10,571 matches
-
se prea scrie la ziare. Mărțina aude Viața cum clocotește, cum curge bezmetica pe langă dansa. Nu îi pasă. Nu îi mai pasă! Ea își trăiește experiență solitara,- ca în naștere, ca în moarte. Singură. Numai degetele-i tremura sub țesătura de danteală fină. Mănușile o strâng, par a nu mai avea măsură potrivită. Ele, degetele, se agață cu disperare în reverul cămășii de mătasă naturală sută la sută. Pânză stă încordata, gata să se rupă. Mărțina nu își face probleme
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
despre ea, lumea. Care lume?? Mâinile sale, cu degetele prelungi și frumoase din naștere, încă mai tremura în mănușile din dantelă fină și roșie-roșie. O pereche de mănuși ieșite din modă, așezate una-n altă, sunt crucea stacojie pusă peste țesătura bluzei vaporoase și albe. Mărțina poartă mănuși la fiecare ocazie. S-a obișnuit cu ele că și cu o a doua epiderma. Semn de trufie, de nebunie?... Oricum i-ar spune unii sau alții, numai ea și doctorul Damian știu
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
cu trup și suflet, trectului. Bătrână a rămas pe poziție, în odaia cu tavan găurit și cu tapetul de mătasă transformat în flenduri de-a lungul pereților. Totul era scos din uz, gunoi pestilențial mustea împrejur. Moliile se îngrășau cu țesătura covoarelor de Buhara, cu țesăturile autentice și care, pe vremea comunismului ajunseseră un fel presuri, în care se împiedicau conțopiștii cu mânecuțe negre trase în elastic până la coate. Mărțina nu a făcut cine știe ce bani pe ciozvârta care i-a revenit
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
Bătrână a rămas pe poziție, în odaia cu tavan găurit și cu tapetul de mătasă transformat în flenduri de-a lungul pereților. Totul era scos din uz, gunoi pestilențial mustea împrejur. Moliile se îngrășau cu țesătura covoarelor de Buhara, cu țesăturile autentice și care, pe vremea comunismului ajunseseră un fel presuri, în care se împiedicau conțopiștii cu mânecuțe negre trase în elastic până la coate. Mărțina nu a făcut cine știe ce bani pe ciozvârta care i-a revenit din moșia generalului Sâmbure, dar
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
varului împrospătat chiar în vara trecută. Pentru ea nu contează dacă afară e soare sau este furtună. Lumea ei este ca și lăuntrica. Azi ploua peste colinele provinciei. În fosta basilică medievală, liniștea este și mai densă, moale că o țesătura de fetru veritabil. Mărțina privește pentru a nu stie câtă oră pereții, spațiul tixit de exponate care își așteaptă cumpărătorul și ziua licitației. Nici curatorul, nici paznicul nu o mai iau în seamă. S-au obișnuit cu femeia zânatica, care
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
asude pereții și fruntea oamenilor ghiciți în stranele foarte înguste. Plânge și își înghite lacrimile care ar putea să i se scurg pe obrajii cu pudra ,,Caron,,. Abia într-un tîrziu își șterge ochii și nasul, copilărește și direct cu țesătura mânușii. Prin plasa dantelei firave i se poate vedea pielea degetelor. Aproape curată, abia regenerata, epiderma își reintră în drepturi, se întinde de o parte și de alta a unghiilor date cu lac transparent. Mărținei Herseni i-a dispărut incertitudinea
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
este și prezența copiilor la târg, de exemplu, elevii Școlii din Moreni, județul Dâmbovița, expun icoane pe sticlă, păpuși în costume populare, iar Clubul Copiilor din Horezu încearcă să atragă clienții pintr-o varietate de produse lucrate în ateliere proprii: ceramică, țesături, covoare oltenești, împletituri din șiret de cânepă, costume populare din Oltenia, păpuși îmbrăcate în costume populare din zonă, suporturi de flori făcute din împletituri, batiste cusute pe pânză și etamină. Micii meșteșugari le oferă vizitatorilor și demonstrații de lucru la
