2,113 matches
-
cariere de ciment. Răzbatem iar în valea Dunării. Viena, Linz. Tot traseul austriac e un fel de grădină neîntreruptă. Pretutindeni plantații de pomi, culturi, răzoare. În fund, înălțimi păduroase. Orașele, satele au acel caracter german cunoscut, clădiri cu acoperișuri de țiglă, cărămidă aparentă sau ziduri vopsite în colori vii; clopotniți ascuțite; un aer de viață tihnită și patriarhală solid așezată. În jumătate de ceas cerul se întunecă de pretutindeni; ploaie violentă. Ora 4 d.a. În sus de Linz a trecut o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la 2-3 ani, ne-am mutat În căsuța de pe marginea Visei, cuibul drag al copilăriei și al adolescenței mele. Era o mică gospodărie constituită dintr-o căsuță scundă de cărămidă cu două cămăruțe (tinda și camera de dinainte), acoperită cu țiglă, peste care În ajunul “Sânzâienelor” aruncam coronițele de flori; o șură acoperită cu paie, care adăpostea Într-o treime din suprafață, grajdul bivolițelor, În alta carul și În a treia, depozitele de furaje, care făceau pod peste toată suprafața șurii
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
și grădina de legume. Hărnicia tinerei familii s-a văzut curând. În prelungirea casei s-a construit bucătăria de vară, cuptorul de pâine, o pivniță cu demisol și pod pentru cereale. Șura s-a Înălțat și s-a acoperit cu țiglă; În curte s-a săpat o fântână, s-au plantat pomi și apoi viță de vie. În grădinița din fața casei, de circa un metru lățime și patru metri lungime râdeau florile În fiecare primăvară. În primii ani amenajarea grădiniței era
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
ești pe cale să scapi de întrebările acestui dialog... Voi cita: Când voi fi liniștit, voi scrie un vers". Și mai departe, înfruptă-te din câte poezii poftești. Iată, câteva... Omul de pe casă Era unul pe casă, de meșterea burlane și țigle și cuiburi de bufnițe și cocostârci. Vezi să nu cazi de-acolo, îi tot spuneau sătenii cu vălătuci și pălării acoperindu-le auzul. Ușor de zis, le răspundea el, privind fix înspre munți, dar și de cad, tot în pământ
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de Cultură, pentru a revedea sediul cenaclului și a discuta cu directorul. Aici se desfășura prima ediție a concursului „Copiii își desenează ținutul natal”, expoziție organizată de Asociația Germană de Cultură și Educați a Adulților din Reșița, condusă de Erwin Țigla. Așa l-am cunoscut pe Erwin Țigla, președintele asociației. De aici vor începe colaborările cu asociația. În luna mai a aceluiași an, am organizat a patra expoziție personală. Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților, prin președintele ei, s-
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
și a discuta cu directorul. Aici se desfășura prima ediție a concursului „Copiii își desenează ținutul natal”, expoziție organizată de Asociația Germană de Cultură și Educați a Adulților din Reșița, condusă de Erwin Țigla. Așa l-am cunoscut pe Erwin Țigla, președintele asociației. De aici vor începe colaborările cu asociația. În luna mai a aceluiași an, am organizat a patra expoziție personală. Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților, prin președintele ei, s-a implicat direct în organizarea acestei expoziții
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
am organizat a patra expoziție personală. Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților, prin președintele ei, s-a implicat direct în organizarea acestei expoziții. Publicul a fost numeros, succesul a fost și el la nivelul așteptărilor, ca dovadă Erwin Țigla mi-a propus să reprezint etnia germană, în luna septembrie, cu o expoziție de pictură în orașul Bielefeld-Hepper (Germania). In iunie, în cadrul Zilelor Literaturii Germane, am expus în holul Teatrului „Mihai Eminescu” din Oravița un număr de 15 lucrări de
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
Știind că activez în cadrul Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților, a crezut că voi înființa în cadrul acesteia un cenaclu. Nu s-a mulțumit să mă amenințe doar pe mine, l-a amenințat chiar pe președintele asociației, dl. Erwin Țigla, că nu-i va mai pune la dispoziție sala 95 a Casei de Cultură, pentru desfășurarea manifestărilor culturale organizate de asociație. Personal, l-am asigurat că nu voi înființa nici-un cenaclu, ci voi activa independent. Mihai Dascălu, ca să evite neînțelegerile
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
