4,715 matches
-
de ta Kabylie, Rappelle-moi leș anges... Charmante ballerine, Bouge, bouge ton joyeux dos ; Fait sauter la poitrine Me rendre plus heureux ! Fait voir, la belle fille, Țes bras pleins de bijoux ! C'est ta peau qui brille... Je rêve de țes bisous ! Tu me fais tânt souffrir, Plus que tous mes chagrins ! Je t'aime jusqua’à mourir ; C’est țoi mon vrai destin... ---------------------------------------- Dansează, frumoasa față; Ia-ți salul cu ciuciuri! Pe ritmuri kabile mă poartă... Că îngerii să mă
DANSEAZÃ, FRUMOASÃ FATÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366904_a_368233]
-
de vedere a potențialității, ea există în totalitate de la început și bine făcută. Rep.: Ce spune Biblia despre apariția unei noi ființe umane? Actorul Marcel Iureș recita câteva versete din Psalmul 139. “Tu mi-ai întocmit rărunchii, Tu m-ai țesut în pântecele mamei mele: Te laud că sunt o făptura așa de minunată. Minunate sunt lucrările Tale, si ce bine vede sufletul meu lucrul acesta! Trupul meu nu era ascuns de Tine, când am fost făcut într-un loc tainic
CE NUME I-AI DA COPILULUI TAU NENASCUT ? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366829_a_368158]
-
în pântecele mamei mele: Te laud că sunt o făptura așa de minunată. Minunate sunt lucrările Tale, si ce bine vede sufletul meu lucrul acesta! Trupul meu nu era ascuns de Tine, când am fost făcut într-un loc tainic, țesut în chip ciudat, ca în adâncimile pământului. Cand nu eram decât un plod fără chip, ochii Tăi mă vedeau; și în cartea Ta erau scrise toate zilele care-mi erau rânduite, mai înainte de a fi fost vreuna din ele. Cât
CE NUME I-AI DA COPILULUI TAU NENASCUT ? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366829_a_368158]
-
tata a pregătit căruța, a umplut-o cu lemne de foc, ciocănei de la știuleții de porumb curățați de boabe, albia de spălat rufe, canapeaua pe care se odihnea bunica în fața casei, lâna tunsă de pe cele cincisprezece oi, preșurile și cuverturile țesute de mama la război. Cum acasă cu bunica nu aveau curajul să mă lase, bunica având cam 97-98 de ani pe-atunci, ea decedând la 104 ani, am aflat că plecăm la lac, la Tatlageac, să spălăm oile și cele
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
a tulpinei se spărgea și rămânea doar fuiorul. Apoi, trecea acest fuior printr-un pieptăn metalic special, numit darac și elimina și ultima urmă de parte lemnoasă, după care intrau bunica și mama în activitate. Ele torceau fuiorul, năvădeau și țeseau pânză pentru saci din cânepă, la războiul ținut la păstrare în podul casei. Iar din fuiorul de in pregătit după aceleași canoane, țeseau pânză, din care ne făceau nouă, copiilor, cămășuțe. De asemenea, pentru casă, confecționau ștergare de pus la
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
urmă de parte lemnoasă, după care intrau bunica și mama în activitate. Ele torceau fuiorul, năvădeau și țeseau pânză pentru saci din cânepă, la războiul ținut la păstrare în podul casei. Iar din fuiorul de in pregătit după aceleași canoane, țeseau pânză, din care ne făceau nouă, copiilor, cămășuțe. De asemenea, pentru casă, confecționau ștergare de pus la icoane, sau pentru șters vasele, mâinile și fața. Într-o zi, mai mulți copii de vârsta mea, până în zece ani, am plecat la
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
umorile semenilor, în aproape toate împrejurările. Scalăm și supervizăm orice cuvânt și gest în nădejdea unei clarificări și mai ales a întreținerii speranței, iar după decembrie 89, facem politică fără să vrem ! Cunosc pe cineva care afișează modestie și umilință țesând veșmânt alb de vestală a „purității și neangajării” doctrinare, modelează vorbe blajine, cumpenite și adânci pentru a-și afirma o pretinsă „independență dogmatică”. Pe care chiar ai crede-o, de n-ar fi să-i răscolești trecutul „pavat cu bune