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
motive geometrice. Ouăle sunt pictate în culori naturale, obținute din frunză de ceapă, coajă de stejar sau de nucă, culoarea preferată rămânând albastrul, deoarece în apropiere se află Mânăstirea Voroneț. Ochiul vizitatorului poate fi încântat și de varietatea și originalitatea țesăturilor, din zone diferite ale țării: covoare, ștergare, obiecte de îmbrăcăminte, lucrate în stiluri, materiale și culori felurite. Bogată și plină de semnificații este expoziția doamnei Nadu Antoneta din Bechet, județul Dolj, creator popular de covoare oltenești, țesute în război pe
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
să se sugereze gospodăria țărănească. Covoarele doamnei Nadu Antoneta sunt apreciate atât în țară, cât și în străinătate, prin participarea la târguri naționale și internaționale, în Europa, Japonia, Australia, Noua Zeelandă, Canada, America, Thailanda. Crăcană Rodica, Costești, Vâlcea, aduce la târg țesături în război, pe orizontală, gen scoarță oltenească. Firele lucrate cu suveica sunt din lână Țigaie sau Țigaie în amestec cu Țurcană, în culori naturale: gri, alb, negru, combinate cu bejuri în nuanțe de flori de tei, ceapă, cafea etc. Culorile
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
pietrene, Julia Jianu i-au dat muntelui două oglinzi! De atunci, muntele își înviorează cu rouă, ploaie ori cristale de gheață redingota îmbrădită, își scrobește gulerul dantelat și bătut cu stele sum bărbia granitică, își așează feșcheș jobenul vioriu din țesătură de cer și-o așteaptă cu dragoste pe Julia, căci muntele iubește în taină, cu iubire de luceafăr, trupul balerin și spiritul infinit, obrajii trandafirii, fruntea de lună și ochii de soare, picioarele din filon dăltuit, mijlocul pentru cingătoare de
JULIA JIANU. FRUMOASĂ ARTISTĂ MOLDOVEANCĂ PIETREANĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369428_a_370757]
-
scos decât foarte greu și o fiară neîmblânzită și cu multe capete, care se pregătește să înceapă războiul împotriva celui ce o hrănește. Așa cum viermele roade lemnul din care se naște, și rugina, fierul, stricând locul de unde provine, iar molia - țesăturile, la fel și vanitatea nimicește sufletul care o hrănește”. Vanitosul se înșală pe sine, socotind că este cineva, însă nu este nimic, deoarece se lasă stăpânit de mândrie din cauza slavei deșarte. Sfântul Ierarh Grigorie Teologul (329-390) spunea că „Vanitatea este
DESPRE LUCRUL DREPT ȘI NERUȘINAREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370602_a_371931]
-
câștigătorii desemnați, vor fi recompensați cu premii în cărți și diplome. Atribuirea premiilor va avea loc într-un cadru festiv, în data de 7 aprilie 2017. În categoria creațiilor plastice pot fi înscrise: • felicitări pe tematica Paștelui • mărțișoare confecționate manual • țesături • modelaje plastilină, lut, etc • picturi pe sticlă, lemn, hârtie, etc. • colaje • origami, etc., pe tematica primăverii și sărbătorii pascale. Nu se acceptă reproduceri ale unor imagini prestabilite (felicitări, ambalaje, etc), picturi sau desene pe imagini listate de pe internet, colaje realizate
EDIŢIA A LL-A de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2218 din 26 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370717_a_372046]
-
sublimele Poeme ale iubirii. În raport de cui slujește sau pe cine slugărește autorul, cuvintele sunt: golașe, peticite, șifonate, îmbrăcate sau preaîmpodobite. De asemenea toate cuvintele sunt croite perfect după chipul și asemănarea autorului. În funcție de adresa Destinatarului cuvintele îmbracă o țesătură fină din brocard, spirituală: teologică, filosofică sau poetică; o țesătură din mătase, literară: epică, lirică, dramatică, istorico-documentară și o țesătură grosolană din postav: maculatura de doi bani ori mâzgăliturile ingrate, profanatoare. Numai abordările frumoase și morale îmbogățesc Tezaurul spiritual al
