24,184 matches
-
apucat să dejuge un bou, iar pe celălalt l-a lăsat înjugat și a plecat să vadă ce este la stână. Aici se aflau Costache Cristescu, Ion Timofte și doi jandarmi. Toți patru se întreceau în trasul cu arma la țintă într-o buturugă de lemn. După mai multe astfel de încercări, printre care a luat parte și Dumitru, care din toate spusele era un trăgător bun, a avut loc o discuție contradictorie și Dumitru a fost împușcat cu un glonț
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
al căruțașilor, fierarilor și tăbăcarilor. Așa se face că forța formativă a acestor cincizeci de pagini dactilo poate fi cu mult mai mare decât o operă academică în douăzeci de volume. Pentru că atât viteza cu care ele își pot atinge ținta, cât și varietatea țintelor atinse sunt considerabile. Gândirea lui Țuțea, prinsă în aceste câteva zeci de pagini, este neîndoielnic un loc de reculegere al minții, în care — împotriva oricărui terorism intelectual, împotriva ipocriziei, a relei-credințe și a lipsei de curaj
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
tăbăcarilor. Așa se face că forța formativă a acestor cincizeci de pagini dactilo poate fi cu mult mai mare decât o operă academică în douăzeci de volume. Pentru că atât viteza cu care ele își pot atinge ținta, cât și varietatea țintelor atinse sunt considerabile. Gândirea lui Țuțea, prinsă în aceste câteva zeci de pagini, este neîndoielnic un loc de reculegere al minții, în care — împotriva oricărui terorism intelectual, împotriva ipocriziei, a relei-credințe și a lipsei de curaj în fața rostirii evidenței — oamenii
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
ele îmi spun dacă trăiesc sau o să mor, dacă sunt mințită frumos, ca firul ierbii mătăsos, ruginit de vreme ca în albastrele poeme chemat de condeierii bătrâni în pagini de suflet stăpâni. Marea iubire nici nu cred că ar greși, ținta scurtă va poposi un timp și ce minune se va împlini! În rest, nuanțe de frig și de cald pe piatra obosită de smarald din inel, o minciună și el. În rotundul lui a rămas un gol, ce plictis, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
România Membru al Academiei de Științe Medicale Ideea de soartă simplifică biografia, dar în același timp o complică. E marele ei paradox. Tatonările voinței omenești sunt numeroase și cu un traseu încâlcit, în timp ce traseul Fatum ului recunoaște mersul săgeții la țintă. Rolul omului de creator al propriului destin se reduce până aproape de nulitate, oricare ar fi răspunsul lui Oedip, în varianta Enescu-Fleg, la întrebarea Sfinxului. Așa se face că abordarea filozofică a problemei fatalității e mai simplă, iar abordarea psihologică e
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3120]
-
o rată de conectare de 70% la sistemele de furnizare centralizată de apă până în 2015. Rata prezentă de conectare este de 46%. Dacă cele 5 comune urbane (orase) ar fi complet conectate, atunci rata de conectare ar creste la 55%. Ținta de 70% ar putea fi atinsă prin selectarea acelor 18 comune rurale cu cel mai mare efect asupra ratei de conectare. Colectarea și tratarea apelor uzate 1. Debitul influent în facilitățile de epurare și concentrațiile scăzute de poluanți degradabili indică
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
otravă rezervat Bărzăunului. Curioasă din fire însă, nu-și putea alunga deloc din minte gîndul la tăblițele descoperite de Bărzăun. Dar dacă pe o tăbliță din astea e planul comorii? își zise ea, rămînînd nemișcată în coada cazmalei, cu ochii țintă la Bărzăun. Acesta, gîndind că ar fi putut-o supăra pe biata fată vorbindu-i de moarte, ridică fruntea, închise un ochi în care se strecurase o picătură de sudoare și începu să rîdă spre ea și să facă fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
-i răpiseră puiul, căprioara porni ca o săgeată spre ei... Copiii îi urmăreau înfiorați salturile repezi fără să vorbească, fără să respire. Cînd căprioara ajunse la o depărtare de cîțiva metri de grupul copiilor, scoase din nou acel strigăt, privind țintă spre pui, făcu un ocol și intră în niște tufișuri. Iedul întoarse capul după ea, icnind încet. Toți copiii deveniseră, în același timp, niște iezi rătăciți de mamele lor... Ilinca se trezi prima din acea stare cu totul și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