RISC DE SIMULARE POLITICIANISTĂ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366966_a_368295]
-
peste ape norii făuresc din vise eternitatea. (A se vedea și 51, 56, 65 etc.) De aici, din reveria acestei nesfârșiri, decurg profunzimile lumii de jos. Precum în acest catren memorabil: 44 am un păianjen în casă, tata i-a țesut pânză la geam. Și, tot de aici, o pulverizare suprarealistă în structurile textuale, ca după explozia unei revolte a sensurilor: 77 casa ta era peste mătură cojile îți stăteau între dinți, maldăre de gunoi peste tot, un câine scheuna spre
EUGEN DORCESCU, DESPRE REALISMUL LIRIC* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367565_a_368894]
-
Toate Articolele Autorului SALONTA. Dragoste de copil. Emoții intense stinse în lacrimi de bucurie. Povești și povestiri din amintirile lui Nică, copilul năzdrăvan al Smarandei Creangă, oferite ca „mărțișoare” îndelung meșteșugite, în săptămâni de repetiții și perfecționare. Un concurs inedit țesut cu măiestrie din nemuritoarele „Amintiri din Copilărie” scrise de cel ce avea să se nască în Humulești, la 1 martie 1837, Ion Creangă - „Împăratul Poveștilor”. Cântece, poezii, momente de teatru-scurt asortate cu vibrațiile oratorice ale unui recital artistic „în cascadă
UN MĂRȚIȘOR DE LA ÎMPĂRATUL POVEȘTILOR de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367633_a_368962]
-
de dragoste necoaptă plutea în aerul cu sărutări de miri.Din loc în loc vedeai exersându-și zborul amorțit de ospățul iernii,tot felul de insecte,mândre de fâlfâitul cu care îngenuncheau măreția aerului.Peste tot licăriri de fire înverzite își țeseau habotnic arborele genealogic,în care aveau să-și lase cu mândrie,nașterea,adolescența și moartea.Mlădioase,florile încercau cu atingeri măiestre,ca petele lor de culoare să nu estompeze tăcerea semințelor ce le dăduse viață.Încetul cu încetul,tabloul renașterii
SIMFONIA PRIMĂVERII de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367655_a_368984]
-
ele poartă stigmatul nedumnezeirii, al lipsei de credință, căzând cu ușurință pradă rătăcirii în așa-zisa „libertate absolută”. Trăirile interioare ale personajelor sunt, în scrierile Georgetei Vișan, extrem de puternice, obsesiile (ascunse cu grijă) conducând, dar și distrugând, destine. O carte țesută pe o pânză de goblen, o lectură ce poate stârni amintiri, (re)deștepta dureri, ca o confirmare a faptului că SUNTEM... VII ! (Gheorghe A. STROIA) ***2. MARIANA VICKY VÂRTOSU (Focșani, Vrancea) - PASĂREA PARADIS (roman, A5 Manșetat, 144 pagini) PASĂREA PARADIS
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 27 FEBRUARIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367666_a_368995]
-
Forța interioară, vigoarea creatoare a scriitoarei, se împletesc și cu slăbiciunile unora dintre personaje, cititorul având parte de o tonalitate de echilibru psihic, tonic în cele din urmă. Și asta, întrucât viziunea scriitoarei este profund umanistă, iar clapele computerului ei țes o scriere particulară, originală și cu un specific unic. Impresionează discret și temeinic fundalul cărții, revenit nu o dată în mod implicit, canavaua acestei scrieri fiind de istorie, cu trăiri și sentimente strict personale și împrejurări generatoare de patriotism ferm, dar
„VALOARE ŞI VIGOARE” – UN NOU ROMAN AL MAGDALENEI BRĂTESCU de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/367705_a_369034]
-