VOCAŢIA SCRISULUI – POEMUL LIMBII ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370274_a_371603]
-
pe cine slugărește autorul, cuvintele sunt: golașe, peticite, șifonate, îmbrăcate sau preaîmpodobite. De asemenea toate cuvintele sunt croite perfect după chipul și asemănarea autorului. În funcție de adresa Destinatarului cuvintele îmbracă o țesătură fină din brocard, spirituală: teologică, filosofică sau poetică; o țesătură din mătase, literară: epică, lirică, dramatică, istorico-documentară și o țesătură grosolană din postav: maculatura de doi bani ori mâzgăliturile ingrate, profanatoare. Numai abordările frumoase și morale îmbogățesc Tezaurul spiritual al limbii noastre dacoromâne. Limba unei Națiuni definește și rostește crezul
VOCAŢIA SCRISULUI – POEMUL LIMBII ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370274_a_371603]
-
sau preaîmpodobite. De asemenea toate cuvintele sunt croite perfect după chipul și asemănarea autorului. În funcție de adresa Destinatarului cuvintele îmbracă o țesătură fină din brocard, spirituală: teologică, filosofică sau poetică; o țesătură din mătase, literară: epică, lirică, dramatică, istorico-documentară și o țesătură grosolană din postav: maculatura de doi bani ori mâzgăliturile ingrate, profanatoare. Numai abordările frumoase și morale îmbogățesc Tezaurul spiritual al limbii noastre dacoromâne. Limba unei Națiuni definește și rostește crezul ființei Neamului, iar sensul ei celebrează Taina teologico-liturgică a Ortodoxiei
VOCAŢIA SCRISULUI – POEMUL LIMBII ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370274_a_371603]
-
cu model floral, fondul fiind de culoarea cerului senin, iar florile din centrul plăcii în culori naturale. Pe un perete trona o oglindă generoasă, iar pe suporții metalici nichelați, atârnau prosoape mari, albe și pufoase, brodate cu monogramă hotelului pe țesătură. Pe cadă era lipită o bandă de hârtie cu un scris mare în albastru „dezinfectat”. Parcă intrase cei de la Sanepid să deratizeze baia! Era singurul lucru care contrasta luxului și bunului gust. Pe mijlocul camerei trona un imens pat din
CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370248_a_371577]
-
spice, asemenea celei care se face la biserică de Rusalii, reprezentând încununarea activității omului. „Instalația 1948/99” este făcută din vătale, 1948 reprezintă anul confecționării vătalelor, iar 99 este numărul casei socrului său. Altă instalație se numește „Înălțarea.” Pe o țesătură de cânepă albă, cu dimensiunile de 2,5 metri lungime și 0,80 metri lățime a prins mai multe sculuri de cânepă împletite între spete, lopățele cu găuri, la capătul terminal suveici, cu diverse obiecte folosite la țesut. O altă
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
de pe masa de alături și o umplu cu tutun apoi o aprinse pufăind cu plăcere și privind cu atenție vălătuci de fum și ofta resimțind o profundă stare de singurătate. Din stradă,glasul colindătorilor ajungea până la el aruncandu-l în țesătura amintirilor. -Copilăria zise el privind dânsul flacărilor,copilăria e atat de minunată în timpul sărbătorilor de iarnă și doar la bătrânețe realizezi că ai piredut suplețea plăceri de a fi copil.Îmi amintesc cum în copilărie ne adunăm toți tineri de pe
STAND DE VORBĂ CU TĂCEREA.... de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352773_a_354102]
-
mai sărac Și nici o strălucire nu mai este. Le chem. Din alte timpuri, cu mult dor Și le revăd precum odinioară; În amintiri își au făgașul lor, De pretutindeni vin și mă-mpresoară. Dar pasul fără zgomot și sfios, Ca țesătura să nu se destrame ... Se cerne amintirea-n strat pufos, Precum s-ar cerne nevăzute scame. Ci chipul dăltuit în dură stâncă Ne-ndeamnă cu blândețe, hotărât, Să tragem noi o brazdă mai adâncăm - Un neam ce nu se lasă