restaurantul cabanei, formându-se o mică expoziție a taberei. De acest moment eram înștiințat cu mult înainte de plecarea de la Iași. Exact cum îmi spusese Boancă, Vintilă își începuse pledoaria și a-și impune propriul stil. Îl deranja că nu făcusem țigla la acoperișul cabanei, că norii se fac într-un anumit fel și că orice spațiu liber, cum ar fi pavajul, ar fi bine dacă l-aș umple cu diferite puncte. Îl priveam tăcut cum îmi tot explica și îmi arăta
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
cu stângul pictând, uitându-mă în stânga și în dreapta, încercând să copii pe alții sau să rezolv aceeași problemă, cum ar fi casele sau cerul, în același mod, să le fac la fel cum sunt la voi, ca după un tipar, țiglă la toate, ce îți dă impresia că nu sunt pictate și mai de grabă desenate de un inginer proiectant, toate identice, ce fac? E foarte greu să-ți formez propriu stil, dar pentru asta trebuie să muncești singur, fără a
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
retușuri la lucrări. Cum era de așteptat, au început din nou vechile discuții referitoare la unele tablouri în care nu se putea observa influența stilului personal și caracteristic al organizatorului. Ca de obicei cabana mea din tablou nu avea renumita țiglă pe care trebuia s-o realizez la cererea lui Vintilă. După un timp de discuții, când nimeni nu participa de fapt, ci numai organizatorul, fiecare s-a retras în colțul său de lucru, făcându-și de treabă evitând discuțiile ce
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
prezenți, pomeniți cu câte o mică caracterizare, reproducând și o fotografie de grup pe care ne-o făcuse în tabără. Surpriza cea mare a fost că lucrarea mea, “Cabana Gărâna” ce fusese mult discutată de către organizatorul taberei, căreia îi lipsea țigla, era reprodusă în cuprinsul articolului, fiind și singura lucrare din tabără ce apărea în „Buletinul informativ”. Era o recunoaștere și în același timp o mulțumire sufletească că încăpățânarea mea nu fusese fără rost, reușind să mă exprim cu ajutorul pensulei într-
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
pe înțelesul specialiștilor din domeniu, iar dovada se afla în mâna mea. Știam că toți cei prezenți în tabără primiseră la fel ca și mine, fiind curios de părerea ce o avusese Vintilă când a observat tabloul, fără să aibă țigla lui. În toamnă, la Expoziția Națională de Artă Naivă de la Pitești, am primit și diploma din tabără, datorită insistenței lui Gusti asupra lui Vintilă de a mi-o da, pentru că o meritam. Împreună cu D-l Vintilă Reîntâlnindu-ne am povestit
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
am fost mai mult cu gândul la vijelia ce a răsturnat totul În cale și la somnul binefăcător. Nu știu care a fost intensitatea vântului, dar e suficient să amintesc priveliștea Întâlnită când am ieșit la Liturghie, cu zeci de coame și țigle smulse de pe toate acoperișurile clădirilor, cu florile doamnei Elena zburătăcite din ghivece cu pământ cu tot și Împrăștiate prin incintă, cu borcanele de miere făcute zob, cu elicele eolienelor Îndoite, cu geamuri sparte, cu sera păgubită de folii și imaginea
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
la care se vor adăuga și cheltuielile pricinuite de vijelia din ultimele zile. Acum s-a mai potolit vântul, dar a Început să plouă, așa că părintele stareț ne-a trimis urgent să acoperim cu plăci de lemn zonele rămase fără țiglă. Am dat și eu o mică mână de ajutor, dar greul a căzut pe Ierodiaconul Gherman, cel mai priceput dintre toți când e vorba de treburile gospodărești. Și nu vor fi puține de acum Încolo, pentru că, Îmbolnăvindu-se mai grav
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
unei rase abrutizate. Acest Cuzco te face să devii războinic și să aperi, cu ghioaga În mînă, libertatea și viața incașilor. Și mai sus, deasupra orașului, se vede un alt Cuczo, care Înlocuiește fortăreața distrusă: un Cuzco cu acoperișuri cu țiglă colorată, caracterul său uniform fiind Întrerupt de cupola unei biserici În stil baroc; și cînd orașul trece În plan secund, se mai arată doar străzile Înguste și locuitorii indigeni Îmbrăcați În costume tipice, toate În culorile locale. Acest Cuzco te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
sărăcăcioase asemenea „case“ sînt parcate mașini noi. Pe deasupra capului Îmi zboară tot felul de avioane, umplînd aerul de zgomot și reflecții argintii, iar la picioarele mele se Întinde Caracas, orașul primăverii veșnice. Centrul său e amenințat de invazia acoperișurilor de țiglă roșie, care cresc În vecinătatea acoperișurilor plate ale clădirilor moderne. Dar ceea ce va face ca gălbuiul clădirilor În stil colonial să dăinuie, chiar și după ce vor fi dispărut de pe harta orașului, este spiritul Caracasului, impermeabil față de stilul de viață nordic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