trec așa ușor: Bărzăunul era și un neîntrecut pescar, însă nu cu undița, cum poate cred cei mai mulți, ci cu mîna. Se pricepea de minune la prins păstrăvi de sub stînci, din pîrîul ce curgea printre munți. Numai că în acea zi ținta sa principală nu erau păstrăvii, ci tritonii. Iată deci cauza plecării sale spre pădure. Cine și-ar fi putut închipui că intenția atît de lăudabilă a Bărzăunului avea să constituie punctul de plecare al unei aventuri formidabile? Cum mergea el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
de-ar veni odată, că am lăsat oala cu sarmale pe plită și... Vine autobuzul! Vine! se auziră mai multe glasuri deodată. Mama Ilincăi se ridică repede și se apropie de trotuar. Bărzăunul stătu cîteva clipe pe gînduri, cu ochii țintă spre autobuzul care se apropia, apoi se hotărî, fără nici un motiv mai deosebit, să plece din stație. Așa crezu el atunci, că-i mai bine să se ascundă după un boschet, ca să nu-l vadă... cine? Nici el nu știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
opera sa. Bărzăunul se strîmbă la el, îi trase un picior într-o anumită parte mai moale a corpului, apoi o luă la fugă pînă la alt tufiș. Văzînd că Vlad nu-l urmărește, se așeză liniștit acolo, cu ochii țintă la autobuzul care tocmai oprise în stație. Mare-i fu mirarea însă cînd văzu, chiar lîngă el, o mogîldeață neagră, cu fața acoperită de niște frunze. Bărzăunul îl recunoscu imediat și scoase un hohot înfundat de rîs. Era Virgil. Acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
unele peste altele. Noi însă n-aveam de-a face nici cu niște fricoși, nici cu molîi. Nici unul n-ar fi dat înapoi de la asemenea greu. Dar să nu zicem vorbă mare. Oricît curaj aveau ei și oricît îi chema ținta minunată a expediției, cînd s-au văzut într-un asemenea loc și au mai auzit și-o buhă scoțînd strigăte fioroase, s-au oprit cu toții cîteva clipe pe o bucată de pămînt mai primitor. Ei, aici e-aici!... Că din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
hohot zdravăn de rîs. Apoi se ridică în brațe pe o creangă de măr, se dădu de cîteva ori peste cap, ca la trapez, bineînțeles cu scopul de a vedea Ilinca ce bun sportiv este, și întrebă tare, cu ochii țintă la Nuțu: Dar de ce nu-i conduce Nuțu?... Poate se pricepe mai bine. Eu p-plec la mare, răspunse acesta cu gura plină de vișine. Dar de mers, zău c-c-c-aș mai merge o dată, că-i tare frumos! I-am spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
zis Bărzăunul, va căuta să-mi vorbească și să mă convingă că ea n-a discutat cu Virgil despre asemenea lucruri... Iar dacă nu ține, va tăcea în continuare... înseamnă că nu ține și gata! Săgeata însă nimeri drept la țintă. Nici nu trecuse bine un ceas și jumătate de la expedierea scrisorii, că se și pomeni cu Ilinca în grădină. Să-ți fie rușine! strigă ea săltîndu-și fruntea și suflîndu-și o șuviță din ochi. Bărzăunul se făcu că-i tot numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
altădată. Bărzăunul se întorsese trist, fără să-și poată da seama cum de refuzase învățătoarea să vadă un lucru atît de frumos. Noroc însă că nu venise! În lipsa sa de lîngă omul de zăpadă, alți copii l-au ales drept țintă și l-au bombardat cu bulgări pînă n-a mai rămas din el decît un troian obișnuit. Se trezi deodată cu privirile tuturor ațintite asupra lui. Într-o fracțiune de secundă se uită la fiecare... Numai la Ilinca a refuzat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Supuneau cerul cu râsul lor voios și sălbatic Și trezeau valuri de uimire în oceanul văzduhului ! Se părea că mesajul aripilor Pentru o clipă aducea o sete nebună de mișcare În inima munților mereu neclătinați. Colinele deveneau nouri plutind fără țintă prin Baiçakh, Șirurile de arbori își smulgeau rădăcinile Întinzându-și deasemenea aripile pe urmele sunetului. Visul serii se sfărâma, Se năștea un dor adânc, un dor de moarte către dincolo ! Prin voi sufletul lumii retrimitea strigătul în toate părțile Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Pe vremea aceea, fiecare locuia acolo unde-i poftea inima. Cunosc destule cazuri de viețuitoare care au "testat" traiul în ocean, apoi s-au răzgîndit și s-au mutat pe uscat. Am auzit de altele care s-au învîrtit, fără de țintă, ani la rînd, pe pămînt, pînă în ziua în care au înțeles că marea e leagănul lor; și atunci s-au lepădat de uscat pentru totdeauna. Lupii n-au ezitat nici o clipă. Întinderile albastre nu le spuneau nimic. Nici țărmurile
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