BRAZDĂ ADÂNCĂ DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354309_a_355638]
-
mai sus de al nouălea cer și cel mai important fi tu atunci cand deschizi ochii mici de somn, atunci când ieșiți în oraș cu prietenii lui sau atunci când ai ceva pe suflet, lasă-l să iți afle misterele, să descoase acea țesătura care îți umbrește adevărata față, el te va iubi mai mult pe zi ce trece, pe an ce trece, o viață întreagă. Prietena dragă, noi, femeile, suntem adevărați călăuzitori ai bărbaților, aceasta ne este firea și ei sunt conștienți de
PARTEA II) de DIANA ILIA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354296_a_355625]
-
reîntoarcerea la înțelepciune, la lecție, așa cum se obișnuia în pictura europeană la începutul Renașterii, dominată de acea insolubilă confruntare între conștiința critică și existența tragică. A doua problemă (formală) ține de ispita nebuniei, de o profuziune a sensurilor, a unei țesături de semnificații care riscă să-și piardă figura printr-un exces referențial, și care implică o privire mijlocită, răbdătoare, de analist. A treia problemă (epistemică) se leagă de recursul la știință, vădit în opera niramiană, și ale cărei cicluri sunt
LECŢIA LUI EINSTEIN de DAN CARAGEA în ediţia nr. 862 din 11 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354316_a_355645]
-
inimii; / și din nou despre noi, / plimbarea în interior printre / rafale de gloanțe oarbe, / ninsoare din umbră ciuruind tăcerea. - „Din nou despre noi”. Autoarea nu ezită în a-și radiografia visele, emoțiile, trăirile, spaimele și bucuriile cu sinceritate dezarmantă, îmbrăcând țesătura ideatică într-un dramatism metaforic propriu: Iubirea renăscând de sub nămeți / înspăimânta topitele-i pupile. / e timpul vrăjitor, sau nu mai știm / trecutul descifra printre argile? / Se-ntoarce ceasul singur în ajun, / mi-e greu să mai deschid din verde ochii
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
spațiul virtual Și-a devenit atât de uzual Al nostru dialog spre armonie. În vers cu ritm, și rimă, și măsură, Mi-ai fost un ghid în ale prozodiei, Să pot să dau un farmec poeziei, În foarte complicata-i țesătură. De-aceea-ți mulțumesc prin versu-acest Modest omagiu în fraternitate Iar versul tău va fi-n eternitate Căci e-n perfecțiune manifest! Sărutul meu frățesc pe a ta frunte Și virtual, pe slova ce-o creezi E un simbol și ai putea
CAMELIA de NELU PREDA în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353922_a_355251]
-
sa. Și, în timp ce vorbea despre sine, bătrânica se învârtea în jurul lui, abia atingându-i fruntea cu vârful degetelor, o dată, la fiecare înconjur făcut. Să se tot fi învârtit de vreo sută de ori - după cât numărase el - când simți cum toată țesătura aia din fire ce-l strânsese în crisalidă se deșiră. Respiră ușurat, aruncând tot năduful adunat de nevedere. Oftă prelung și bătrâna. Acum veni dinspre ea o adiere aducând a izmă și a busuioc. El se înfioră tot de mireasma
ICONARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353962_a_355291]
-
financiară: avem aici și o investiție simbolică. Identitatea românească s-a definit în bună parte prin credință, prin Biserică. Și în prezent, identitatea religioasă este un liant puternic al societății românești: ea creează solidarități comunitare și contribuie astfel la consolidarea țesăturii sociale, atât de destrămată după o perioadă de tranziție chinuitoare. Dar, pentru că am vorbit atât de mult despre finanțarea lăcașurilor de cult de către stat, țin să vă mai spun un lucru: bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte de anul acesta
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ [Corola-blog/BlogPost/352928_a_354257]