puternic făcea cunoscută continuarea traseului spre alte orizonturi. Nu mai coborâse nimeni. Trenul prinsese viteză și era acum departe. Stătea singur-singurel, descumpănit și descurajat în fața clădirii cu un etaj, care-l privea rece, distant și disprețuitor de la înălțimea acoperișului de țiglă strălucind sub soarele dimineții de vară. Cu trăistuța în mână, în care mai avea un rest de apă clocită și leșinată, tata stătea încurcat și nemișcat, neștiind încotro s-o apuce, așișderea unui elev aflat în fața unei năucitoare probleme de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
de fier, cea exterioară e foarte ușoară. Șindrila de pe acoperișul acestei încăperi este nouă în comparație cu cea de pe celelalte clădiri De aci, mergând spre dreapta, în partea de nord a curții găsim: 2. O clădire mare de piatră, cu acoperiș de țiglă roșie, având în vârf un buton de tinichea. E conacul în care astăzi locuiește domnul prefect. În ambele capete ale clădirii se află câte patru camere boltite, având la mijloc un pridvor. Sub horn este bucătăria, despărțită printr-un perete
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Bâlea și la curtea grofului Teleky. La construirea ei, au contribuit și românii ortodocși. Epitropii Guia Ferencz și Guia Iosif au umblat în multe județe din Transilvania pentru ajutoare bănești. Construită din piatră de râu și cărămidă, este acoperită cu țiglă solzi, turnul și încăperea anexată bisericii fiind acoperite cu tablă. Este construită în stil romanic, în formă de navă, cu turnul pentru clopote în acelaș corp cu biserica, în partea de apus. Sub turn are la intrare un pridvor, iar
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
care a ars, ceea ce se confirmă prin faptul că atunci când s-a săpat la temelia celei noi, s-au găsit fragmente de lemn ars. Biserica este înconjurată de cimitir. Construcția ei este din piatră și cărămidă cu var, acoperită cu țiglă, cu turnul de la intrare ridicat numai în 1846, în acelaș ton cu clădirea bisericii, în stil neo-bizantin. Interiorul este pictat în frescă de zugravi din familia Nicolae Grecu din Săsăuși (comuna Chirpăr). Întreaga pictură este realizată în spiritul iconografiei Bisericii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
zice Părăul Oalelor, nume căpătat de la nemții ce veneau aci să ia pământ de făceau oale. Tot aci o fost și țiglăria unde suie drumul în deal spre dreapta și unde se mai vede că a fost pământ bun de țiglă. Ghiță lui Honț și Ghiuri lui Andriș scoteau toamna pământ de aci și-l aduceau acasă ca să aivă pe iarnă să facă oale, căci iei din asta trăiau. La fel au urmat și copiii lui Ghiuri, lui Andriș, Feri și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
refer atât la pictorii naivi, dar și la colecționarii din domeniu, cât și la criticii de artă naivă. Inevitabil îmi aduc aminte aici de Costel Iftinchi, care a scris în cartea „Aventuri în insula naivilor”, faptul că el nu pictează țigla de pe case, după cum îi recomanda pictorul naiv Mihai Vintilă, ci preferă să facă casele așa cum știe el, în stil propriu. Eu am căzut în plasa D-l Vintilă, am învățat să fac acoperișul pictând fiecare bucată de țiglă și așa
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
nu pictează țigla de pe case, după cum îi recomanda pictorul naiv Mihai Vintilă, ci preferă să facă casele așa cum știe el, în stil propriu. Eu am căzut în plasa D-l Vintilă, am învățat să fac acoperișul pictând fiecare bucată de țiglă și așa fac și azi uneori, dacă suprafețele sunt mai mari, adică dacă casele sunt mai în prim plan. Ba mai mult de atâta, îmi aduc aminte de un pictor profesionist din Reșița, Ion Bobeică, acesta m-a vizitat la
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
plecat din țară după 1989, în prezent nemaiștiind nimic despre el. D-l Bobeică trebuia să ne verniseze expoziția și era foarte curios să vadă ce lucrări mai am pe acasă. Domnia sa îmi spunea să încerc să colorez separat unele țigle de pe casă, căci așa se mai sparge monotonia, și alte lucruri din astea care dau unui tablou imaginea că este mai muncit, deci implicit îi crește și valoarea. Am ascultat toate sfaturile pe care le- am auzit pe vremea aceea
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]