pe care, sincer să fiu, l-am uitat - ai observat?!, în mai toate cârciumile de cartier scrie „Cântatul interzis!”. Ce-or fi având mai marii timpului nostru cu cântatul?! De ce să interzică tocmai cântatul?! Si uite cum viața mi le țese pe toate, aproape ca-n poveste, căci din tristețea substanței „Cântatului interzis” mi-a fost dat să mă scoată doamna Elisabeta, soția venerabilă a doctorului primului ministru, poeta pianului înmlădiat pe note. Și discut acum, la Tel Aviv, cu această
AURORA BOREALĂ, ÎNTR-O SEARĂ LA CLUJ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367711_a_369040]
-
Ioan Daniel Publicat în: Ediția nr. 2008 din 30 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Dunga clipei Bate clipa la fereastră până-n dunga altei clipe sub dorința vie a noastră noul iar să se-nfiripe și sub sâmburi de lumină se țes iar priviri cărări ca sublimul iar să vină din răzoare depărtări scoică ploaie vânt și val strigăt lacrimă și plâns al vieții sfinte mal toate toate ni le-a strâns ca să fim mărgăritar ziua când se scaldă-n zi și
POEZII DIN ARDEAL de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367753_a_369082]
-
mi-a răpit mironosița ? Răspunsu-i doar o simplă tulburare de ape, spus cu voce tremurată: - Nicicând nu vei afla pe mândra fată de stăruiești cu astfel de-ntrebare ! Zăpadă-Albă, mândra ta copilă, pierdută-i pe vecie de când Zmeul, o ispiti, țesându-i curcubeul ca nadă. Și-a răpit-o fără milă. O ține în castel în vârf de munte, cu porțile în fiare ferecate și paznici doar dihănii blestemate, pe nepoftiți degrabă să-i înfrunte. S-a juruit hidoasa creatură balaurul
POVESTE DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367780_a_369109]
-
al poporului ales și continuat cu drumul Golgotei. Toți oamenii au o cale de străbătut în viață, cu denivelări, cu întinderi de spini dar și cu pajiști pline cu flori frumos mirositoare, cu răspântii, cu hotărâri greu de luat, toate țesându-ne haina ninsă a vieții ce ne dă înțelepciunea cu care trecem pe lumea cealaltă. În sensul ideii tolkiene,(6) lumea de început, a haosului cosmic, este a tuturor, față de lumea secundară care poartă pecetea unui anumit făptuitor. Dacă basmul
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
pe Vasile al Irinucăi, femeie necăjită, rămasă fără cei patru băieți și omul ei, căzuți sau luați în robia otomanilor. Îi vedea și-acum ochii lui senini și calzi, părul lăsat pe umeri, trupul mândru acoperit cu cămașă de borangic, țesută de maică-sa, să placă fetelor, prinsă cu brâu lat. Mustața ridicată la colțuri, abia mijită deasupra buzelor cărnoase și roșii ca vișinele sub soare, ascundea gura lui mare, bărbătească, ce o sufocase atunci când, plecați în pădure, după o ploaie
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
s-au întâmplat în trecut. Este știința societăților umane” spunea istoricul francez Fustel de Coulanges. Amintirile lui Dumitru Sinu sunt o părticică din istoria emigranților români, o istorie încă nescrisă. Oameni ca nea Mitică sunt legende vii, iar viața lor țese istoria și traiectoria societăților umane în care au poposit, s-au integrat și asupra cărora și-au pus amprenta. Viața românilor din occident este un amestec armonios de cultură și tradiții natale, cu cele ale țării adoptive. Dumitru Sinu, alias
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
Moartea te însoțește pas cu pas, Cei ce se aseamănă călătoresc prin trecutul zilei de mâine, prezentul din fluidul anilor în adâncul timpului mistuitor. Distanțe întinse în toate direcțiile prin tăceri lungi, intersecția viitorului Lui cu trecutul Ei prin punți țesute între ele de pretutindeni frenetice culori țâșnesc în negura misterului Marea Țestoasă* s-a mișcat prin dimensiuni palimpseste, Lumea nu este nici ce pare a fi, nici ceea ce nu pare, și ceea ce pare a fi, și ceea ce nu pare a