să fi văzut, să fi auzit, să știe mai mult decît știa el. Se îndrepta spre cascadă. Auzi de departe vuietul căderii de apă: întîi ca un murmur surd, mai apoi amplificat, ca un tropot de cai sălbatici alergînd fără țintă peste podișuri nesfîrșite; pe măsură ce se apropia, tunetul ei ca de furtună dezlănțuită se transforma în urlet. Atît de aproape de cascadă nu ajunsese niciodată. Marele Arus le hotărîse clar: zona era cu desăvîrșire interzisă puilor. Lupino trebui să recunoască: poate curiozitatea
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
nu reușea să înlăture negrura care acoperea necunoscutul... Stai, nu te grăbi să tragi concluzii! Ascultă-mă pînă la capăt. Privirea lupului căpătă culoare. Mulți dintre noi și-au amintit de tine. Tu trebuie să fii micuțul care cutreiera fără de țintă prin pădure, cu doi ani în urmă... Acum doi ani m-a găsit haita, e-adevărat! ...și care a fost primit în familia înțeleptului Arus... Tatăl meu adoptiv, el e! ...exact cînd Motidur, rîsul nemilos, pusese ochii pe el și
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
Captivii le depistară prezența de departe. În scurt timp, glasurile lor sălbăticite șfichiuiră aerul. Arus dădu un ordin scurt. Lupii lui înaintau în același ritm, fără zgomot, impasibili. Nu i-ar fi ajutat cu nimic să-și deconspire efectivul. Localizară ținta. Încă un ordin. Se împărțiră în două cete și o înconjurară. Se apropiau astfel, închizînd în mijloc, ca într-o capcană, adăpostul uman. Lupii captivi parcă înnebuniseră. Strigătele lor nu mai aveau coerență, și, pe măsură ce inamicii strîngeau cercul, se transformară
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
Clasa: a VIII-a Tema: Cunoașterea cadrului natural al orașului Tg. Frumos ITINERARIUL DRUMEȚIEI: Tg. Frumos-lunca Bahluiețului-Dealul Buznei-parâul Bahna-Ion Neculce-Războieni-Adâncata-Tg. Frumos. TIPUL ACTIVITĂȚII: activitate extrașcolară ARGUMENT: „Drumeția te învață mai mult decât zece biblioteci la un loc". ĂNicolae Iorga) GRUPUL ȚINTĂ: Direct: - activitatea se adresează în primul rând elevilor din clasele a V-a și a VIII-a. Indirect: - proiectul se adresează tuturor elevilor școlii, care pot beneficia de informațiile și materialele realizate de către participanții la drumeție. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PROIECTULUI
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
De aceea este important ca și cadrele didactice să-i susțină, să-i încuraj.În următoarele rânduri schițez posibile activități extracurriculare pe care le poate desfășura cadrul didactic cu copiii din grădinițe: PROIECT DE ACTIVITATE EXTRACURRICULARĂ Târg/ Expoziție/ Licitație Grup țintă: copiii de la grupa mare și pregătitore, de la grădinițe Propunător: Sîncu Mihaela căs. Crivoi Perioada derulării activității: mai 2010- iunie 2010 Loc de desfășurare: grădiniță Tema activității: „micii înteprinzători” Parteneri/ Invitați: cadre didactice, copiii, părinți. Argument Acest proiect de activitate extracurriculă
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
pe un gard înalt, în prelungirea celui verde, se lățea o inscripție complet fără sens, scrisă cu vopsea roșie și litere de-o șchioapă: Nikita a fost bicefal. Gigi Pătrunjel se opri trăsnit. Își simți genunchii nesiguri și pașii șovăielnici. Ținta unei nesfârșite nepăsări. Primul cuvânt care îi trecuse prin minte fusese „indi ferență“. Dar deosebirea dintre nepăsare și indiferență i se dezvăluia lui Gigi Pătrunjel a fi de natură esențială. Căci dacă indiferența era măsurabilă într-o unitate a distanței
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
observare a oamenilor, Cambon a știut să discearnă raporturile ascunse în spatele lucrurilor, precum și resorturile secrete ale actelor oamenilor. El acorda o grijă și o atenție meticuloasă, calculată, sarcinilor profesionale, nefiind însă prizonierul lor. În 1878, generalul Chanzy, guvernatorul Algeriei, era ținta unei campanii violente de presă la adresa sa, care a găsit aliați în sânul cabinetului. Invitat să vină în țară pentru a se apăra, el a răspuns că împrejurările nu îi permiteau să-și părăsească postul, însă l-a trimis, pentru
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
completarea puzzle-lui. Poate că întrebările odată așternute pe hârtie își găseau mai ușor răspuns. Era din ce în ce mai agitată și mai nerăbdătoare să vină Ana pentru a se întoarce acasă. În timp ce se plimba dintr-un capăt al altuia al încăperii, fără o țintă anume, auzi motorul unei mașini. „- Ana!” exclamă bucuroasă Karina, impresionată de puterea gândului care îi adusese prietena mai repede decât prevăzuse și ieși în grabă afară. Îndreptându-se spre poartă văzu o mașină albă cu geamuri fumurii trecând pe drum
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]