un poet lipsit de talent: "ard vetrele ard/ În țarc mieii sunt semnul cerimii înalte/ mâinile rădăcini se preschimbă în arc/ prin sine asprului salt." Alexandru Miran, H. Grămescu, Ilarie Hinoveanu, Ion Murgeanu vor slăvi pe rând vegetația: ei vin cu imagini lubrice, într-o formulă incoloră, sau cuminți și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]