SINCOPE TEMPORALE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367104_a_368433]
-
au scris poemul bucuriei, ekphrasis, miniatură în mantia unui înger coborât pe urmele pașilor lor din constelația cosiței dedicată zeițelor. Șoaptele vântului, mesagerul primăverilor pierdute, adie poemul singurei lor respirații în lumina uitată, nălucirea unui tainic sărut în oglinzile cerului țes cuvinte, poeme de stele, din raze și roua petalei. În duble spații timpul s-a închis în sine, o tânară fată trece prin lacrima gândului, cineva invizibil mângaie păpădiile din zâmbetul tău, NU SUNT EU. Din templul său, cu ajutorul Meduzei
EKPHRASIS, MINIATURĂ ÎN MANTIA UNUI ÎNGER de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367123_a_368452]
-
lasă-te să te las, mai lipsită de inițiativă, Maria mai plângăcioasă. Poate de aceea, Eleonora o lua mereu pe Ana după ea, când pleca prin pădure la pupături cu băieții de vârsta ei, colegi de clasă. Între ele se țesură alte legături sufletești decât între celelalte surori. Ana fu luată sub aripa protectoare a surorii mai mare cu patru ani, pentru că a văzut-o mai retrasă și mai nebăgată în seamă de ceilalți copii. Câți băieți au primit ghionturi sub
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
Ce limbă să-mi aleg Să vorbesc. Dar mama a uitat Cum se mai leagănă Odorul! Abia ce mai poate Să-și astâmpere Dorul! Nu mai știe Nicio poveste Cu prinți Și prințese Și nici lăicere De mult nu mai țese. Căci nu se mai cere; Și-apoi s-au înmulțit Moliile în neștire Le place și lor Lâna din fire! Și nici pe buze Faguri și miere Nu mai sărută Luna-n tăcere. Îi roade pe toți - Un doctor mi-
UN ALT ÎNCEPUT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367146_a_368475]
-
neliniști ivite dintre umbre O sete de lumină și dragoste pătrunde În universu-i pur și-atât de plin de tine... Se-apleacă peste ape și-și oglindește fața Petalele de nufăr în gânduri le adună Și-și făurește-n taină, țesut cu fir de lună Un vis frumos, cu pace să-i dăruiască viața. Departe peste ape, tu, călător prin astre Zadarnic căutând în zilele toride Muguri de suflet viu prin spații insipide Ești prins încă în mreaja tăcerilor sihastre. Te
POEME DE DRAGOSTE (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367242_a_368571]
-
Atunci când vom conștientiza că avem tot ce ne trebuie să fim fericiți, vom realiza că România este țara care ne poate oferi tot ceea ce este necesar pentru a duce o viață frumoasă. Este nevoie să alungăm pânza indiferenței și să țesem noi o plasă prin schimbarea fiecăruia dintre noi. Nu trebuie să avem bogăția celorlalte țări ca să fim fericiți, este nevoie să fim fericiți cu ce avem în România. Cred că dacă am spune mai ales că suntem mândri să fim
UMBRITĂ DE VEACURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367265_a_368594]
-
cinstită de Ilie, este evacuată forțat din casă, iar Toni, fiul său, are de suferit umilințe și nedreptăți strigătoare la cer. Scriitorul, într-o analiză profundă a stării personajelor, notează: „Simțea instinctiv că în jurul lui și al prietenilor lui se țese o pânză fină de păianjen și că, în curând și el, ca atâția alții înaintea lui, vor fi malaxați forțele dure ale sistemului. Orice opoziție este zadarnică, pentru că este apriori sortită eșecului. Vremea lui Don Quijote a trecut demult. Acum, aveai
„ÎNTOARCEREA” DE ION CATRINA de RAFAELA TRĂISTARU în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368570_a_369899]